Scurtă privire de ansamblu asupra pieţei ecologice din Europa de Est şi Bulgaria
Data: 30/07/2010
Sursa: Bio Romania
Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global
În Europa şi în SUA, relaţia consumatorilor cu alimentele ecologice este excelentă.
În ţările dezvoltate cota ecologică este destul de mare şi în creştere la o rată de două cifre, cu o cerere care depăşeşte aprovizionarea.
Potrivit datelor consultanţilor de monitorizare ecologică, Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global. Rata anuală de creştere a sectorului în Europa a fost de 15%, depăşind cu 4 ori rata de creştere a sectorului de alimente tradiţionale.
Avântul alimentelor ecologice din Europa de Est
Anumite ţări Est Europene au acum de două ori mai mult teren agricol destinat agriculturii ecologice, cum ar fi cazul ţărilor din Europa de Vest. De asemenea experţii prezic un viitor luminos industriei din ţările fostului bloc comunist.
Christof Arndt, coordonator de proiect la EkoConnect Dresden (grup non – profit), care promovează agricultura ecologică din Europa de Est, a spus IPS (agenţie străină de presă) următoarele: „Ultimii ani au văzut o dezvoltare uriaşă în domeniul agriculturii ecologice, producţiei alimentare ecologice şi a consumului în Europa de Est; piaţa se dezvoltă foarte repede – în pofida crizei economice”.
În Europa de Est sub comunism, majoritatea producţiei agricole a fost colectivizată şi controlată de stat. În momentul căderii regimurilor, câţiva fermieri au început să ofere produse ecologice. Aceştia au fost văzuţi iniţial ca şi o curiozitate de mulţi consumatori, alimentele ecologice fiind disponibile în masă într-un ritm destul de încet. Însă în ultimul deceniu, mai multe ferme şi pieţe de desfacere au fost create, consumul de produse ecologice crescând exponenţial.
În Bulgaria, numărul terenurilor agricole destinate agriculturii ecologice a crescut de 27 de ori între anii 2002 şi 2007, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii Bulgar. În Polonia existau 14.900 de ferme ecologice înregistrate în 2008 – cu 300 mai multe decât în 1996.
Potrivit statisticilor de la agenţia Uniunii Europene „Eurostat”, între anii 2007 şi 2008, a doua, a treia şi a patra cele mai mari creşteri în suma totală a terenurilor utilizate pentru agricultura ecologică în UE au fost înregistrate în Bulgaria (+22%), Slovacia (+ 19 %), şi Ungaria (+ 15%). În perioada cuprinsă între 2005 şi 2008, cele mai mari creşteri au fost găsite în Polonia (+ 94%) şi Lituania (+ 89%).
Oficiile de monitorizare a industriilor din ţările individuale au raportat de asemenea creşteri mari în consumul alimentelor ecologice de-a lungul regiunii Est Europene în ultimii ani.
Experţii spun că expansiunea fermelor ecologice, a producţiei şi a consumului de alimente ecologice au fost influenţate de subvenţiile introduse de guverne de-a lungul ultimului deceniu, în combinaţie cu faptul că oamenii au devenit mai informaţi în privinţa produselor ecologice, modificându-şi în consecinţă dietele.
Producţia alimentară şi agricultura planificată comuniste au contribuit la diete naţionale regionale, bazându-se pe alimente bogate în grăsimi, sărace în legume, scopul acestora fiind de a sătura nu de a fi sănătoase. Atunci când a căzut comunismul, dietele au început să se îmbunătăţească încet pe măsură ce obiceiurile alimentare s-au schimbat. Odată cu răspândirea informaţiilor despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase, generaţiile mai tinere sunt acum dornice de a încerca produsele ecologice.
Consumatorii din ziua de astăzi sunt foarte informaţi despre produsele ecologice şi vor să fie siguri de alimentele cu care se hrănesc.
