București, 30 iunie 2023. WWF România împreună cu Eco Ruralis – Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS lansează campania și petiția națională „To Be or Not To Bee” pentru a comunica urgența elaborării, adoptării și implementării unui plan național de acțiune pentru salvarea polenizatorilor, cu măsuri pentru fiecare domeniu/sector de impact, printre care agricultura, managementul spațiilor verzi din zonele urbane, educația și cercetarea. Având în vedere că declinul actual al insectelor polenizatoare conține indiciile unei posibile crize de ordin existențial, ce va afecta întreaga societate, fiecare om ce citește această știre este îndemnat să se alăture demersului prin semnarea și distribuirea petiției de pe site-ul https://wwf.ro/campanii/tobee/. 

Argumentele științifice împreună cu susținerea oamenilor pentru acest demers necesar pentru sănătatea mediului și sănătatea fiecăruia dintre noi, vor fi prezentate autorităților – Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, pentru a solicita elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea planului național de acțiune, așa cum indică și Inițiativa Uniunii Europene pentru Polenizatori. Alte State Membre UE precum Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Olanda și Spania au deja adoptate astfel de strategii naționale sau planuri de acțiune și pot fi luate ca exemplu.

Ce se întâmplă cu polenizatorii? Aproximativ trei sferturi din culturile agricole depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Culturile polenizate sunt cele care oferă fructe, legume, semințe sau ulei. Contribuția economică a polenizării în sectorul agricol din Europa a fost estimată la 15 miliarde de Euro anual (referința 1). Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică; la rândul lor, aceste plante intră în componența hranei animalelor domestice. De asemenea, polenizatorii contribuie și la realizarea altor culturi precum bumbacul, inul și la producția de medicamente și remedii. Așadar, „serviciile” pe care le realizează polenizatorii se regăsesc în fiecare aspect al calității vieții umane.

Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere – din care 9.1% sunt în pragul dispariției, și 31% din speciile de fluturi de asemenea au populații în scădere – din care 9% sunt amenințate cu dispariția.

Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare, în mod recurent: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.

Un raport al Comisiei Europene din octombrie 2020, ce cuprinde rezultatele evaluării ecosistemelor de la nivelul UE, a arătat că 50% din terenul cultivat cu culturi dependente de polenizatori se confruntă acum cu un deficit de polenizare (referința 2).

Cauzele principale pentru trendul descrescător al polenizatorilor sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe terenurile agricole), poluarea cu pesticide chimice – erbicide, insecticide (în agricultură și în grădini și spații verzi), schimbările climatice.

Cadrul legislativ european pentru protejarea polenizatorilor

Pentru a stopa declinul polenizatorilor, Comisia Europeană a adoptat în 2018 prima Inițiativă UE privind Polenizatorii (referința 3), cu obiective strategice până în 2030. Aceasta a fost relansată și redenumită în ianuarie 2023 ca „Un Nou Pact pentru Polenizatori” (referința 4), cu trei priorități-cheie: i. Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, la cauzele și consecințele acestuia; ii: Îmbunătățirea conservării polenizatorilor și combaterea cauzelor declinului acestora; iii: Mobilizarea societății și promovarea planificării strategice și a cooperării la toate nivelurile. În cadrul celei de-a treia priorități, Comisia stabilește că Inițiativa trebuie transpusă de Statele Membre în strategii la nivel național care „ar trebui să coordoneze și să stimuleze eforturile la nivelul tuturor sectoarelor și politicilor relevante pentru a inversa declinul polenizatorilor până în 2030” (referința 5).

De asemenea, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are doar 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic (referința 6).

În baza acestui cadru legislativ, campania și petiția lansată astăzi solicită Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii deschiderea unei platforme comune de dialog și lucru pentru elaborarea în mod participativ, transparent și pe baze științifice imparțiale a unui plan național integrat pentru protejarea polenizatorilor din țara noastră. Îndemnăm pe toți cititorii acestei știri să se alăture acestui demers și solicitări, semnând și distribuind petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Monia Martini, Manager proiect BeeActive, WWF-România: „Re-conectarea omului cu natura este cel mai frumos cadou pe care ni-l putem face! Natura este amicul nostru și prin crizele de mediu care ne afectează din ce în ce mai mult viața de zi cu zi natura ne cere ajutor. Este aici să ne ofere ingredientele de care avem nevoie pentru o viață bună, însă trebuie să ne mobilizăm să o protejăm ca să o poată face în continuare, iar albinele și alte insecte polenizatoare sunt cheie în acest sens.”

Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis: „Țăranii și micii producători agroecologici au fost dintotdeauna aliați ai naturii. Lucrăm cu resursele naturale și cu ecosistemele în fiecare zi, inclusiv în condiții de criză, pentru producția de hrană. Fără insectele polenizatoare agricultura, hrana și viitorul nu ar fi posibile. Chimicalele ce pun în pericol albinele și ceilalți polenizatori trebuie interzise sau restricționate drastic. Și mai este nevoie și de alte măsuri – asta își propune campania noastră, să ne ajute să ajungem, împreună cu alți specialiști, la masa de lucru cu autoritățile responsabile, pentru a construi un plan de acțiune, cât mai curând posibil.”

Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS: „Albinele, alături de toate celelalte insecte polenizatoare prestează, gratuit, cel mai important serviciu din natură: polenizarea. Albinele polenizează culturile agricole, asigurând o bună parte a alimentelor omenirii, dar și flora naturală, contribuind la echilibrul mediului. Albinele produc chiar ele un aliment foarte valoros, mierea. Apicultura este și o ocupație care pune pâinea pe masa a zeci de mii de familii românești. Astăzi, mai mult ca oricând, polenizatorii sunt în primejdie de a se împuțina până la dispariție, ceea ce ar fi o catastrofă care ne-ar influența în mod decisiv viața, sub toate aspectele. Campania lansată astăzi vă îndeamnă pe fiecare dintre dumneavoastră la responsabilitate și acțiune: semnați petiția noastră! Solicitările noastre către autoritățile României și cunoștințele și experiența cu care putem contribui nu sunt luate în seamă în lipsa unui suport consistent al populației.”

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Monia Martini, Manager proiect, WWF România, mmartini@wwf.ro, 0730638481
Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis, ramona@ecoruralis.ro, 0746337022
Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS, office.romapis@gmail.com, 0744823628

Note:

– În cadrul Noului Pact UE pentru Polenizatori, sub cele trei priorități-cheie (menționate mai sus), Comisia Europeană a stabilit principalele acțiuni care trebuie implementate la nivel UE pentru îndeplinirea acestor obiective, printre care: îmbunătățirea conservării habitatelor și speciilor protejate și periclitate, reconstrucția habitatelor naturale în zonele agricole, reducerea riscurilor și folosinței pesticidelor, creșterea habitatelor pentru polenizatori în zonele urbane, adresarea impactului negativ al schimbărilor climatice. Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_281.

– Despre BeeActive – Mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România: Prin intermediul proiectului BeeActive, ne dorim să îmbunătățim legislația din România, cu implicarea tuturor factorilor de interes. Invităm pe toată lumea să semneze și să distribuie petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Despre Eco Ruralis

Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă aproape 20000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

Despre ROMAPIS

ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org

—

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro

Referințe:

1. http://step-project.net/img/uplf/STEP%20brochure%20online-1.pdf și https://shs.hal.science/halshs-01293686/document

2. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC120383

3. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1528213737113&uri=CELEX:52018DC0395

4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2023%3A35%3AFIN&qid=1674555285177

5. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52023DC0035

6. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Organic_farming_statistics#Total_organic_area

Articolul Lansare campanie și petiție pentru salvarea albinelor și a altor polenizatori din România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis a contribuit la capitolul pentru sănătatea economică:

Este necesară construirea unei economii circulare, verzi și sustenabile, care să pună în centru calitatea vieții oamenilor și să prevină crize viitoare. Se impune crearea unei piețe a muncii echitabile, condiții corecte și oportunități egale, cu un sistem fiscal just din punct de vedere social și economic.

Avem nevoie de investirea inteligentă a resurselor publice, în primul rând în oameni, mediu și tehnologie, pentru ca acestea să asigure securitatea locurilor de muncă pe termen lung.

