Scrisoare deschisă: Legislația OMG trebuie consolidată!

Astăzi, 17 septembrie 2019, o coaliție de 87 de semnatari din întreaga Europă și reprezentând mici producători, țărani, fermieri, mici amelioratori, cercetători, asociații de consumatori, de protecția mediului și de watch-dog au transmis o scrisoare Comisarei europene pentru Sănătate și Siguranță Alimentară, Stella Kyriakides. Prin intermediul acesteia, coaliția solicită întărirea legislației priving noile Organisme Modificate Genetic, prezentând o serie de argumente și propun o întâlnire cu dna comisar cu scopul de a discuta pe larg despre acestea.

Printre semnatari, se numără și Eco Ruralis, precum și alte organizații din România. Textu integral al scrisorii poate fi citit mai jos:

Stimată doamnă comisar Kyriakides,

Prin intermediul acestei scrisori, ne exprimăm îngrijorarea față de considerațiile dvs. în favoarea unui regim mai permisiv pentru Organismele Modificate Genetic derivate din editarea genomului și alte noi tehnici genomice. Vă solicităm în schimb să consolidați legislația referitoare la OMG, în special pentru că privește dreptul consumatorilor de a cunoaște, libertatea de alegere a amelioratorilor, fermierilor și procesatorilor și validarea democratică a deciziilor cu privire la OMG.

Promisiuni goale VS. Probleme documentate

Strategia de la Fermă la Furculiță susține că un studiu care se va uita la potențialul noilor tehnici genomice de a îmbunătăți sustenabilitatea de-a lungul întregului lanț de distribuție a alimentelor și care va fi condus de Comisia Europeană. Totuși, Consiliul nu a mandatat Comisia să investigheze potențialul noilor tehnologii de editare genetică pentru îmbunătățirea sustenabilității. Aceasta a adus în discuție aspecte practice referitoare la aplicarea reglementărilor legislației UE privind OMG așa cum au fost interpretate de Curtea Europeană de Justiție., despre care noi considerăm că pot fi depășite cu sprijinul Comisiei.

În fapt, este foarte puțin probabil ca noile tehnici genomice să contribuie la reducerea consecințele negative ale agriculturii asupra mediului și climei. Până în prezent, două OMG cu genomul editat au ajuns pe piață și niciuna nu este o plantă mai rezistentă sau contribuie la reducerea folosinței pesticidelor. Promisiunile despre crearea culturi rezistente la secetă și cu rol în reducerea pesticidelor sunt vechi precum tehnologia de modificare genetică. Aceste promisiuni au eșuat, nu în ultimul rând pentru că asigurarea unor culturi stabile într-un climat stabil are nevoie de semințe și practici adaptate local, iar acest lucru nu poate fi obținut prin semințe produse de companii multinaționale croite pentru un model agricol industrial globalizat și bazat pe inputuri chimice.

Precum în cazul vechilor OMG, drepturile de proprietate intelectuală asupra noilor tehnici genomice sunt deținute de câteva corporații globale. De exemplu, compania americană Corteva a achiziționat licențe pentru aplicații în agricultură ale CRISPR-Cas de la toți jucătorii relevanți (Institutul Broad, Caribou Biosciences etc.) și acum oferă sublicențe celor care doresc să utilizeze tehnologia. Asemenea practici nu doar că încetinesc inovarea și ridică prețurile, dar cresc și costurile de producție. De asemenea, ele accelerează concentrarea pe piața de semințe și blochează dezvoltarea atât de necesară a varietăților adaptate local de către țărani și fermieri și de mici amelioratori.

Mai mult, există ample dovezi despre erori genetice care au apărut în urma aplicării noilor tehnologii genomice si care pot avea implicații de siguranță semnificative. Aceste aspecte sunt bine-cunoscute în aplicările medicale ale editării genomului, dar deseori puse de-o parte când vine vorba despre utilizări în agricultură ale acelorași instrumente.

