Principala revendicare a protestului a fost redeschiderea pietelor agro-alimentare, cu respectarea măsurilor necesare de prevenire a raspandirii COVID19. Țăranii și micii producători au suferit pierderi enorme prin măsura pripită și nejustificată de închidere a piețelor locale din partea guvernului, pentru a reduce efectele răspândirii virusului SARS COV-2.

Delegați din partea Asociației Eco Ruralis, Uniunii Salvăm Țăranul Român, ROMAPIS, Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură și Federația Națională a Lucrătorilor au transmis printr-un Memoriu lista completă a revendicărilor într-o reuniune oficială cu Victor Orban – prim ministrul României și Adrian Oroș – ministrul agriculturii. În urma reuniunii care a durat 2 ore, reprezentanții guvernului au rămas inflexibili în decizia de a menține închise piețele locale. În schimb au promis continuarea dialogului.

„Atât calitatea discuțiilor cât și rezultatul acestora sunt extrem de dezamăgitoare pentru Eco Ruralis. Ne menținem motivația de a continua lupta pentru drepturile țăranilor.” a declarat Ramona Duminicioiu, reprezentantă a Eco Ruralis care a participat la dialog.

Articolul Țăranii protestează în fața Guvernului apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O amplă alianță a micilor producători, coordonată de Uniunea Salvăm Țăranul Român și Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România și susținută de organizații ale societății civile și mediului academic, anunță acțiune de protest în fața Guvernului, în data de miercuri – 18 noiembrie, între orele 10:00-13:00. Menționăm că protestul va fi organizat în condițiile impuse de Starea de Alertă.

La momentul redactării acestui comunicat de presă, piețele locale din România (piețe și hale agroalimentare din spații închise) sunt în continuare închise. O parte dintre țăranii și țărăncile din aceste piețe au fost evacuați în frig, fără condiții minime de igienă (ex. acces la apă), iar cealaltă parte nu are nicio formă de acces la piață. Prin situația creată, țăranii au suferit pierderi însemnate cu multiple efecte economice, sociale și asupra sănătății, aruncând în haos propriile eforturi ale Guvernului de a răspunde eficient noului val de Covid-19. Prin acest protest, tragem încă o dată un semnal de alarmă Guvernului și solicităm în regim de urgență:

1. Revizuirea Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicată în M.Of din 06.11.2020, precum și sprijinul Guvernului și al autorităților locale pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS-COV-2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

2. Compensarea pierderilor suferite de țărani și micii producători afectați de închiderea piețelor din spații închise, stabilite de comun acord prin consultarea cu asociațiile de mici producători, chiar dacă a fost acordat micilor producători un sprijin temporar cu caracter excepțional în cadrul FEADR ca răspuns la epidemia de Covid-19, în baza Regulamentului (UE) nr. 872/2020 de modificare a Regulamentului (UE) nr. 1305/2013, sumele acordate nefiind de natură să sprijine real micul producător, să-l ajute să continue producția și în același timp să compenseze pierderile suferite.

3. Crearea de către Guvern și Ministerul Agriculturii a unui mecanism de comunicare permanent dedicat țăranilor și micilor producători din România, care să funcționeze pe principii de transparență și inclusivitate. Acest mecanism de comunicare trebuie să asigure consultarea pentru situații de urgență impuse de criza de Covid-19, precum și dialogul regulat privind probleme pe termen scurt, mediu și lung cu care se confruntă țăranii și micii producători.

Lista integrală a revendicărilor țăranilor și micilor producători va fi publicată miercuri, 18 noiembrie. Această listă va fi una deschisă și va conține soluții și propuneri concrete, precum și o metodologie de lucru și dialog cu autoritățile.

Avem speranța că în zilele imediat următoare Guvernul va lua toate măsurile necesare pentru a deschide în condiții de siguranță toate piețele locale. Protestul micilor producători este motivat atât de problema urgentă a piețelor, cât și de problemele rămase fără răspuns de-a lungul timpului. Ca urmare a marginalizării și discriminării istorice a țăranilor și micilor producători, agravate de criza de Covid-19, inegalitatea socială din sistemul agro-alimentar a ajuns la cote maxime în societatea românească. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și solidaritatea către mediul rural, punând interesul public mai presus de ambițiile electorale

Articolul Mobilizare pentru Protest la Guvern împotriva închiderii piețelor locale apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O amplă alianță a micilor producători, societății civile și mediului academic din România se opune vehement închiderii piețelor agroalimentare închise, conform Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicata in M.Of din 06.11.2020. Considerăm că piețele volante promovate în ultimele zile, fără consultarea producătorilor – sunt false soluții care creează la rândul lor probleme. Decizia nechibzuită a închiderii piețelor agroalimentare în spații închise a creat deja pierderi pentru micii producători și a generat temeri în rândul consumatorilor.

Solicităm revizuirea de urgență a Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicata in M.Of din 06.11.2020 precum și sprijinul Guvernului și a autorităților locale pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS COV 2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

De ce piețele volante sunt o soluție falsă și o nouă sursă de probleme? În cele mai multe orașe din țară, nu există infrastructură pentru piețe volante, acestea desfășurându-se în parcări la periferiile orașelor, fără acces la apă (ceea ce cauzează probleme de igienă, care în timp de pandemie sunt cruciale), unde producătorii vând de pe capotele sau din portbagajul mașinilor. De asemenea, piețele volante au loc sporadic, timpul lor de desfășurare fiind substanțial redus față de piețele permanente (de peste 20 de ori mai mici), respectiv 2-4 ore pe săptămână pentru o piață volantă, comparat cu 6 – 7 zile pe săptămână între 8-12 ore pe zi pentru o piață permanentă. Nu în ultimul rând, ne aflăm în luna noiembrie, la un pas de începerea iernii iar temperaturile sunt extrem de scăzute. Expunerea producătorilor la frig, pentru o perioadă îndelungată (nu există garanția că restricțiile nu se vor prelungi peste 30 de zile) va genera un nou val de îmbolnăviri și alte efecte dramatice asupra sănătății publice.

Considerăm că impactul acestei măsuri extreme va fi devastator asupra micilor producători contribuind astfel la adâncirea sărăciei și inegalităților sociale; în acest sens, măsura îi va afecta semnificativ și pe consumatorii care preferă sau depind de aprovizionarea cu alimente accesibile și proaspete, din piețe. Piețele agroalimentare reprezintă pentru o mare pondere a micilor producători unica sursă de venit și cale de desfacere a produselor alimentare. Măsura extremă de suspendare a activităților piețelor agroalimentare închise lovește direct în micii producători, lăsându-i astfel fără nicio plasă de siguranță și la voia sorții, și chiar îi împinge către un nou val de emigrare.

Încă de la debutul pandemiei Covid-19, micii producători au fost și ei în prima linie și timp de opt luni au continuat zi de zi să asigure aprovizionarea cu hrană în piețele agroalimentare și târguri, fără a genera focare de infecție.

Anticipând prelungirea pandemiei Covid-19, micii producători au transmis Guvernului și autorităților în nenumărate rânduri, solicitări și propuneri concrete în sprijinul economiei locale și a consumatorilor. Încă o dată, facem apel la instituțiile statului să ia la cunoștință propunerile și soluțiile aduse de noi și ne reafirmăm disponibilitatea de a fi partener pentru punerea lor în practică pe termen lung:

1. Menținerea deschisă a piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, din orașe sau sate precum și a micilor magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19.

2. Includerea asociațiilor de mici producători în decizii luate de piața locală (piețe și hale agroalimentare, târguri, magazine agricole, inițiative de lanțuri scurte alimentare), în contextul Covid-19 și dincolo de acesta.

3. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești – atât cele publice, cât și cele administrate de administratori privați.

4. Alocarea de fonduri publice (de ex. din chiriile plătite de vânzătorii din piețe), la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor publice și private și Guvern – pentru asigurarea distanțării fizice și igienei infrastructurii piețelor locale (inclusiv stocuri de produse și echipamente de protecție – măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc., dar și comunicarea pro-activă și instruirea corectă și la timp a vânzătorilor cu privire la regulile pe care trebuie să le respecte). De asemenea, se impune asigurarea triajului epidemiologic primar (termoscanare), amenajarea punctelor de spălare pe mâini si dezinfecție (stație de dezinfectare mâini și picioare) la intrarea în piețe, târguri și oboare, controlarea numărului de persoane și asigurarea circuitelor separate intrare-ieșire.