Totuşi, industria ecologică din regiune ca un întreg rămâne mică în comparaţie cu cea din Vest. Potrivit Oficiului de Monitorizare Ecologică din Londra, în 2007, în timp ce vânzările din alimente bio şi băuturi la nivel european au atins 20 de miliarde de euro, Europa de Est a însumat doar 60 de milioane de euro din această sumă.
Experţii spun că preţul destul de mare al produselor bio menţin consumul în regiune la una dintre cele mai mici cote din Uniunea Europeană, însă specialiştii din industrie spun că preţurile mari se datorează unei lipse a facilităţilor de a procesa produsul finit, însemnând că mulţi producători Est Europeni ajung să exporte cantităţi mari de materie primă în Europa de Vest pentru a fi procesată. Apoi mare parte din acestea ajung să fie vândute ca şi produse finite în Europa de Vest, cum ar fi pachetele cu biscuiţi sau produse lactate, însă o anumită cantitate este trimisă înapoi în Europa de Est pentru a fi vândută – un proces destul de costisitor şi chiar s-ar putea spune dăunător mediului înconjurător.
Rata de creştere în consumul produselor ecologice a scăzut în timpul recesiunii globale, însă grupurile ecologice îşi menţin pierderile la un nivel scăzut şi temporar şi se aşteaptă la o reîntoarcere către dezvoltarea rapidă odată cu sfârşitul recesiunii.
Ministerul Ceh al Agriculturii a spus că luna trecută aproape 10% din terenul agricol din ţară a fost dat în folosinţa agriculturii ecologice, de două ori mai mult decât în Germania, potrivit EkoConnect. Numărul fermelor ecologice cehe a crescut la 2700 la finele lui 2009 – o creştere cu 50% faţă de 2008 iar consumul produselor bio a crescut cu 40%.
Piaţa Ecologică în Bulgaria
S-a efectuat un studiu pentru a sublinia caracteristicile pieţei ecologice şi cifra sa de afaceri în Bulgaria în 2008. S-au arătat următoarele:
Cifra de afaceri a produselor ecologice este în creştere;
Există 733 de produse ecologice diferite;
657 dintre aceste produse reprezintă diferite tipuri de alimente, restul fiind cosmetice sau produse de curăţătorie ecologice;
Numai 7% din numărul total de produse ecologice de vânzare au fost fabricate în Bulgaria;
Cifra de afaceri totală pentru produsele ecologice pentru anul 2008 a fost de aproape de 4 milioane de Euro.
Informaţii suplimentare:
2008 – 2010: Apariţia magazinelor specializate în vânzarea produselor ecologice. Expansiunea bazei de produse, oferite de producători şi distribuitori;
În anul 2008: Existau 40 de distribuitori pentru 600 de produse;
În anul 2009: Existau 70 de distribuitori pentru 1200 de produse;
În anul 2010: Existau 106 de distribuitori pentru 2100 de produse;
La sfârşitul lui Iunie 2010 existau 20 de magazine specializate cu produse bio în Sofia, majoritatea importate.
Producţie şi exporturi
Potrivit „Bioselena”, Bulgaria este unul dintre cei mai mari exportatori de plante sălbatice uscate.
De asemenea, Bulgaria exportă fructe îngheţate: zmeură, căpşuni şi afine.
Alte produse importante pentru export sunt: mierea în cantităţi mari, uleiuri esenţiale cum ar fi cele de trandafir, lavandă şi mentă.
Pieţele către care se exportă se află în Europa dar şi în America de Nord şi Japonia.
Opinia majorităţii producătorilor Bio din Bulgaria este aceea că cele mai căutate produse pe piaţa internă sunt cele alimentare. Există o cerere mai mică pentru produsele cosmetice bio şi pentru plante, în timp ce uleiurile esenţiale nu sunt deloc cerute pe piaţa internă.
