Broșura aduce laolaltă cazuri reale, experiențe practice, instrumente legale și altele, cu intenția de a facilita accesul la pământ pentru țărani, ciobani și alți păstori, mici producători de hrană, locuitori rurali, consumatori și organizații ale societății civile și de a evidenția, în același timp, rolul lor esențial în construirea unui sistem mai just și sustenabil.

Articolul Publicație europeană – strategii țărănești pentru dreptul la pământ apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Evenimentul a avut ca aprox. 30 de participanți: țărani și țărănci, membri Eco Ruralis, academicieni, politicieni și reprezentanți ai societății civile din țări precum Romania și Republica Moldova, dar și Olanda, Franța, Anglia, Croația sau Italia. Tema centrală a fost importanța acțiunilor colective ale țăranilor și ale altor aliați în facilitarea accesului la pământ pentru agricultură țărănească și promovarea agroecologiei în regiunea noastră.

Dezbaterea a fost structurată pe mai multe sesiuni interactive: în prima sesiune, au fost prezentate situațiile naționale privind dreptul și accesul la pământ și au fost identificate probleme comune din Europa de Est, cum ar fi dezvoltarea nestingherită agroindustrială, care contribuie masiv la concentrarea terenurilor și acapararea lor pentru speculă funciară sau producția agricolă chimizată.

În următoarele sesiuni, participanții au discutat modul în care instrumente internaționale precum Declarația Națiunilor Unite a Drepturilor Țăranilor sau Liniile Directoare Voluntare ale Națiunilor Unite cu privire la Guvernarea Responsabilă a Terenurilor, Fondului Piscicol și Forestier (VGGT) pot fi utilizate în contextul legislativ și funciar din țările mai sus menționate. Cei prezenți au fost de acord că acestea sunt instrumente valoroase, care ar contribui la susținerea drepturilor țărănești, dar au recunoscut că politicile UE (cum ar fi Politica Agricolă Comună) și politicile naționale referitoare la pământ au nevoie de reforme pentru a susține mai bine micii producători și acțiunile colective în care acestea se angajează.

Masa rotunđă s-a încheiat cu un calendar privind oportunități viitoare, de valorificat de către participanți pentru a pune pe agenda publică Dreptul la Pământ al țăranilor. Printre astea se regăsesc: reforma Politicii Agricole Comune a UE și dezvoltarea Planurilor Naționale Strategice, dar și munca Europeană a Via Campesina pentru dezvoltarea și promovarea în rândul factorilor de decizie europeni a unei noi Directive Europene pe Pământ.

Evenimentul a beneficiat de susținere din proiectul Horizon2020 BOND – Bringing Organizations & Network Development to higher levels in the Framing sector in Europe.

Articolul Masă rotundă pe tema Accesului la Pământ apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Alianța Soia Dunăreană este una dintre cele mai recente încercări de a promova agenda industriei, folosind pretextul „soia nemodificată genetic”. Infiintata in anul 2012, în Austria, această alianță a declarat scopul de „reducerea dependenței sectorului european al cărnii și al laptelui, de soia importată din America de Sud, precum și reducerea amprentei ecologice a acestor sectoare.” În ciuda pretențiilor sale, prezenta propunere face presiuni pentru monocultura de soia, deschide ușa pentru organisme modificate genetic (OMG), acapararea terenurilor, precum și deturnarea de fonduri publice către marile companii.

Printre membrii alianței se numără mari retailerii și procesatorii din industria alimentară și furajeră (exemplu Cargil, Lidl etc.), semincieră (exemplu Limagrain), institute de cercetare și câteva ONG-uri din Europa.

Un fost director Monsanto – reprezentant al Dunării Soia alianță în România

Una dintre probleme este că directorul regional al Soiei Dunărene pentru România și Bulgaria este Dragos Dima, un fost director Monsanto. „Semnarea [Declarației pentru Soia Dunăreană] nu exclude posibilitatea de a utiliza semințele convenționale din această societate [Monsanto], în cazul în care oferta este competitivă”, a declarat Dima într-o conferință de presă în 2013. Dragoș Dima a lucrat în trecut ca director și pentru alte corporații cum ar fi Limagrain, Agrana și Harding.