5. Asigurarea de servicii publice de consiliere, monitorizare și control dedicate administratorilor piețelor (publici și privați) și producătorilor, pentru garantarea siguranței și sănătății producătorilor și consumatorilor în toate piețele și târgurile locale, față de pandemia Covid-19.

6. Promovarea piețelor locale și lanțurilor scurte alimentare ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori și pe perioada crizei, printr-o amplă campanie națională de educare și conștientizare, cu parteneriatul micilor producători și a societății civile, și prin investiții pe termen lung în această formă tradițională de comerț alimentar.

7. Sprijinirea prin toate mijloacele necesare a inițiativelor individuale și de grup ale micilor producători, pentru vânzarea de alimente la domiciliu, prin a) permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19, b) punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate pentru depozitare și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora.

Inegalitatea din sistemul agroalimentar trebuie să înceteze! Atât timp cât supermarketurile și hipermarketurile rămân deschise – toate piețele agroalimentare trebuie să rămână de asemenea deschise. Există nenumărate măsuri posibile de asigurare a activității în piețe în condiții de siguranță sanitară, precum și exemple de bună practică. Piețele agroalimentare sunt un serviciu public ce trebuie protejat și sprijinit ca atare de autoritățile la toate nivelurile pentru asigurarea securității alimentare, astfel încât hrana locală, proaspătă, nutritivă și convenabilă să rămână accesibilă întregii populații.Autoritățile la toate nivelurile trebuie doar să dispună mobilizarea resurselor necesare aplicării și monitorizării acestor măsuri.

Reamintim Guvernului că odată cu relansarea acestor măsuri de restricție a început o nouă campanie electorală, cu mize enorme. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și către mediul rural care a fost în mod istoric marginalizat. Efectele ignorării nevoilor micilor producători în acest context cumplit și discriminării acestora în favoarea supermarketurilor se pot dovedi dramatice pentru ambițiile electorale.

Scrisoarea deschisă în format pdf.

Foto: Rural Development Research Platform

Scrisoare semnată de:

1. Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România (www.ecoruralis.ro)
2. Uniunea Salvăm Țăranul Român
3. Federaţia asociaţiilor apicole din România – Romapis (www.romapis.org)
4. Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură
5. Federația Națională a Lucrătorilor (www.fnl.ro)
6. Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt
7. Asociația Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia
8. Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt
9. Asociația Producătorilor de legume ECOLEG
10. Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic
11.  Cooperativa Agricolă Legume de Vidra (Legume de Vidra)
12. Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat
13. Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița
14. Cooperativa Agricolă Ialomițeană
15. Organizație de producători TOMATE COM
16. Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale
17. Asociația Națională a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Agricole și Zootehnice Matca
18. Asociația Fermierilor Utilizatori De Automate De Lapte Crud din România
19. WWF-Romania (www.wwf.ro)
20. Greenpeace Romania (www.greenpeace.org/romania)
21. Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
22. Proiectul de cercetare pentru justiție alimentară Just Food (https://ces.uc.pt/projetos/justfood/)
23. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău (Banca de Resurse Genetice Vegetale – Buzău)
24. Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (www.centrulpentrustudiereamodernitatiisialumiirurale.ro)
25. ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (www.asatromania.ro)
26. Cutia Taranului (www.cutiataranului.ro)
27. Slow Food Cluj Transilvania
28. Asociația Mai Bine (www.maibine.eu)
29. Moara Veche – Alte Mühle – Régi Malom – Old Mill – Asociația Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
30. Fundatia Adept Transilvania (www.fundatia-adept.org)
31. Fundația Conservation Carpathia (www.carpathia.org)
32. Asociația Kogayon (www.kogayon.ro)
33. Fundația Eco-Civica (www.fundatiaecocivica.ro)
34. Asociația Bankwatch Romania (www.bankwatch.ro)
35. Asociația 2Celsius (www.2celsius.org)
36. Asociatia Agent Green (www.agentgreen.ro)
37. Asociația Agora for Life (www.agoraforlife.ro)
38. Asociația Ateliere Fara Frontiere (www.atelierefarafrontiere.ro)