Produsele non alimentare cumpărate (cosmetice, textile, produse de curăţătorie bio, etc.) sunt de cele mai multe ori importate decât produse în Bulgaria. În prezent originea acestora este în principal din alte state ale Uniunii Europene.
Aşadar, în continuare, se aşteaptă ca produsele fabricate în Bulgaria pentru cererea internă să fie mai mult alimente bio deoarece acestea sunt cele mai multe produse importate.
Piaţa alimentelor ecologice din Bulgaria
Deşi există deocamdată în cantităţi destul de mici, alimentele ecologice bulgăreşti includ miere, ceaiuri din plante, ierburi, legume proaspete şi conservate, fructe proaspete inclusiv struguri şi căpşuni, iaurt şi miere, brânză de oaie, şi unii dintre marii procesatori de carne plănuiesc să lanseze producţia de cârnaţi bio.
Importurile de alimente organice includ alimente pentru copii, cafea, ciocolată, îngheţată, muesli, orez, ceai, ulei de măsline şi vin.
Majoritatea companiilor bulgăreşti exportă totuşi majoritatea produselor proprii pe baza comenzilor primite de la partenerii externi şi fără a vinde produsul finit ci mai degrabă materia primă (în principiu miere, ierburi uscate, fructe şi legume uscate sau îngheţate).
Datorită acestei practici, aceştia îşi pierd atât profitul din valoarea adăugată cât şi şansa de a-şi constitui propriile mărci.
Există un interes imens în această afacere din partea lanţurilor de magazine tradiţionale şi a magazinelor cu discount. În ciuda faptului că acest tip de magazine acordă prioritate produselor convenabile ca preţ, există un interes evident pentru produsele mai scumpe, ecologice, având locul lor rezervat pe rafturi.
Criza economică din ultimul an s-a dovedit benefică pentru comercianţii care operează cu reduceri.
Există trei lanţuri de magazine cu discount care funcţionează în prezent în Bulgaria: Kaufland, Penny Market şi Plus, care îşi dezvoltă propriile mărci de produse bio, puţin mai scumpe decât echivalentul acestora non bio, însă mult mai ieftine decât produsele întâlnite în magazinele specializate bio.
În urma unei înţelegeri încheiate la sfârşitul lui Iunie 2010, comerciantul German „Lidl” întră de asemenea pe piaţa bulgărească.
Etichetarea
Logo-ul ecologic bulgăresc
Produsele ecologice bulgăreşti prezintă un logo cu o frunză verde şi o gărgăriţă, alături de cuvintele: „Certified Bulgarian Organic Product” (Produs bulgăresc certificat ecologic).
Susţinerea guvernamentală
Uniunea Europeană şi Guvernul Bulgariei promovează conversia spre agricultura ecologică şi acordă subvenţii fermierilor şi producătorilor de alimente pentru a iniţia conversia. Odată cu introducerea SAPARD (Programul pentru accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală), fermierii au avut posibilitatea de a primi suport financiar chiar şi în aşa numita „perioadă de carantină” – perioada de 3 ani de tranziţie solicitată fermelor pentru a permite certificarea produselor acestora în sistem ecologic.
În planul naţional de dezvoltare a agriculturii ecologice din Bulgaria, este menţionat faptul că până în 2013, 8% din terenul agricol din ţară ar trebui să fie utilizat pentru a produce alimente ecologice şi 3
% dintre alimentele comercializate să fie produse ecologice.
Sectorul agricol are nevoie de un sprijin mai serios din partea statului pentru a îndeplini obiectivele de mai sus.
Fondurile Europene alocate agriculturii ecologice până în 2013, însumează până la 80 de euro pe hectar pentru pajişti şi terenuri de păşunat şi 512 euro pe hectar pentru podgorii, livezi şi loturi pentru producţia uleiurilor volatile şi a legumelor.
Fermierii pot aplica pentru subvenţii de la Uniunea Europeană sub Programul de Dezvoltare Rurală.