Dacă scopul acestei alianțe este de a crea mai multe afaceri pentru corporații precum Monsanto, în numele independenței culturilor proteice (soia) ​​europee, atunci argumentul „fără OMG” nu mai reprezintă nimic.

România, ținta pentru monocultură de soia în Europa?

După cum indică numele alianței, zona în care s-ar produce această soia este „regiunea Dunării”. Potrivit site-ul oficial al alianței, această hartă a regiunilor Dunării cuprinde 12 țări în întregime (Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Austria, România, Elveția, Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria) și părți din 4 alte țări (Germania, Italia, Polonia, Ucraina).

În esență, alianța pentru Soia Dunăreană propune monoculturile de soia în anumite țări europene, mai ales în România, pentru industria alimentară și furajeră. Pare evident din harta alianței că, din toate țările, România este locul cel mai potrivit pentru cultivarea de soia, fiind tara cu cea mai mare suprafață agricultura (~ 10 milioane de hectare de teren arabil). Celelalte 3 țări agricole importante din alianța (Germania, Polonia, Italia), sunt incluse numai parțial, în zone nepotrivite culturii de soia.

Culturile de soia au o istorie îndelungată în România. Soia modificată genetic, este o parte importanta din ea, încă fiind cultivată ilegal.

Înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste, România cultiva anual ~ 500.000 de hectare de soia, plasându-se în topul țărilor europene. Mai mult decât atât, România a fost prima și singura țară din Europa geografică, care a cultivat soia modificate genetic. În 1998, România a introdus soia rezistentă la erbicidul total Rund Up produs de compania Monsanto. În 2006, România a înregistrat cele mai mari culturi modificate genetic cultivate vreodată în Europa, cu 137.275,5 hectare de soia modificată genetic.

Adeziunea României la UE în 2007, a însemnat o veste proastă pentru industria de OMG. Procesul de luare a deciziilor la nivelul UE nu permite statelor membre să autorizeze culturi comerciale modificate genetic la nivel național. În plus, din motive economice și politice, UE consideră că este mai ieftin să importe soia modificate genetic din America Latină, decât să-l crească în Europa. Asta a forțat România să interzică cultivarea de soia modificată genetic. Din păcate, măsurile de interdicție au fost puse în aplicare în mod superficial. Diverse ONG-uri au identificat culturi ilegale de soia modificate genetic în diferite regiuni (Nord și Sud din România – Călărași și Botoșani), în ultimii 8 ani.

Legăturile dintre Guvernul României și Monsanto sunt bine documentate. 2 foști miniștri români ai agriculturii au lucrat și pentru Monsanto. Valeriu Tabără (ministrul agriculturii între 1994-1996 și 2010-2012), a lucrat în proiecte de cercetare finanțate de Monsanto; Stelian Fuia (ministru al agriculturii în 2012) a fost un director de marketing pentru Monsanto Europa, în aceeași perioadă în care și Dragoș Dima (reprezentant al Dunării de soia alianță) a lucrat ca director pentru Monsanto.

Interdicția privind cultivarea de soia modificate genetic, în 2007, a adus o schimbare în strategia Monsanto. Conform noului discurs exprimat prin intermediul politicienilor din poziții de decizie de top, România poate beneficia de o creștere a producției de soia, și exportul către alte țări europene ar fi o mai mare oportunitate.

„România importă în fiecare an aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA și alte țări, doar soia biotehnologică (modificată genetic). România ar putea produce 2 milioane de tone de soia, fiind singura țară europeană care ar putea produce industrial această cultură; Produsele biotehnologice sunt cu 40-60% mai ieftine decât altele „- declarația lui Valeriu Tabara, în luna aprilie 2011.

Soia Dunării – un compromis temporar până soia modificata genetic este aprobat

În 2013, noul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a semnat declarația de soia Dunării, adăugând într-un comunicat de presă oficial că România nu se angajează numai la soia nemodificată genetic: „Semnarea Declarației nu angajează România în niciun fel față de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.”