Articolul Toate piețele agroalimentare trebuie să rămână deschise apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis a contribuit la capitolul pentru sănătatea economică:

Este necesară construirea unei economii circulare, verzi și sustenabile, care să pună în centru calitatea vieții oamenilor și să prevină crize viitoare. Se impune crearea unei piețe a muncii echitabile, condiții corecte și oportunități egale, cu un sistem fiscal just din punct de vedere social și economic.

Avem nevoie de investirea inteligentă a resurselor publice, în primul rând în oameni, mediu și tehnologie, pentru ca acestea să asigure securitatea locurilor de muncă pe termen lung.

Pactul Verde European oferă României șansa de a urma calea investițiilor durabile în sfera mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a a cercetării și inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Măsurile propuse:

1. Măsuri generale de finanțare și fiscalitate:

• Pachetele de asistență financiară sunt direcționate către economia reală, nu (numai) către piața financiară: pentru salariile lucrătorilor, pentru antreprenori, micile afaceri și pentru diversificarea acestora mai ales la nivel local;
• Stimulentele financiare sunt acordate în baza unor condiții: reprezentare adecvată a lucrătorilor la nivelul bordului director, salarii minime decente, contracte colective de muncă, planuri de ”înverzire”/decarbonare etc. astfel încât să asigure condiții corecte și oportunități pentru toată lumea;
• Pentru companiile mari, sprijinul public este condiționat de o aliniere completă cu Acordul de Climă de la Paris și cu respectarea strictă a legislației europene de mediu;
• Elaborarea politicilor economice se face prin consultarea partenerilor sociali;
• Susținerea Pactului Verde European și a Acordului de Climă de la Paris ca soluție pentru finanțarea tranziției către o economie sustenabilă;
• Dezvoltarea de politici și servicii publice care promovează reziliența în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin înființarea unui minister al tranziției economice care să asigure convergența și coerența politicilor economice cu cele de mediu;
• Reforma legislației privind dialogul social pentru a asigura o reală organizare colectivă a salariaților și putere de a-și revendica drepturile de muncă (salarizare mai bună, condiții de lucru decente);
• Implementare TVA la consumul de lux poluant, impozit pe clădiri de lux energofage, pe tranzacții imobiliare mari și dividende; implementarea imediată a recomandărilor OCDE care minimizează arbitrajul fiscal al corporațiilor (prețurile de transfer);
• Adaptarea Taxonomiei Sustenabile propusă de Comisia Europeană la realitățile climatice ale României, și instituționalizarea Taxonomie în regimul macroprudențial al BNR cu obiectivul de a reorienta finanțarea dinspre activități poluante către activități verzi.

2. Transport:

• Dezvoltarea sustenabilă integrată (incluzând măsuri eficiente de conservare a naturii) a rețelelor publice de transport – transport public în comun curat și accesibil. Asta înseamnă prioritizarea dezvoltării și extinderii infrastructurii de transport feroviar urban și extraurban, a celei pentru transportul electric și pentru transportul alternativ.

3. Agricultură:

• Încurajarea și susținerea producției agroecologice de hrană la scară mică și locală și a întregului său lanț – de la activitatea de producție de către micii producători, la distribuția și desfacerea produselor prin:
  • menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe și sate și a magazinelor agro-alimentare;
  • prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice, cât și cele administrate de administratori privați, alocarea de fonduri la național și local pentru asigurarea igienei și siguranței micilor producători (ex. dezinfectanți, măști, mănuși etc.);
  • realizarea de investiții publice pentru dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate de către micii producători;
  • îmbunătățirea procedurilor și încurajarea achizițiilor publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri scurte alimentare pentru uz instituțional;
• Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare și de asemenea, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.
• Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei, precum și obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară.

„Mâine se decide azi” este alternativa propusă decidenților și partidelor politice, în urma consultărilor dintre mai multe organizații neguvernamentale și specialiști din zonele de mediu, economie, sănătate, educație și democrație. Măsurile propuse ar trebui implementate rapid, pentru ca România să înceapă să se facă bine.