Sursa: Bio Romania
Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global
În Europa şi în SUA, relaţia consumatorilor cu alimentele ecologice este excelentă.
În ţările dezvoltate cota ecologică este destul de mare şi în creştere la o rată de două cifre, cu o cerere care depăşeşte aprovizionarea.
Potrivit datelor consultanţilor de monitorizare ecologică, Europa este cea mai mare şi mai dezvoltată piaţă ecologică, însumând peste 50% din consumul global. Rata anuală de creştere a sectorului în Europa a fost de 15%, depăşind cu 4 ori rata de creştere a sectorului de alimente tradiţionale.
Avântul alimentelor ecologice din Europa de Est
Anumite ţări Est Europene au acum de două ori mai mult teren agricol destinat agriculturii ecologice, cum ar fi cazul ţărilor din Europa de Vest. De asemenea experţii prezic un viitor luminos industriei din ţările fostului bloc comunist.
Christof Arndt, coordonator de proiect la EkoConnect Dresden (grup non – profit), care promovează agricultura ecologică din Europa de Est, a spus IPS (agenţie străină de presă) următoarele: „Ultimii ani au văzut o dezvoltare uriaşă în domeniul agriculturii ecologice, producţiei alimentare ecologice şi a consumului în Europa de Est; piaţa se dezvoltă foarte repede – în pofida crizei economice”.
În Europa de Est sub comunism, majoritatea producţiei agricole a fost colectivizată şi controlată de stat. În momentul căderii regimurilor, câţiva fermieri au început să ofere produse ecologice. Aceştia au fost văzuţi iniţial ca şi o curiozitate de mulţi consumatori, alimentele ecologice fiind disponibile în masă într-un ritm destul de încet. Însă în ultimul deceniu, mai multe ferme şi pieţe de desfacere au fost create, consumul de produse ecologice crescând exponenţial.
În Bulgaria, numărul terenurilor agricole destinate agriculturii ecologice a crescut de 27 de ori între anii 2002 şi 2007, potrivit datelor furnizate de Ministerul Agriculturii Bulgar. În Polonia existau 14.900 de ferme ecologice înregistrate în 2008 – cu 300 mai multe decât în 1996.
Potrivit statisticilor de la agenţia Uniunii Europene „Eurostat”, între anii 2007 şi 2008, a doua, a treia şi a patra cele mai mari creşteri în suma totală a terenurilor utilizate pentru agricultura ecologică în UE au fost înregistrate în Bulgaria (+22%), Slovacia (+ 19 %), şi Ungaria (+ 15%). În perioada cuprinsă între 2005 şi 2008, cele mai mari creşteri au fost găsite în Polonia (+ 94%) şi Lituania (+ 89%).
Oficiile de monitorizare a industriilor din ţările individuale au raportat de asemenea creşteri mari în consumul alimentelor ecologice de-a lungul regiunii Est Europene în ultimii ani.
Experţii spun că expansiunea fermelor ecologice, a producţiei şi a consumului de alimente ecologice au fost influenţate de subvenţiile introduse de guverne de-a lungul ultimului deceniu, în combinaţie cu faptul că oamenii au devenit mai informaţi în privinţa produselor ecologice, modificându-şi în consecinţă dietele.
Producţia alimentară şi agricultura planificată comuniste au contribuit la diete naţionale regionale, bazându-se pe alimente bogate în grăsimi, sărace în legume, scopul acestora fiind de a sătura nu de a fi sănătoase. Atunci când a căzut comunismul, dietele au început să se îmbunătăţească încet pe măsură ce obiceiurile alimentare s-au schimbat. Odată cu răspândirea informaţiilor despre beneficiile unei alimentaţii sănătoase, generaţiile mai tinere sunt acum dornice de a încerca produsele ecologice.
Consumatorii din ziua de astăzi sunt foarte informaţi despre produsele ecologice şi vor să fie siguri de alimentele cu care se hrănesc.