Conform declarației lui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la acea vreme, în noiembrie 2013: „Atâta timp cât la nivelul UE, o decizie cu privire la soia modificată genetic nu va fi luată destul de repede, avem versiunea promovată de Soia Dunăreană. Căutăm, de asemenea, posibilitatea unei scheme aplicate în cadrul PAC, pentru a stimula financiar producția de soia nemodificată genetic.”

Soia Dunăreană nu poate garanta o politică de soia nemodificată genetic în România, în special pentru că argumentul lor principal, „reducerea dependenței sectorului cărnii și al laptelui, de soia importată din America Latină”, merge mână în mână cu agenda Monsanto.

Soia – nu este o cultură țărănească

România are ce mai vibrant mediu rural din UE. Cu 46% din populația în mediul rural și 4,7 milioane de țărani activi, agricultura țărănească este încă în viață, hrănind o mare parte a populației. Soia nu a fost niciodată o plantă cultivată de țărani, și nici nu este folosită ca hrană pentru cultivarea animalelor din micile gospodării țărănești. Prin urmare, propunerea alianței Soiei Dunărene nu răspunde vreunei nevoi a țăranilor români, care reprezintă aproape 50% din țărani UE.

Peste tot în România terenul agricol a devenit obiectul acaparării de către marii latifundiari și corporații. Ceea ce propune Soia Dunăreană, va încuraja marile companii să acapareze și să transforme pământul milioanelor de țărani în monoculturi de soia. Asta va avea efecte profunde în societatea țărănească. Acest proces va slăbi economiile rurale și va împiedica dezvoltarea unui sector dinamic rural. După cum au anunțat, companiile care fac parte parte din Soia Dunăreană sunt hotărâte să folosească banii publici europeni din PAC, pentru suporta costurile de producției a soiei industriale. Țăranii sunt sufocați și marginalizați din toate părțile. Nu avem nevoie de această schemă care să ne împingă în afara pieței și politicilor publice.

Articolul Alianța Soia Dunăreană – Nu este o soluție pentru agricultura țărănească apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Strasbourg 12.03.2013 – Actiunea de azi numita “Ferme in loc de Fabrici” a demarat cu un eveniment de gatit in aer liber si muzica oferita de DJ live si sa terminat cu un lant uman care a inconjurat cladirea Parlamentului. Lideri ai miscarilor de mediu si pentru o hrana si agricultura buna din Europa au tinut discursuri. Mai multi eurodeputati au iesit sa se intalneasca cu societatea civila si sa imparta o farfurie de supa.

Intre principalele ingrijorari ai societatii civile se afla sugestia Comitetului de Agricultura al Parlamentului European de a slabi propunerile de reforma a Comisiei UE cu privire la ameliorarea performantei de mediu al fermierilor prin masuri de inverzire obligatorii; impactul politicii agricole Europene asupra foametei globale, biodiversitatii si schimbarii climatice; si conceptia nedreapta a subventiilor care tintesc falimentarea micilor fermieri.

Maine, pentru prima data in istoria Politicii Agricole Europene, cu o putere egala cu cea a Ministrilor de Agricultura UE, cei 754 de Membri ai Parlamentului European (MPE) vor vota viitorul directiei PAC.

Majoritatea celor 50 miliarde de euro din banii contribuitorilor, cheltuiti pe PAC, ajunge in buzunarele industriei agrare si marilor latifundiari, in loc sa sustina fermierii si comunitatile rurale vibrante care produc o hrana sanatoasa si protejeaza mediul.