Articolul Petiția – Mâine se Decide Azi apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

De 1 Mai, sărbătorim Ziua Internațională a Muncii într-un context unic și extraordinar. În zonele rurale din Europa, criza generată de pandemia COVID-19 agravează situația deja dificilă a muncitorilor agricoli și sezonierilor migranți. Acesta este motivul pentru care Eco Ruralis împreună cu mișcarea țărănească Via Campesina Europa și o serie de organizații europene și internaționale am trimis o scrisoare deschisă instituțiilor europene, denunțând condițiile lucrătorilor agricoli și migranți din Europa și cerând o listă de măsuri urgente și necesare pentru lucrătorii din mediul rural din contextul COVID-19.

Membrii Via Campesina Europa – inclusiv Eco Ruralis – semnalează că astăzi, în Europa, interesele economice ale marilor companii de producție și marketing au avut prioritate asupra sănătății și drepturilor de bază ale lucrătorilor din mediul rural și migranți.

Pe lângă vulnerabilitatea structurală severă și precaritatea cu care se confruntau înainte de criză, acești lucrători se confruntă acum cu noi discriminări și dificultăți. Acestea includ lipsa materialelor de protecție la locul de muncă, cum ar fi măștile sau echipamentele preventive, sau lipsa măsurilor de control necesare, cum ar fi testele, condițiile de igienă, transportul în siguranță și distanțarea socială: toate acestea în condiții de muncă ce sunt deja stresante și sub presiune permanentă. Mai exact, lucrătorii migranți se confruntă cu cea mai extremă încălcare a drepturilor lor, din cauza discriminării generate de statutul lor de migrant.

În această situație, ECVC și ceilalți semnatari ai scrisorii deschise nu pot accepta faptul că continuarea producției de alimente în timpul pandemiei vine în detrimentul sănătății, drepturilor și demnității lucrătorilor din mediul rural și migranților.

În conformitate cu Declarația ONU privind drepturile țăranilor și a altor persoane care lucrează în zonele rurale (UNDROP), ECVC și Eco Ruralis solicită măsuri imediate și pe termen scurt, de exemplu legate de locuire și necesități de bază, ajutor de urgență și protecție sanitară la locul de muncă, în pentru a asigura sănătatea, bunăstarea și drepturile fundamentale ale omului acestor persoane. Mai mult, statele membre și instituțiile trebuie să lucreze împreună pentru a crea politici publice coerente pe termen mediu și lung, inclusiv o reformă a PAC care include condiționalitatea socială. Aceste politici trebuie să elimine barierele și obstacolele cu care lucrătorii migranți și sezonieri s-au confruntat în mod istoric și să deschidă calea către un sistem alimentar echitabil, durabil și just.

În cadrul sărbătorii de 1 mai, ECVC și Eco Ruralis doresc să invite toți cetățenii UE să regândească societatea după un model socio-economic, agrar, alimentar și cultural diferit, ancorat în drepturile omului și în sustenabilitatea planetei, în care integrarea, respectul și rolul central al lucrătorilor din mediul rural și al migranților este fundamental.

Scrisoare deschisă către Comisia Europeană și Parlamentul European privind măsurile urgente și necesare în Europa pentru muncitorii din mediul rural în contextul COVID-19:

Articolul Măsuri urgente și necesare pentru muncitorii din mediul rural în contextul Covid-19 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O serie de măsuri pentru Guvernul și Parlamentul României – din partea micilor producători împreună cu organizații ale societății civile și cercetători din domeniul agriculturii și alimentației

Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Țăranii și țărăncile, producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie din România și din întreaga lume asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele de proximitate. Lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. De asemenea, susținerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung și o plasă de siguranță pentru potențiale alte situații de criză.

Apreciem ca fiind deosebit de important ca autoritățile publice să mențină piețele țărănești funcționale în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de igienă și siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. Piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Sunt importante pentru că asigură hrană la prețuri corecte pentru producători dar și pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile și vârstnicii cu pensii reduse. De asemenea, numeroasele inițiative alternative de livrare directă de la producători la consumatori, precum și proiecte alimentare locale și regionale demonstrează relevanța și sustenabilitatea lanțurilor alimentare scurte.