Totuşi, industria ecologică din regiune ca un întreg rămâne mică în comparaţie cu cea din Vest. Potrivit Oficiului de Monitorizare Ecologică din Londra, în 2007, în timp ce vânzările din alimente bio şi băuturi la nivel european au atins 20 de miliarde de euro, Europa de Est a însumat doar 60 de milioane de euro din această sumă.
Experţii spun că preţul destul de mare al produselor bio menţin consumul în regiune la una dintre cele mai mici cote din Uniunea Europeană, însă specialiştii din industrie spun că preţurile mari se datorează unei lipse a facilităţilor de a procesa produsul finit, însemnând că mulţi producători Est Europeni ajung să exporte cantităţi mari de materie primă în Europa de Vest pentru a fi procesată. Apoi mare parte din acestea ajung să fie vândute ca şi produse finite în Europa de Vest, cum ar fi pachetele cu biscuiţi sau produse lactate, însă o anumită cantitate este trimisă înapoi în Europa de Est pentru a fi vândută – un proces destul de costisitor şi chiar s-ar putea spune dăunător mediului înconjurător.
Rata de creştere în consumul produselor ecologice a scăzut în timpul recesiunii globale, însă grupurile ecologice îşi menţin pierderile la un nivel scăzut şi temporar şi se aşteaptă la o reîntoarcere către dezvoltarea rapidă odată cu sfârşitul recesiunii.
Ministerul Ceh al Agriculturii a spus că luna trecută aproape 10% din terenul agricol din ţară a fost dat în folosinţa agriculturii ecologice, de două ori mai mult decât în Germania, potrivit EkoConnect. Numărul fermelor ecologice cehe a crescut la 2700 la finele lui 2009 – o creştere cu 50% faţă de 2008 iar consumul produselor bio a crescut cu 40%.
Piaţa Ecologică în Bulgaria
S-a efectuat un studiu pentru a sublinia caracteristicile pieţei ecologice şi cifra sa de afaceri în Bulgaria în 2008. S-au arătat următoarele:
Cifra de afaceri a produselor ecologice este în creştere;
Există 733 de produse ecologice diferite;
657 dintre aceste produse reprezintă diferite tipuri de alimente, restul fiind cosmetice sau produse de curăţătorie ecologice;
Numai 7% din numărul total de produse ecologice de vânzare au fost fabricate în Bulgaria;
Cifra de afaceri totală pentru produsele ecologice pentru anul 2008 a fost de aproape de 4 milioane de Euro.
Informaţii suplimentare:
2008 – 2010: Apariţia magazinelor specializate în vânzarea produselor ecologice. Expansiunea bazei de produse, oferite de producători şi distribuitori;
În anul 2008: Existau 40 de distribuitori pentru 600 de produse;
În anul 2009: Existau 70 de distribuitori pentru 1200 de produse;
În anul 2010: Existau 106 de distribuitori pentru 2100 de produse;
La sfârşitul lui Iunie 2010 existau 20 de magazine specializate cu produse bio în Sofia, majoritatea importate.
Producţie şi exporturi
Potrivit „Bioselena”, Bulgaria este unul dintre cei mai mari exportatori de plante sălbatice uscate.
De asemenea, Bulgaria exportă fructe îngheţate: zmeură, căpşuni şi afine.
Alte produse importante pentru export sunt: mierea în cantităţi mari, uleiuri esenţiale cum ar fi cele de trandafir, lavandă şi mentă.
Pieţele către care se exportă se află în Europa dar şi în America de Nord şi Japonia.
Opinia majorităţii producătorilor Bio din Bulgaria este aceea că cele mai căutate produse pe piaţa internă sunt cele alimentare. Există o cerere mai mică pentru produsele cosmetice bio şi pentru plante, în timp ce uleiurile esenţiale nu sunt deloc cerute pe piaţa internă.