Hubert Weiger, presedintele BUND (Friends of the Earth Germania) a afirmat, “Subventiile directionate gresit si monoculturile sunt principalele cauze ale scandalurilor pe alimentatie si a pierderii biodiversitatii in regiunile agricole din Europa. In regiunile unde speciile de animale si plante sunt pe Lista Rosie a disparitiei, observam si disparitia fermelor mici, gonite de agricultura industrializata. In viitor, fiecare ferma trebuie sa cultive cel putin sapte procente din pamantul arabil fara pesticide sau fertilizanti chimci. Ne bazam pe bunul simt al Parlamentului European pentru a aplica reformele politice adecvate. In timp ce aproape 50 milioane de euro sunt folositi pentur a subventiona agricultura, societatea se asteapta la consideratii legale adecvate asupra mediului si bunastarii animalelor.”

Ramona Duminicioiu, din partea Asociatiei Eco Ruralis din Romania a subliniat in fata eurodeputatilor ca, “In Romania inca traiesc mai mult de 4 milioane de tarani. Parlamentul European trebuie sa asculte si sa opreasca secarea resurselor noastre comune pentru beneficiul companiilor multinationale,” adaugand ca, “Dorim sa continuam munca pe fermele noastre de acasa, nu sa culegem capsuni in alte parti din Europa. Azi, trebuie decis in asa fel, incat tinerii din Romania si din alte state Europene sa aiba un viitor in zonele rurale.”

Aurélie Trouvé de la Attac France puncteaza, “Trebuie sa oprim importul de soia modificata genetic, a carei cu cultivare distruge padurile tropicale din Sudul global pentru a produce surplusuri in Nord, ca apoi aceste surplusuri sa distruga pietele din Africa. Parlamentul European trebuie sa sisteze efectele daunatoare ale sistemului nostru alimentar in tarile aflate in curs de dezvoltare. Primul pas: sistarea imediata a subventiilor pentru export!”

Philippe Collin de la Confédération Paysanne a evidentiat ca, “In Europa, 80% din subventiile agricole ajung la 20% din companiile agricole! A venit timpul ca Parlamentul European sa asigure echitate pentru toti cei care produc hrana. Munca noastra trebuie sa devina profitabila din nou, nu doar o simpla patronare a pamantului. Ne asteptam ca deputatii europeni sa voteze pentru viitorul viabilitatii economice pentru majoritatea de 80% a fermelor Europene.”

Fotografii de la eveniment.

Articolul Manifestație la Strasbourg pentru o mai bună PAC apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Aici puteți consulta revendicările țăranilor români.

Alături de protestatari, s-au aflat Sofia Gatica și Maria del Milagro Godoy, reprezentante ale grupului Mamelor din Ituzaingo, Argentina, cunoscute în întreaga lume pentru lupta lor împotriva companiei Monsanto și câștigătoare, în 2012, ale Premiului Internațional Goldman Environmental – un premiu Nobel alternativ.

Pentru prima dată în Argentina, Mamele din Ituzaingo au adus în fața instanței compania Monsanto să dea socoteală pentru îmbolnăvirea și moartea unor argentinieni care au intrat în contact cu ierbicidul extrem de toxic pe bază de glifosat (RoundUp), utilizat de companie în tratarea chimică a culturilor de soia modificată genetic. Experiența lor este o sursă de inspirație pentru oamenii de pretutindeni.

„Am venit să avertizăm fermierii români despre pericolele culturilor de soia modificată genetic. In Argentina, luptăm împotriva companiei Monsanto, care ne otrăvește pământurile și sănătatea copiilor noștri. Am aflat că țăranii români reprezintă 50% din totalul numărului de țărani (mici fermieri) din Uniunea Europeană. Nu trebuie să vă vindeți sănătatea companiei Monsanto. Invățați din greșelile noastre!” a declarat Sofia Gatica, în timpul protestului.

„Pe noi, țăranii, nu ne-a afectat seceta, pentru ca folosim semințe adaptate zonei noastre, fără pesticide și alte chimicale. Nu avem nevoie de semințe tratate. Vrem să fim lăsați să hrănim consumatorii din zonele în care locuim, fără a mai fi împiedicați de politicile agricole naționale și europene.”, a completat un membru al asociației Eco Ruralis.