Pactul Verde European oferă României șansa de a urma calea investițiilor durabile în sfera mobilității sustenabile, a energiei regenerabile, a a cercetării și inovației, a recuperării biodiversității și a economiei circulare.

Măsurile propuse:

1. Măsuri generale de finanțare și fiscalitate:

• Pachetele de asistență financiară sunt direcționate către economia reală, nu (numai) către piața financiară: pentru salariile lucrătorilor, pentru antreprenori, micile afaceri și pentru diversificarea acestora mai ales la nivel local;
• Stimulentele financiare sunt acordate în baza unor condiții: reprezentare adecvată a lucrătorilor la nivelul bordului director, salarii minime decente, contracte colective de muncă, planuri de ”înverzire”/decarbonare etc. astfel încât să asigure condiții corecte și oportunități pentru toată lumea;
• Pentru companiile mari, sprijinul public este condiționat de o aliniere completă cu Acordul de Climă de la Paris și cu respectarea strictă a legislației europene de mediu;
• Elaborarea politicilor economice se face prin consultarea partenerilor sociali;
• Susținerea Pactului Verde European și a Acordului de Climă de la Paris ca soluție pentru finanțarea tranziției către o economie sustenabilă;
• Dezvoltarea de politici și servicii publice care promovează reziliența în fața schimbărilor climatice, inclusiv prin înființarea unui minister al tranziției economice care să asigure convergența și coerența politicilor economice cu cele de mediu;
• Reforma legislației privind dialogul social pentru a asigura o reală organizare colectivă a salariaților și putere de a-și revendica drepturile de muncă (salarizare mai bună, condiții de lucru decente);
• Implementare TVA la consumul de lux poluant, impozit pe clădiri de lux energofage, pe tranzacții imobiliare mari și dividende; implementarea imediată a recomandărilor OCDE care minimizează arbitrajul fiscal al corporațiilor (prețurile de transfer);
• Adaptarea Taxonomiei Sustenabile propusă de Comisia Europeană la realitățile climatice ale României, și instituționalizarea Taxonomie în regimul macroprudențial al BNR cu obiectivul de a reorienta finanțarea dinspre activități poluante către activități verzi.

2. Transport:

• Dezvoltarea sustenabilă integrată (incluzând măsuri eficiente de conservare a naturii) a rețelelor publice de transport – transport public în comun curat și accesibil. Asta înseamnă prioritizarea dezvoltării și extinderii infrastructurii de transport feroviar urban și extraurban, a celei pentru transportul electric și pentru transportul alternativ.

3. Agricultură:

• Încurajarea și susținerea producției agroecologice de hrană la scară mică și locală și a întregului său lanț – de la activitatea de producție de către micii producători, la distribuția și desfacerea produselor prin:
  • menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe și sate și a magazinelor agro-alimentare;
  • prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice, cât și cele administrate de administratori privați, alocarea de fonduri la național și local pentru asigurarea igienei și siguranței micilor producători (ex. dezinfectanți, măști, mănuși etc.);
  • realizarea de investiții publice pentru dezvoltarea infrastructurii pentru stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate de către micii producători;
  • îmbunătățirea procedurilor și încurajarea achizițiilor publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri scurte alimentare pentru uz instituțional;
• Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare și de asemenea, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.
• Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei, precum și obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară.

„Mâine se decide azi” este alternativa propusă decidenților și partidelor politice, în urma consultărilor dintre mai multe organizații neguvernamentale și specialiști din zonele de mediu, economie, sănătate, educație și democrație. Măsurile propuse ar trebui implementate rapid, pentru ca România să înceapă să se facă bine.

Articolul Petiția – Mâine se Decide Azi apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Noi, țăranii și țărăncile din asociația Eco Ruralis, solicităm revizuirea proiectului de Ordin, evaluarea în profunzime a impactului social, economic și din punct de vedere al biodiversității a acestei propuneri, precum și identificarea de noi soluții pentru prevenirea și stoparea pestei porcine africane PPA, care să permită și să sprijine în același timp continuarea și dezvoltarea agriculturii la scară mică, drept direcție strategică pentru viitorul alimentar al țării și în fața potențialelor provocări neprevăzute generate de schimbarea climei.