Produsele non alimentare cumpărate (cosmetice, textile, produse de curăţătorie bio, etc.) sunt de cele mai multe ori importate decât produse în Bulgaria. În prezent originea acestora este în principal din alte state ale Uniunii Europene.
Aşadar, în continuare, se aşteaptă ca produsele fabricate în Bulgaria pentru cererea internă să fie mai mult alimente bio deoarece acestea sunt cele mai multe produse importate.
Piaţa alimentelor ecologice din Bulgaria
Deşi există deocamdată în cantităţi destul de mici, alimentele ecologice bulgăreşti includ miere, ceaiuri din plante, ierburi, legume proaspete şi conservate, fructe proaspete inclusiv struguri şi căpşuni, iaurt şi miere, brânză de oaie, şi unii dintre marii procesatori de carne plănuiesc să lanseze producţia de cârnaţi bio.
Importurile de alimente organice includ alimente pentru copii, cafea, ciocolată, îngheţată, muesli, orez, ceai, ulei de măsline şi vin.
Majoritatea companiilor bulgăreşti exportă totuşi majoritatea produselor proprii pe baza comenzilor primite de la partenerii externi şi fără a vinde produsul finit ci mai degrabă materia primă (în principiu miere, ierburi uscate, fructe şi legume uscate sau îngheţate).
Datorită acestei practici, aceştia îşi pierd atât profitul din valoarea adăugată cât şi şansa de a-şi constitui propriile mărci.
Există un interes imens în această afacere din partea lanţurilor de magazine tradiţionale şi a magazinelor cu discount. În ciuda faptului că acest tip de magazine acordă prioritate produselor convenabile ca preţ, există un interes evident pentru produsele mai scumpe, ecologice, având locul lor rezervat pe rafturi.
Criza economică din ultimul an s-a dovedit benefică pentru comercianţii care operează cu reduceri.
Există trei lanţuri de magazine cu discount care funcţionează în prezent în Bulgaria: Kaufland, Penny Market şi Plus, care îşi dezvoltă propriile mărci de produse bio, puţin mai scumpe decât echivalentul acestora non bio, însă mult mai ieftine decât produsele întâlnite în magazinele specializate bio.
În urma unei înţelegeri încheiate la sfârşitul lui Iunie 2010, comerciantul German „Lidl” întră de asemenea pe piaţa bulgărească.
Etichetarea
Logo-ul ecologic bulgăresc
Produsele ecologice bulgăreşti prezintă un logo cu o frunză verde şi o gărgăriţă, alături de cuvintele: „Certified Bulgarian Organic Product” (Produs bulgăresc certificat ecologic).
Susţinerea guvernamentală
Uniunea Europeană şi Guvernul Bulgariei promovează conversia spre agricultura ecologică şi acordă subvenţii fermierilor şi producătorilor de alimente pentru a iniţia conversia. Odată cu introducerea SAPARD (Programul pentru accesarea fondurilor europene pentru agricultură şi dezvoltare rurală), fermierii au avut posibilitatea de a primi suport financiar chiar şi în aşa numita „perioadă de carantină” – perioada de 3 ani de tranziţie solicitată fermelor pentru a permite certificarea produselor acestora în sistem ecologic.
În planul naţional de dezvoltare a agriculturii ecologice din Bulgaria, este menţionat faptul că până în 2013, 8% din terenul agricol din ţară ar trebui să fie utilizat pentru a produce alimente ecologice şi 3
% dintre alimentele comercializate să fie produse ecologice.
Sectorul agricol are nevoie de un sprijin mai serios din partea statului pentru a îndeplini obiectivele de mai sus.
Fondurile Europene alocate agriculturii ecologice până în 2013, însumează până la 80 de euro pe hectar pentru pajişti şi terenuri de păşunat şi 512 euro pe hectar pentru podgorii, livezi şi loturi pentru producţia uleiurilor volatile şi a legumelor.
Fermierii pot aplica pentru subvenţii de la Uniunea Europeană sub Programul de Dezvoltare Rurală.