In timpul evenimentului, a fost organizat un brunch din produse sănătoase, ecologice și tradiționale de la mici familii de fermieri și un schimb de semințe tradiționale între țăranii și grădinarii urbani prezenți. Menționăm că în România, distribuția și comercializarea semințelor tradiționale precum și a produselor alimentare care provin din acestea, este ilegal. Schimbul de semințe tradiționale care a avut loc în fața Ministerului Agriculturii a fost o formă de protest, pentru a arăta nedreptatea față de dreptul fundamental al țăranilor de a avea acces liber la semințe țărănești.

Manifestația a fost urmată începând cu orele 15.30, la Dianei 4, de o sesiune de discuții despre drepturile țăranilor în contextul acaparării pieței mondiale de către corporații și reformei agriculturii europene.

Video de la protest.

Articolul Protest al țăranilor în fața Ministerului Agriculturii apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

In ciuda unor schimbari instrumentale pozitive, UE continua cu aceeasi politica. In ultimii opt ani UE a pierdut 20% din fermieri. Daca dorim sa mentinem agricultura de familie durabila in Europa si sa instalam tineri fermieri, acest efort ar trebui sa fie recunoscut la un nivel economic, prin preturi si perspective de venit echitabile.

• pentru a hrani populatia Europeana in loc sa dea prioritate importului/exportului,
• pentru a promova agricultura familiala durabila in Europa, in loc sa promoveze restructurarea si industrializarea productiei,
• Pentru a reglementa productia si piata, o conditie necesara pentru a atinge preturi agricole echitabile si stabile.

• rezerve strategice de cereale la nivel european si global (care au scazut foarte mult in ultimii ani, sporind nesiguranta alimentara si speculatiile), dezvoltate la o scara suficienta pentru a trata cu variatiile de productiile si contraspeculatiile.
• o interzicere totala asupra “dumping-ului” (exporturi la preturi mai joase decat pretul de productie datorita unor subventii)
• tarife necesare care sa previna importurile “low-cost”. A venit timpul sa schimbam regulile comertului international, care dateaza de o suta de ani.

• sub 10000 euro plati directe, activitatea agricola nu ar trebui sa fie justificata,
• peste 10000 euro, cel putin 25% din venitul persoanei ar trebui sa provina din agricultura.

• Plata pentru “gospodarii mici” trebuie adaugata in primul pilon, care oricum este foarte mica pentru gospodarii mici,
• termenul limita sugerat de 2014 pentru aceasta plata ar trebui eliminata
• Statele membre trebuie sa primeasca optiunea de a creste pragul maxim de 10% pentru plati directe, conform conditiilor agricole reale din fiecare stat membru,
• Nivelul primei trebuie ridicata, cu un minim de 1000 euro pe gospodarie,
• Pentru a ajuta statele membre sa defineasca fermele care pot beneficia de subventii, Comisia Europeana trebuie sa dezvolte un cadru pentru definirea gospodariilor, cu indicatori de venit, suprafata…

• includa valoarea ecologizarii in plafonare,
• scada primul nivel al limitarii la 100000 Euro, limitarea absoluta la 200000 Euro.
• ia in considerare doar 50% din costurile salariale in calcularea limitelor, pentru a nu favoriza dezvoltarea marilor ferme cu multi muncitori.

• practici agricole care sporesc solul in materie organica,
• cresterea suprafetelor de pajisti permanente.

Articolul Noua reforma PAC 2014-2020: Pozitia Via Campesina Europa apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Maine va fi dezbatut modul in care va arata PAC dupa 2013, in cadrul unei audieri din Comisia de Agricultura a Parlamentului European. Aproape 200 de organizatii din 24 de state membre ale UE au semnat pana in prezent declaratia care transmite un mesaj puternic, nu doar factorilor de decizie de la Bruxelles, dar si autoritatilor nationale. Declaratia solicita o revizuire completa a sistemului actual si subliniaza obiectivele politice ale unei noi Politici Agricole si Alimentare Comune.