Considerăm că interdicția activității de reproducție a porcinelor din gospodăriile țărănești nu contribuie în mod pozitiv la obiectivul de control și stopare a PPA, creând transport inutil de animale vii, de proveniență industrială, cu un fond genetic potențial inferior față de cele reproduse în gospodăriile populației. Considerăm că un risc mult mai mare îl prezintă activitatea fermelor mari de porcine, cu o concentrare enormă de capete de animale în spații închise și ale căror standarde de bunăstare a animalelor este inferioară gospodăriilor țărănești. Totodată, aceste ferme poluează mediul înconjurător și afectează negativ viața cetățenilor satelor învecinate1. În contextul în care spațiul rural este confruntat cu mari dezechilibre economice, acest ordin ar putea reprezenta condamnarea țăranilor și a micilor producători de hrană și forțarea lor la a renunța la o activitate tradițonală care le asigură atât hrana propriei familii, cât și un venit minim necesar pentru a supraviețui. Împiedicarea reproducerii porcinelor în gospodăriile populației și, prin aceasta, descurajarea creșterii porcinelor în sistem gospodăresc are impact și asupra altor activități agricole, precum cultivarea de cereale sau a altor furaje pe terenurile arabile din fermele mici și mijlocii. Abandonul uneia din aceste activități ar avea impact dezastruos și asupra altora, precum reducerea drastică a producției de hrană provenită din agricultură la scară mică, în condițiile în care cererea internă de alimente nu este pe deplin satisfăcută de producția internă.

Mai mult decât atât, produsele artizanale din fermele mici și gospodăriile țărănești reprezintă un segment de hrană care în țara noastră este încă la mare cerere și care este imposibil de înlocuit din punct de vedere calitativ cu produse agro-industriale.

Remarcăm că proiectul de Ordin nu face referire la măsurile care vor fi luate pentru oprirea PPA la nivelul porcilor mistreți din fondul de vânătoare. Considerăm că nu este proporțional să se impună măsuri drastice de biosecuritate la nivelul populației rurale, fără a asigura controlul PPA la porcii sălbatici printr-un plan de acțiune cu autoritățile de management respective și comunitățile rurale din acele zone.

Considerăm inacceptabil ca tot țăranii și producătorii tradiționali să fie cei care suportă consecințele unei probleme extrem de complexe, creând premisele unei dependențe totale a lor față de companiile agro-industriale. În acest sens, vă solicităm să reanalizați această propunere de Ordin și să realizați o evaluare completă a impactului aplicării sale, inclusiv a impactului social și economic al interzicerii activității de reproducție a porcinelor din gospodăriile rurale românești. Obligativitatea de a achiziționa purcei doar de la fermele comerciale, duce la perturbarea economiei locale circulare, a practicilor tradiționale și naturale de reproducere a animalelor și la o uniformizare genetică a raselor de porcine. Mai mult, această măsură ar conduce în viitor la animale mult mai vulnerabile în fața bolilor, și ar crește în mod nejustifcat și injust costurile financiare pentru micii producători.

Conform prezentului proiect de Ordin, micii producători sunt obligați să își înregistreze porcinele in SNIIA, atunci considerăm că există trasabilitatea care le-ar permite comercializarea porcilor sau purceilor, și li s-ar putea întocmi certificat de sănătate și documente de mișcare. Solicităm analizarea opțiunii înregistrării în SNIIA a purceilor reproduși în gospodăriile țărănești în vederea comercializării acestora la nivel local, pentru ca țăranii români să nu devină total dependenți de companii agro-industriale care operează lanțuri foarte complexe de import-export cu animale vii.

