Agricultura este rentabila doar daca se lucreaza in asociatii
Data: 04/08/2010
Sursa: Informatia Zilei
Vremea adesea potrivnica fermierilor, concurenta acerba pe piata europeana a produselor agricole, subventiile scazute din Romania comparativ cu cele acordate in multe alte stat ale Uniunii Europene (UE) si faramitarea parcelelor sunt cateva din motivele care nasc semne de intrebare cu privire la posibila agricultura performanta la noi in tara.
Multi fermieri isi pun fel si fel de intrebari. Unii au pornit cu mare entuziasm in a face investitii in agricultura, dar au renuntat dupa o vreme. S-au convins, daca mai era nevoie, de faptul ca la noi nu sunt probleme mari cu producerea unor produse, ci cu desfacerea, in conditiile in care legumele nu sunt preluate in lipsa unitatilor de procesare, cerealele sunt cumparate la preturi nestimulative, iar zootehnia pare sa fie concurata cu succes de cea austriaca, germana sau din alte tari UE.
Impozitarea suplimentara a terenurilor nelucrate, un demers necesar
Aflat zilele trecute la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Livada, prof. universitar dr. Ioan Rosca, conducatorul Catedrei de Entomologie a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Bucuresti, a acceptat sa abordeze perspectivele agriculturii romanesti in actualul context socio-politic international.
Universitarul bucurestean a deschis discutia mentionand faptul ca in Romania, din diverse motive, insemnate suprafete de teren agricol raman nelucrate. Demersul este unul contraproductiv. Putine explicatii plauzibile se pot gasi pentru a lasa o vreme terenul in paragina. Guvernantii ar trebui sa stabileasca acel cadru legislativ care sa conduca la reglementarea corecta a unor aspecte din agricultura, dar si la pedepsirea proprietarilor sau arendasilor care nejustificat nu lucreaza pamantul. Una din masurile imediate la indemana ar fi, asa cum de fapt s-a vorbit, impozitarea suplimentara a suprafetelor nelucrate fara temei.
Ca masura nepotrivita a fost mentionata si introducerea legii care priveste renta viagera agricola. Sumele stabilite ca plata catre proprietar sunt foarte mici, motiv pentru care masura nu functioneaza. Nici arendasii nu sunt totdeauna suficient de motivati pentru a lucra toate suprafetele.
O alta deficienta pe care o mentioneaza universitarul bucurestean este aceea de a fi desfiintat fostele CAP-uri si IAS-uri. Acestea in majoritatea lor detineau baza de utilaje necesara, dar si specialistii pentru a putea lucra pamantul eficient intr-o forma comasata. Era necesara doar schimbarea formei organizatorice. Infiintarea unor asociatii de profil pe vechile structuri putea conduce la eficienta economica.
Formele asociative pot conduce la eficienta economica
Desfiintarea celor doua forme organizatorice mentionate mai sus si lasarea unui gol se resimte si acum. Fara a infiinta asociatii sau alt gen de forme asociative precum grupurile de producatori specializati, productiile agricole vor fi modeste si sub posibilitatea acoperirii costurilor de productie. Despre capacitatea de a concura cu strainii nici nu se poate vorbi. In aceste forme asociative fermierul trebuie sa fie implicat direct in procesul de productie. Fara existenta fermelor specializate va fi tot mai greu de realizat o agricultura eficienta.
Universitarul bucurestean s-a manifestat sceptic in ceea ce priveste relansarea intr-un viitor apropiat a agriculturii romanesti fara existenta unui cadru legislativ clar, coerent si care sa conduca la eficienta. Politicile agrare ar trebui sa fie stabilite de specialisti, nu de politicieni care se pricep mai putin la acest domeniu economic deosebit de important pentru orice tara.
Sursa: Informatia Zilei
Vremea adesea potrivnica fermierilor, concurenta acerba pe piata europeana a produselor agricole, subventiile scazute din Romania comparativ cu cele acordate in multe alte stat ale Uniunii Europene (UE) si faramitarea parcelelor sunt cateva din motivele care nasc semne de intrebare cu privire la posibila agricultura performanta la noi in tara.
Multi fermieri isi pun fel si fel de intrebari. Unii au pornit cu mare entuziasm in a face investitii in agricultura, dar au renuntat dupa o vreme. S-au convins, daca mai era nevoie, de faptul ca la noi nu sunt probleme mari cu producerea unor produse, ci cu desfacerea, in conditiile in care legumele nu sunt preluate in lipsa unitatilor de procesare, cerealele sunt cumparate la preturi nestimulative, iar zootehnia pare sa fie concurata cu succes de cea austriaca, germana sau din alte tari UE.
Impozitarea suplimentara a terenurilor nelucrate, un demers necesar
Aflat zilele trecute la Statiunea de Cercetare si Dezvoltare Agricola (SCDA) Livada, prof. universitar dr. Ioan Rosca, conducatorul Catedrei de Entomologie a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara (USAMV) Bucuresti, a acceptat sa abordeze perspectivele agriculturii romanesti in actualul context socio-politic international.
Universitarul bucurestean a deschis discutia mentionand faptul ca in Romania, din diverse motive, insemnate suprafete de teren agricol raman nelucrate. Demersul este unul contraproductiv. Putine explicatii plauzibile se pot gasi pentru a lasa o vreme terenul in paragina. Guvernantii ar trebui sa stabileasca acel cadru legislativ care sa conduca la reglementarea corecta a unor aspecte din agricultura, dar si la pedepsirea proprietarilor sau arendasilor care nejustificat nu lucreaza pamantul. Una din masurile imediate la indemana ar fi, asa cum de fapt s-a vorbit, impozitarea suplimentara a suprafetelor nelucrate fara temei.
Ca masura nepotrivita a fost mentionata si introducerea legii care priveste renta viagera agricola. Sumele stabilite ca plata catre proprietar sunt foarte mici, motiv pentru care masura nu functioneaza. Nici arendasii nu sunt totdeauna suficient de motivati pentru a lucra toate suprafetele.
O alta deficienta pe care o mentioneaza universitarul bucurestean este aceea de a fi desfiintat fostele CAP-uri si IAS-uri. Acestea in majoritatea lor detineau baza de utilaje necesara, dar si specialistii pentru a putea lucra pamantul eficient intr-o forma comasata. Era necesara doar schimbarea formei organizatorice. Infiintarea unor asociatii de profil pe vechile structuri putea conduce la eficienta economica.
Formele asociative pot conduce la eficienta economica
Desfiintarea celor doua forme organizatorice mentionate mai sus si lasarea unui gol se resimte si acum. Fara a infiinta asociatii sau alt gen de forme asociative precum grupurile de producatori specializati, productiile agricole vor fi modeste si sub posibilitatea acoperirii costurilor de productie. Despre capacitatea de a concura cu strainii nici nu se poate vorbi. In aceste forme asociative fermierul trebuie sa fie implicat direct in procesul de productie. Fara existenta fermelor specializate va fi tot mai greu de realizat o agricultura eficienta.
Universitarul bucurestean s-a manifestat sceptic in ceea ce priveste relansarea intr-un viitor apropiat a agriculturii romanesti fara existenta unui cadru legislativ clar, coerent si care sa conduca la eficienta. Politicile agrare ar trebui sa fie stabilite de specialisti, nu de politicieni care se pricep mai putin la acest domeniu economic deosebit de important pentru orice tara.