In ultimii 48 de ani, PAC a condus la industrializarea sistemului alimentar, care este in mare masura dependenta de combustibilii fosili si de utilizarea ne-durabila a resurselor naturale, care contribuie masiv la emisii poluante si schimbari climatice precum si la pierderea globala a biodiversitatii. De asemenea, PAC a condus la regimuri alimentare nesanatoase in Europa si continua sa dauneze sistemelor alimentare din tarile in curs de dezvoltare. Noua PAC trebuie sa raspunda provocarilor cu care se confrunta Europa, sustinand dezvoltarea unui sistem agricol si alimentar echitabil, transparent si durabil.

“Uniunea Europeana trebuie sa recunoasca si sa sustina rolul crucial pe care micile gospodarii si fermele familiale il au in aprovizionarea cu hrana a populatiei. Toti oamenii trebuie sa aiba acces la hrana sanatoasa, sigura si nutritiva. Modul in care cultivam, distribuim, procesam si consumam hrana, ar trebui sa sarbatoreasca diversitatea culturala din Europa, oferind suport echitabil si durabil pentru toti” declara initiatorii declaratiei.

Fermele familiale durabile creaza locuri de munca si contribuie la dezvoltarea comunitatilor rurale. Timp de zeci de ani corporatiile multinationale si Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) au dominat procesul de luare a deciziilor in politica agricola si alimentara. Declaratia face un apel catre oamenii din Europa sa regandeasca politica agricola si alimentara, adecvat nevoilor existente. Mai mult, declaratia cere ca noua PAC sa garanteze si sa protejeze dreptul si capacitatea cetatenilor de a-si defini propriile modele de productie, distributie si consum alimentar. Trebuie sa gestionam resursele in mod eficient si sa ne asiguram ca biodiversitatea este protejata.

Aceasta declaratie este primul pas in eforturile de a construi o miscare larga pentru schimbare, pentru suveranitate alimentara in Europa, pentru imbunatatirea politicilor si practicilor UE. Coalitia declara: incurajam organizatiile, grupurile si persoanele ingrijorate de aceasta problema sa semneze aceasta declaratie online la www.europeanfooddeclaration.org si sa foloseasca declaratia pentru a initia discutii si dezbateri despre ce politica alimentara si agricola avem nevoie.

Textul Declaratiei poate fi gasit AICI.

Pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati:

Birou Eco Ruralis – in sprijinul taranilor ecologici si traditionali
Strada David Francisc, nr. 10/5, 400102 – Cluj Napoca, jud. Cluj
Tel/Fax: +4 (0) 264 – 599 204
E-mail: ecoruralis@gmail.com

*****
Lista semnatarilor petitiei din Romania (actualizata pana in data de 15 martie, 2010) (Ro/En)

1. Eco Ruralis – in sprijinul taranilor ecologici si traditionali / Eco Ruralis – in support of Organic and Traditional Farmers www.ecoruralis.ro
2. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu CIDRM / Independent Centre for the Development of Environmental Resources
www.centruldemediu.ro
3. Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG / GMO Information Centre www.infomg.ro
4. Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie – RPER www.patrimoniu-rper.com
5. Slow Food Turda / Slow Food Turda http://slowfoodturda.blogspot.com/
6. Asociatia ARIN / ARIN Asociation
7. Asociatia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabila / AGORA Association – Working group for Sustainable Development www.green-agora.ro
8. Fundatia Eco Civica / Eco Civica Foundation – www.eco-civica.ro
9. Asociatia Mai Bine / The Association for the Better – www.maibine.eu
10. Asociatia Fermierul Cozia / The Association Farmer Cozia
11. Asociatia Gib Bio Grup / The Association Gib Bio Group
12. Fundatia Speranta Sfantul stefan / The Foundation Hope Saint Stefan
13. Asociatia Valea Soarelui / The Association Sun Valley
14. Asociatia Fair Trade Efectul Fluture / The Fair Trade Association Butterly Effect
15. Asociatia Sighisoara Durabila / The Association Sustainable Sighisoara
16. BIO COOP – Cooperativa de gospodari bio / BIO COOP – organic farmers cooperative www.biocoop.ro
17. Asociatia Eco Assist / The Eco Assist Association www.ecoassist.org
18. Microregiunea Poganyhavas / Poganyhavas Microregion www.poganyhavas.hu
19. Asociatia Hosman Durabil / The Association Sustainable Hosman www.hosman-durabil.org
20. Cooperativa Escar Prod / Escar Prod Cooperative www.escarprod.ro
21. Clubul Ecologic Transilvania / Transylvania Eco-Club www.cetcluj.ro
22. WWOOF Romania / WWOOF Romania www.wwoof.ro
23. Asociatia Prietenii Pamantului Galati / The Association Earth’s Friends Galati
24. Asociatia Zdreanta / The association Zdreanta
25. Asociatia Focus Eco Center / The Association Focus Eco Center www.focuseco.ro
26. Asociatia Re.Generation / Re.Generation Association
27. Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare CRIES / The Resource Center for Ethical and Solidar Innitiatives www.cries.ro
28. Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii taranesti ASAT / Supporting
Peasant Agriculture Association http://asat.ecosapiens.ro/
29. Asociatia pentru Mediu si Turism Ulmul Cerasului / Ceras’s Elm Environment and Tourism Association www.ulmulcerasului.ro
30.Asociatia TERRA Mileniul III / Terra Millenium III Association www.terraiii.ngo.ro
31. Slow Food Cluj Transilvania / Slow Food Cluj Transylvania www.slowfoodcluj.com
32. Asociatia Turda Fest / Turda Fest Association www.turdafest.ro
33. Asociatia Ecologica Turismverde / Ecologic Green Tourism Association www.turismverde.ro
34. Asociatia Bio Romania / Bio Romania Association www.bio-romania.org
35. Asociatia ALMA-RO / ALMA-RO Association http://alma-ro.ngo.ro
36. Reteaua de Actiune pentru Clima Romania / Climate Action Network Romania www.rac-ro.ngo.ro
37. Fundatia KESARION – pentru o viata romaneasca traditionala / Kesarion Foundation – for a Traditional Romanian Life
38. Asociatia Alburnus Maior – Rosia Montana / Alburnus Maior Association – Rosia Montana www.rosiamontana.org
38. Asociatia Agent Green / Agent Green Association www.agentgreen.ro
39. Asociatia de Ecoturism din Romania / Association of Ecotourism in Romania www.eco-romania.ro
40. Actiunea Civica Directa / DirectCivic Action
41. Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii / Romanian Association of Nature’s Friends www.arin.ro
42. Slow Food Brusturoasa-Palanca / Slow Food Brusturoasa-Palanca

*****
Initiatorii petitiei la nivel European. Contacte (comunicare in limba Engleza / Franceza):

European Coordination Via Campesina – Gérard Choplin, + 32 473257378, gerard.choplin@eurovia.org
European Attac network – Aurélie Trouvé, +33 61 71 75 087, aurelietrouve@yahoo.fr
Friends of the Earth Europe – Kirtana Chandrasekaran, +44 7961986956, kirtana.chandrasekaran@foe.co.uk
European Public Health and Agriculture Consortium – Robert Pederson, +32 4 846 90893, robert.pederson@healthyagriculture.eu
Food and Water Watch Europe – Gabriella Zanzanaini, +32 488409662, gzanzanaini@fweurope.org
IFOAM EU Group – Antje Koelling, +32 2 2806850, antje.koelling@ifoam-eu.org
Vredeseilanden – Gert Engelen, +32 497381377, Gert.Engelen@vredeseilanden.be
AEFJN (Africa Europe Faith & Justice Network) – Christine Fouarge, +32 2 234 68 24, cfouarge@aefjn.org
Eurogroup for Animals – Martyn Griffiths, +32 487645486, m.griffiths@eurogroupforanimals.org
Greenpeace European Unit – Marco Contiero, +32 477 77 70 34, marco.contiero@greenpeace.org
Seattle to Brussels (S2B) – Alexandra Strickner, + 41 7976 48658, alexandra.strickner@attac.at

Articolul Declaratia Europeana pentru Agricultura si Alimentatie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.