Rolul veterinarilor de liberă practică finanțați conform legii pentru modificarea şi completarea art. 15 din Ordonanţa Guvernului nr. 42/2004 privind organizarea activităţii sanitar-veterinare şi pentru siguranţa alimentelor, precum şi pentru modificarea unor acte normative, este acela de a oferi sprijin exploataţiilor nonprofesionale prin activităţi sanitar-veterinare cuprinse în programul acţiunilor de supraveghere, prevenire şi control al bolilor la animale, al celor transmisibile de la animale la om, protecţia animalelor şi protecţia mediului, de identificare şi înregistrare a bovinelor, suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor, precum şi a altor acţiuni prevăzute în alte programe naţionale.2 Solicităm înlocuirea interdicției reproducerii și a comercializării porcinelor în și din gospodăriile țărănești cu o bună informare a bunelor practici de biosecuritate nivel 1, de câtre medici veterinari deja contractați de către autoritățile statului, care să analizeze si să elibereze gratuit documente necesare atestării sănătații și provenienței animalelor. De asemenea, considerăm că este necesar ca identificarea şi înregistrarea suinelor, ovinelor, caprinelor şi ecvideelor din exploataţiile nonprofesionale să rămână în responsabilitatea deţinătorilor animalelor, conform aceleași legi menționate.

Nu în ultimul rând, considerăm că fermele comerciale de porci și marile ferme industriale beneficiază deja de un sprijin financiar substanțial din partea statului pentru a mai avea nevoie de acest nou „cadou”, care distruge o parte foarte importantă a autonomiei gospodăriilor țărănești. Hrana care provine din gospodăriile noastre rurale, de subzistență și semi-subzistență, deține o mare pondere în asigurarea necesarului alimentar al populației țării și reprezintă, de asemena, o resursă strategică pentru menținerea securității și suveranității alimentare a României. În lipsa micilor producători de hrană, piața internă riscă să se destabilizeze complet în favoarea importurilor masive de alimente.

Textul integral al comentariilor Eco Ruralis transmis către ANSVSA.

Articolul Decizii abuzive privind creșterea porcilor în gospodării apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Săptămâna aceasta, s-a lansat o campanie la nivel european pentru interzicerea pesticidelor, transformarea agriculturii și salvarea albinelor și a naturii. Dacă această inițiativă va strânge un milion de semnături de susținere până în septembrie 2020, Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii. ICE cere Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru:

1. Eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035 astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice;

2. Restaurarea biodiversității: restaurarea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversității;

3. Sprijinirea fermierilor în tranziție: reforma agriculturii prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă și durabilă, sprijinind o creștere rapidă a practicilor agroecologice și organice și permițând atât formarea profesională a agricultorilor cât și cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide și OMG.

În România, această campanie este coordonată de ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România, cu sprijinul asociației Eco Ruralis.

„Noi, țăranii și țărăncile din România, în calitate de mici producători, suntem mândri să susținem această initiativă. Reducerea pesticidelor este urgentă și necesară iar tânăra generație ne cere să acționăm pentru rezolvrea crizei climatice. Trebuie să avem curajul să rupem dependența sectorului agricol de marile companii poluatoare. Suntem capabili să hrănim societatea prin agroecologie, producând hrană curată, protejând albinele, biodiversitatea agricolă și natura, sănătatea noastră și ‘a semenilor noștri. Facem apel către țărani, țărănci și toate persoanele care lucrează în mediul rural, să se mobilizeze pentru strângerea semnăturilor necesare acestei inițiative cetățenești europene.” declară Szocs Boruss Miklos Attila, președinte al asociației Eco Ruralis.

Pe plan internațional, oamenii de știință cer măsuri radicale și urgente pentru a stopa colapsul naturii. Un sfert din animalele sălbatice ale Europei sunt grav amenințate, jumătate din siturile noastre naturale sunt în situație precară, serviciile ecosistemice (contribuțiile directe și indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.

Între timp, milioane de fermieri sunt striviți de prețurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic și de marile corporații. Patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 și 2016 în UE.

Website-ul oficial al Initiativei, unde se pot colecta semnaturi online: www.savebeesandfarmers.eu

Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați: ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România, www.romapis.org, office.romapis@gmail.com, tel. 0744.477.987 sau 0744.823.628 și Asociația Eco Ruralis, www.ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com, tel. 0264.599.204

Articolul Salvați fermierii și albinele! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Articolul Petiție pentru restricționarea organismelor modificate genetic apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.