Având în vedere capacitatea de netăgăduit a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii, dar și riscurile asociate cu pandemia Coronavirus, politicile publice trebuie acum să se concentreze și pe sprijinirea acestora, precum și pe sprijinirea consumatorilor săraci și a celor din categoriile de vârstă vulnerabile (în mod special vârstnicii), pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, semnatarii acestei scrisori deschise propun măsuri concrete guvernului și autorităților relevante ce pot fi implementate în perioada imediat următoare.

Propunerile noastre sunt structurate pe 3 capitole, respectiv:

I. Accesul la piață și desfășurarea activității agricole a micilor producători:

1. Menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe sau sate precum și magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice cât și cele administrate de administratori privați. De asemenea propunem să fie alocate fonduri la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor private și Guvern – pentru igiena și siguranța producătorilor, inclusiv pentru echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.). Nu în ultimul rând este necesară promovarea piețelor în mediul public, ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori să se alimenteze (și) pe perioada crizei.

2. Lanțurile de aprovizionare scurte (locale) precum inițiativele individuale și de grup pentru vânzare de alimente la domiciliu, organizate de mici producători să fie sprijinite și promovate:

a) prin permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19;

b) prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora pe perioada restricțiilor legate de Covid 19 și cel puțin 3 luni după aceea.

3. Sprijinirea producătorilor pastorali, afectați în mod special de restricțiile împotriva Covid-19, respectiv a crescătorilor de animale rumegătoare mici (ovine și caprine) și a apicultorilor pentru a-și desfășura activitățile de transhumanță și pastoralism și pentru accesul la piață.

4. Menținerea calendarului de plăți din Politica Agricolă Comună (PAC) și asistarea offline și online a beneficiarilor în procesul de obținere a subvențiilor. De asemenea, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.

5. Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către instituțiile abilitate din subordonarea directă a Ministerului, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.

6. Realizarea de investiții publice din partea Ministerului Agriculturii, cu contribuții la nivelul autorităților județene și locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.

7. Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.

8. Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.

II. Problema muncitorilor din agricultură:

9. Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație. Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei. Obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, incluzând următoarele propuneri specifice:

a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;

b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;

c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (de ex., controale la nivelul angajatorilor, fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazđă);

d) Înființarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.

10. Întărirea eforturilor pentru a soluționa cazurile de repatriere pentru cetățeni români – muncitori sezonieri migranți în agricultură, alimentație și alte servicii esențiale, cetățeni blocați în țările gazdă, care au pierdut locurile de muncă și au semnalat nevoia de asistență pentru repatriere, aflându-se în situații dificile.

11. Protejarea lucrătorilor agricoli prin menținerea locurilor de muncă și a veniturilor aferente, care să asigure o continuare a activității acestora în situația de urgență, pentru garantarea sănătății și siguranței alimentare a tuturor cetățenilor.

III. Îmbunătățirea transparenței decizionale și includerea micilor producători și a societății civile în luarea deciziilor atât pe termen scurt, cât și în perspectivă:

12. Includerea asociațiilor de mici producători, a societății civile, a organizațiilor și instituțiilor de cercetare active în domeniul agriculturii și alimentației în structuri de dialog și de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, împreună cu alte autorități relevante la nivel regional și local, pentru luarea celor mai bune decizii legate de securitatea și siguranța alimentară în contextul crizei Covid-19, dar și pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector pe termen lung.

***

E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul și Parlamentul României să înțeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obținută de micii producători și țărani, precum și accesul populației la aceasta, la prețuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică și o securitate alimentară sustenabilă.

Scrisoarea deschisă poate fi consultată în format pdf.

Scrisoare deschisă realizată și transmisă de:

Articolul Sprijinirea țăranilor – o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis critică decizia Guvernului de a ridica interdicțiile de circulație pentru lucrătorii sezonieri, fără a reglementa pe deplin desfășurarea transportului muncitorilor în această perioadă de pandemie și de a îi expune astfel riscului infectării cu coronavirus, alegând soluția cea mai cinică de a trata problema sărăciei unei părți importante a populației țării.

Luând la cunoștință:

a) de introducerea de către Guvern a unui nou articol (art. 10) în Ordonanța Militară nr. 7 din 4 aprilie 2020 privind măsuri de prevenire a răspândirii COVID-19 și prin care se permite transportul lucrătorilor sezonieri din România către alte state cu zboruri efectuate prin curse neregulate,

b) de completările ulterioare prin Ordonanța Militară nr. 8 din data de 9 aprilie 2020,

c) de faptul că epidemia de coronavirus nu este nici pe departe la finalul său, nenumărate țări prelungind măsurile de restricție a circulației populației cu până la 30 de zile, inclusiv România și având confirmarea de la Organizația Mondială a Sănătății că aceasta este o criză serioasă și de lungă durată1,

Și având în vedere:

• dificultățile pe care țările, mai ales cele vest-europene, le întâmpină din cauza numărului mare de persoane infectate cu COVID-19 și a numeroaselor decese într-un timp scurt,

• că cei mai mulți lucrători sezonieri români migranți provin din mediul rural.

Încă o dată, locuitorii mediului rural sunt cei puși în primele linii, sacrificați în numele pieței libere și circulației libere a capitalului, inclusiv a celui uman. Oamenii de la țară deși prin munca lor îndeplinesc un rol fundamental în societate – hrănind propriile comunități și oamenii de la orașe, sunt cei mai afectați de sărăcie și lipsiți de sprijin din partea instituțiilor statului. Instituții care în loc să găsească soluții pentru creșterea nivelului de trai, împinge oamenii să fie dependenți de locuri de muncă în străinătate, fără garanție că sănătatea lor va fi protejată, în plină pandemie.

În măsurile de prevenire a răspândirii COVID-19 stipulate în Ordonanțele Militare, guvernul ar trebui să aibă în vedere protejarea întregii populații a țării și nu să adâncească inegalitatea dintre clasele sociale, dintre mediul urban și cel rural, contribuind la creșterea sărăciei și implicit a riscului unei crize mai de amploare decât cea actuală.

Ne întrebăm, în același timp, cine va suporta costurile de sănătate și își va asuma răspunderea față de consecințele unor situații eventuale dramatice în rândul lucrătorilor sezonieri care deja au luat drumul altor țări. Chiar și în ciuda unor asigurări verbale din partea statelor gazdă că vor fi respectate restricțiile de carantină și de distanțare socială la locul de muncă, aflăm din presă2 că transferul lucrătorilor sezonieri se realizează fără nicio respectare a restricțiilor impuse prin Ordonanțele Militare: sute de oameni aflați în aeroporturi în așteptarea charterelor în același spațiu, nerespectarea distanțării sociale recomandate, prezența persoanelor din zone aflate în carantină sau preluarea din aeroport în aceleași condiții de către angajatori.

Sănătatea și demnitatea umane nu sunt opționale, ele sunt drepturi de bază care trebuie asigurate tuturor și, cu încă mai multă responsabilitate în această perioadă de pandemie de coronavirus. Lucrătorii sezonieri sunt cetățeni cu drepturi depline, sunt cei care deși uitați de politicile publice ale ultimelor decade, în urma muncii lor se reîntorc în țară și reinvestesc în comunitățile lor locale, sunt acea diaspora căreia i s-a solicitat sprijinul în nenumărate rânduri.

Astfel, propunerile Asociației Eco Ruralis, sunt:

Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație și garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă, precum și a tuturor instituțiilor statului, agențiilor de recrutare și companiilor sau fermelor implicate în realizarea contractelor de muncă, transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, inclusiv:

a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri, astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;

b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;

c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (ex. controale la nivelul angajatorilor, respectiv fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazdă)

d) Înființarea unei linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.

(Foto: aeroportul Cluj Napoca, aprilie 2020; sursă: Inquam Photos / Raul Stef)

Articolul În plină pandemie, sănătatea muncitorilor sezonieri migranți trebuie să fie garantată! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis își exprimă solidaritatea cu toți muncitorii din serviciile esențiale, care se confruntă cu criza COVID-19 și care ne asigură dreptul la sănătate și la hrană. Personalul medical și toți cei care muncesc în domeniul sănătății, precum și țăranii, producătorii agricoli și muncitorii din sectorul alimentar sunt acum printre cei mai importanți actori pentru rezolvarea acestei crize și totodată sunt și printre cei mai expuși și afectați de criză și trebuie susținuți.

Criza cauzată de pandemia de COVID-19 arată importanța extraordinară a sistemului de sănătate publică și a politicilor publice, care pot asigura în mod eficient dreptul la sănătate. Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Micii producători din România și din întreaga lume sunt cei care asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele lângă care se află.

Inițiativa Eco Ruralis în contextul pandemiei COVID-19 – distribuție gratuită de semințe țărănești
În contextul acestei crize, țăranii și țărăncile din asociația Eco Ruralis au organizat o distribuție gratuită de semințe țărănești de care au beneficiat un număr total de 3035 de familii de țărani din România și Republica Moldova. Zeci de mici producători de semințe, membri Eco Ruralis, au contribuit la această distribuție, care a cuprins 38 de specii și 106 varietăți în principal de legume și leguminoase, dar și plante aromatice și plante companion. Colectarea, ambalarea și distribuirea semințelor în condiții de urgență a fost posibilă datorită solidarității țăranilor și experienței de aproximativ 10 ani a asociației Eco Ruralis din acest domeniu. Această acțiune vine ca un sprijin pentru țărani în sezonul de însămânțare de primăvară, mai ales în noile condiții de restricție impuse de pandemia Coronavirus. Autonomia, diversitatea și reziliența modelului de producție țărănesc au o importanță vitală în asigurarea producției de hrană sănătoasă în general dar mai ales în condiții de criză.

Accesul la piață pentru țărani și micii producători
Atât micii producători din România, cât și din Europa se confruntă acum cu mari obstacole în producție și în distribuția alimentară. În multe state din Europa – Italia, Spania, Franța, Belgia și lista continuă – se închid piețele locale, generând conflicte și dezbateri intense pe această temă. Suntem recunoscători că în România, deocamdată, Guvernul a permis ca piețele țărănești să funcționeze în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei Coronavirus. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. De asemenea, piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Piețele publice sunt importante și pentru consumatori, în special pentru cei din categoriile vulnerabile, pentru că asigură hrană la prețuri corecte în special în acest context de criza, când specula face ravagii pe piața alimentară industrială. Lanțurile scurte alimentare și economia locală, nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă și soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită.

Nu pot fi susținute și menținute deschise doar supermarketurile, pentru că riscăm să ne îndreptăm către o catastrofă a siguranței alimentare. Supermarketurile depind și insistă să se aprovizioneze de pe piața globală, care în acest moment e foarte fragilă, alimentele parcurg un lanț alimentar foarte lung, trec prin foarte mulți intermediari, riscul de contaminare cu virusul fiind mult mai mare decât în sistemele alimentare locale.

În această perioada de criză însăși statele recurg la măsuri de limitare sau interzicere a exporturilor pentru diferite produse, ceea ce face cu atât mai fragilă situația, dacă nu ne orientăm imediat catre micii producători locali. Trebuie să susținem economia locală, producătorii locali, agroecologici, nu doar pentru că produc hrană mai nutritivă și mai sănătoasă decât ce distribuie supermarketurile, dar pentru că nu trebuie să permitem ca această pandemie să ducă la o criză alimentară. Mâncarea și sănătatea sunt drepturi fundamentale ale omului.

Având în vedere capacitatea imensă a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii și expunerea lor la pandemia Coronavirus, politicile publice și acțiunea publică trebuie acum să se concentreze pe sprijinirea acestora, precum și pentru sprijinirea consumatorilor săraci din zonele urbane, din categoriile vulnerabile (în mod special bătrâni) pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, Eco Ruralis va propune revendicări concrete guvernului și autorităților relevante în perioada imediat următoare.

(Foto – piața Drumul Taberei, București. Sursa: Cotidianul.)

Articolul Importanța țăranilor și a economiei locale în criza Covid-19 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.