  • În decursul studiului pentru Consiliul, Comisia ar trebui să analizeze în mod critic promisiunile de beneficii sociale și să acorde atenție sporită îngrijorărilor bine fundamentate asupra concentrării industriei semințelor, siguranței mediului și consumatorilor și drepturilor țăranilor

Aplicarea deplină a legislației UE privind OMG

În cadrul conferinței de presă din 27 mai, ați declarat că studiul ar asigura o mare oportunitate pentru analizarea stadiului acestor tehnici, în special din perspectiva deciziei Curții Europene de Justiție din iulie 2018. Ați menționat și că o posibilă schimbare a legislației ar fi prevăzută după ce studiul va fi finalizat.

Este important să realizăm motivele care au stat la baza deciziei Curții Europene de Justiție. Curtea a declarat că o excludere a noilor tehnici de editare a genomului din scopul Directivei UE privind OMG ar “compromite obiectivul protecției urmărit de Directivă și ar eșua în respectarea principiului precauției pe care urmărește să îl implementeze”. În lumina acestei decizii, orice sugestie cum că cerințele legale în vigoare referitoare la noile OMG ar putea fi relaxate de către Comisie ridică semne de întrebare asupra principiului pe care se bazează cele mai înalte standarde de siguranță alimentară.

  • Comisia ar trebui să implementeze pe deplin decizia Curții Europene de Justiție mai degrabă decât să o ocolească modificând Directiva europeană privind OMG.

Drepturi ale consumatorilor solide

În Strategia de la Ferma la Furculiță, Comisia a promis să încurajeze consumatorii să faca alegeri informate, sănătoase și sustenabile. O nouă etichetare sustenabilă va acoperi aspecte nutritive, climatice, sociale si de mediu ale produselor alimentare. Aplaudăm aceste intenții și sugerăm să folosiți oportunitatea de a închide discrepanța dintre regulile de etichetare a OMG, prin intermediul cărora laptele, ouăle, carnea provenind de la animale hrănite cu furaje conținând OMG nu trebuie să fie etichetate. Majoritatea consumatorilor nu sunt conștienți de acest aspect și pot alege să evide aceste alimente dacă ar această oportunitate.

  • Comisia ar trebui să consolideze reglementările privind etichetarea OMG.

Responsabilitate deplină față de cetățenii europeni

Experiența din trecut ne demonstrează că, în cazul OMG, Comisia a decis întotdeauna în mod unilateral în privința autorizării, fără să sprijinite de o majoritate calificată a statelor membre ale UE. Voturile au fost ținute în secret si nu a fost furnizată nicio informație despre pozițiile luate de fiecare stat în parte. De asemenea, numeroasele obiecții ale Parlamentului European au fost ignorate.

  • Comisia ar trebui să retragă propunerile sale inițiale și să vină cu o nouă propunere care implică o majoritate calificată a statelor membre ale UE, pentru orice decizie care ar permite sa fie utilizate produse și organisme potențial periculoase în producția alimentară.

Între timp, nenumărate decizii de autorizare se află în așteptare, inclusiv pentru cultivarea a trei varietăți de porumb modificat genetic și importul unei varietăți de soia MG tolerantă la trei diferite ierbicide.

  • Comisia ar trebui să retragă aceste autorizații preliminare și să propună ne-autorizarea lor.

Stimată doamnă comisar Kyriakides, experiența a arătat că ingineria genetică a crescut utilizarea chimicalelor în agricultură și a contribuit la monoculturi care distrug natura și înfometează polenizatorii.

Din fericire, UE s-a aflat în mare parte afară din acest experiment, care a eșuat grav în Americi. În același timp, tehnologiile genomice au evoluat, dar contextul socio-economic rămâne același. Tehnologia de modificare genetică este încă un instrument al controlului corporatist asupra producției de hrană. UE ar trebui ar trebui să aibă o poziție clară și să își direcționeze acțiunile necesare către obiectivele Pactului Verde referitoare la protejarea climei și biodiversității și alegerea consumatorilor.

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *