București, 30 iunie 2023. WWF România împreună cu Eco Ruralis – Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS lansează campania și petiția națională „To Be or Not To Bee” pentru a comunica urgența elaborării, adoptării și implementării unui plan național de acțiune pentru salvarea polenizatorilor, cu măsuri pentru fiecare domeniu/sector de impact, printre care agricultura, managementul spațiilor verzi din zonele urbane, educația și cercetarea. Având în vedere că declinul actual al insectelor polenizatoare conține indiciile unei posibile crize de ordin existențial, ce va afecta întreaga societate, fiecare om ce citește această știre este îndemnat să se alăture demersului prin semnarea și distribuirea petiției de pe site-ul https://wwf.ro/campanii/tobee/. 

Argumentele științifice împreună cu susținerea oamenilor pentru acest demers necesar pentru sănătatea mediului și sănătatea fiecăruia dintre noi, vor fi prezentate autorităților – Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, pentru a solicita elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea planului național de acțiune, așa cum indică și Inițiativa Uniunii Europene pentru Polenizatori. Alte State Membre UE precum Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Olanda și Spania au deja adoptate astfel de strategii naționale sau planuri de acțiune și pot fi luate ca exemplu.

Ce se întâmplă cu polenizatorii? Aproximativ trei sferturi din culturile agricole depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Culturile polenizate sunt cele care oferă fructe, legume, semințe sau ulei. Contribuția economică a polenizării în sectorul agricol din Europa a fost estimată la 15 miliarde de Euro anual (referința 1). Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică; la rândul lor, aceste plante intră în componența hranei animalelor domestice. De asemenea, polenizatorii contribuie și la realizarea altor culturi precum bumbacul, inul și la producția de medicamente și remedii. Așadar, „serviciile” pe care le realizează polenizatorii se regăsesc în fiecare aspect al calității vieții umane.

Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere – din care 9.1% sunt în pragul dispariției, și 31% din speciile de fluturi de asemenea au populații în scădere – din care 9% sunt amenințate cu dispariția.

Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare, în mod recurent: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.

Un raport al Comisiei Europene din octombrie 2020, ce cuprinde rezultatele evaluării ecosistemelor de la nivelul UE, a arătat că 50% din terenul cultivat cu culturi dependente de polenizatori se confruntă acum cu un deficit de polenizare (referința 2).

Cauzele principale pentru trendul descrescător al polenizatorilor sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe terenurile agricole), poluarea cu pesticide chimice – erbicide, insecticide (în agricultură și în grădini și spații verzi), schimbările climatice.

Cadrul legislativ european pentru protejarea polenizatorilor

Pentru a stopa declinul polenizatorilor, Comisia Europeană a adoptat în 2018 prima Inițiativă UE privind Polenizatorii (referința 3), cu obiective strategice până în 2030. Aceasta a fost relansată și redenumită în ianuarie 2023 ca „Un Nou Pact pentru Polenizatori” (referința 4), cu trei priorități-cheie: i. Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, la cauzele și consecințele acestuia; ii: Îmbunătățirea conservării polenizatorilor și combaterea cauzelor declinului acestora; iii: Mobilizarea societății și promovarea planificării strategice și a cooperării la toate nivelurile. În cadrul celei de-a treia priorități, Comisia stabilește că Inițiativa trebuie transpusă de Statele Membre în strategii la nivel național care „ar trebui să coordoneze și să stimuleze eforturile la nivelul tuturor sectoarelor și politicilor relevante pentru a inversa declinul polenizatorilor până în 2030” (referința 5).

De asemenea, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are doar 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic (referința 6).

În baza acestui cadru legislativ, campania și petiția lansată astăzi solicită Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii deschiderea unei platforme comune de dialog și lucru pentru elaborarea în mod participativ, transparent și pe baze științifice imparțiale a unui plan național integrat pentru protejarea polenizatorilor din țara noastră. Îndemnăm pe toți cititorii acestei știri să se alăture acestui demers și solicitări, semnând și distribuind petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Monia Martini, Manager proiect BeeActive, WWF-România: „Re-conectarea omului cu natura este cel mai frumos cadou pe care ni-l putem face! Natura este amicul nostru și prin crizele de mediu care ne afectează din ce în ce mai mult viața de zi cu zi natura ne cere ajutor. Este aici să ne ofere ingredientele de care avem nevoie pentru o viață bună, însă trebuie să ne mobilizăm să o protejăm ca să o poată face în continuare, iar albinele și alte insecte polenizatoare sunt cheie în acest sens.”

Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis: „Țăranii și micii producători agroecologici au fost dintotdeauna aliați ai naturii. Lucrăm cu resursele naturale și cu ecosistemele în fiecare zi, inclusiv în condiții de criză, pentru producția de hrană. Fără insectele polenizatoare agricultura, hrana și viitorul nu ar fi posibile. Chimicalele ce pun în pericol albinele și ceilalți polenizatori trebuie interzise sau restricționate drastic. Și mai este nevoie și de alte măsuri – asta își propune campania noastră, să ne ajute să ajungem, împreună cu alți specialiști, la masa de lucru cu autoritățile responsabile, pentru a construi un plan de acțiune, cât mai curând posibil.”

Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS: „Albinele, alături de toate celelalte insecte polenizatoare prestează, gratuit, cel mai important serviciu din natură: polenizarea. Albinele polenizează culturile agricole, asigurând o bună parte a alimentelor omenirii, dar și flora naturală, contribuind la echilibrul mediului. Albinele produc chiar ele un aliment foarte valoros, mierea. Apicultura este și o ocupație care pune pâinea pe masa a zeci de mii de familii românești. Astăzi, mai mult ca oricând, polenizatorii sunt în primejdie de a se împuțina până la dispariție, ceea ce ar fi o catastrofă care ne-ar influența în mod decisiv viața, sub toate aspectele. Campania lansată astăzi vă îndeamnă pe fiecare dintre dumneavoastră la responsabilitate și acțiune: semnați petiția noastră! Solicitările noastre către autoritățile României și cunoștințele și experiența cu care putem contribui nu sunt luate în seamă în lipsa unui suport consistent al populației.”

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Monia Martini, Manager proiect, WWF România, mmartini@wwf.ro, 0730638481
Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis, ramona@ecoruralis.ro, 0746337022
Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS, office.romapis@gmail.com, 0744823628

Note:

– În cadrul Noului Pact UE pentru Polenizatori, sub cele trei priorități-cheie (menționate mai sus), Comisia Europeană a stabilit principalele acțiuni care trebuie implementate la nivel UE pentru îndeplinirea acestor obiective, printre care: îmbunătățirea conservării habitatelor și speciilor protejate și periclitate, reconstrucția habitatelor naturale în zonele agricole, reducerea riscurilor și folosinței pesticidelor, creșterea habitatelor pentru polenizatori în zonele urbane, adresarea impactului negativ al schimbărilor climatice. Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_281.

– Despre BeeActive – Mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România: Prin intermediul proiectului BeeActive, ne dorim să îmbunătățim legislația din România, cu implicarea tuturor factorilor de interes. Invităm pe toată lumea să semneze și să distribuie petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Despre Eco Ruralis

Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă aproape 20000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

Despre ROMAPIS

ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org

—

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro

Referințe:

1. http://step-project.net/img/uplf/STEP%20brochure%20online-1.pdf și https://shs.hal.science/halshs-01293686/document

2. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC120383

3. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1528213737113&uri=CELEX:52018DC0395

4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2023%3A35%3AFIN&qid=1674555285177

5. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52023DC0035

6. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Organic_farming_statistics#Total_organic_area

Articolul Lansare campanie și petiție pentru salvarea albinelor și a altor polenizatori din România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Redăm mai jos fragmente din articol. Articolul integral se găsește în limba română aici, iar originalul în limba engleză aici.

“Deșertificarea, degradarea acelerata a solurilor și seceta, combinate cu activitatea antropică [a oamenilor] și modificările climatice, provoacă pierderi anuale importante de sol și  reduc șansele de apărare naturala împotriva secetei și a inundațiilor. Impactul combinat al schimbărilor climatice, gestionarea defectuoasă a terenurilor și utilizarea nesustenabilă a apei dulci afectează major productivitatea agricolă, prin implementarea pe scara larga  practicilor nedurabile de gestionare a terenurilor.

Agricultura regenerativă este un concept bazat pe managementul fermei si regenerarea solului cu ajutorul mai multor principii și tehnici care întăresc și refac funcțiile și sănătatea ecosistemului. Utilizarea pe termen lung a agriculturii regenerative a arătat multe beneficii în termeni de calitate și profitabilitate pentru fermieri, precum și îmbunătățirea mediului contribuind la menținerea unui ecosistem agricol sănătos. […]Ar trebui să rețineți că există mai multe abordări care pot diferi în funcție de circumstanțele locale, totuși, elementele descrise în acest capitol servesc drept punct de pornire pentru practicienii și cadrele universitare care doresc să învețe mai mult sau să aprofundeze unul dintre domeniile conexe.

Existența vieții depinde în mare măsură de bogăția și sănătatea solurilor, de aceea structura solului, împreună cu disponibilitatea apei sunt cele mai valoroase resurse pentru umanitate.[…] Apa, mineralele și materia organică se combină pentru a forma solul într-un proces natural. Mineralele din sol sunt produse în procesul de eroziune naturală, în timp ce materia organică se formează prin descompunerea plantelor și a altor organisme care au murit. Mulți oamenii de știință consideră formarea solului o resursă finită care nu poate fi reînnoită în timpul duratei de viata umane.

Managementul regenerativ adecvat al solului va încetini sau va opri degradarea solului și va începe să reconstruiască fertilitatea solului. Managementul ar trebui să se concentreze pe obținerea sănătății plantelor care nu au nevoie de tratamente chimice intense din moment ce este dovedit că un sistem imunitar ridicat protejează culturile de boli și atacuri de insecte. Cresterea imunitatii plantelor va fi reflectata în productii ridicate, produse de calitate, plantele vor avea rezistență crescută la boli și la atacurile dăunătorilor. În același timp, solul va deveni mai sănătos, plin de nutrienți, cu o lant trofic al solului activ și bogat. Solurile sănătoase cu un raport echilibrat de nutrienți, promovează activitatea biologică ridicată și reumple rezervoarele apelor subterane, ajutând plantele sa reziste mai bine la seceta. Pentru a opri degradarea solului, o atenţie deosebită trebuie acordată fenomenelor care produc eroziunea naturală şi întineresc degradarea solul, în timp ce activitățile umane trebuie să se schimbe rapid.

Practicile de regenerare a solului captează o parte importantă din cantitatea necesară de carbon din sol, permițând omenirii să mențină controlul asupra schimbărilor climatice. Carbonul permite structura solului să funcționeze ca un burete, fiecare gram de carbon absorbind 8 grame de apă. Pe lângă efectul pozitiv asupra procesului de mineralizare, carbonul ajută la construirea structurii solului, care ajută la furnizarea de aer, apă și substanțe nutritive plantelor.

Agricultura regenerativă poate fi definită printr-o abordare holistică a sistemului care începe cu caracteristicile solului și include, de asemenea, sănătatea plantelor, animalelor, fermierilor și comunitaților. Principalele obiective vizează regenerarea solului vegetal, refacerea degradării, biodiversității solului, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice, îmbunătățirea ciclului apei și îmbunătățirea rezistenței solului la intemperii extreme. Agricultura regenerativa se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului urmând patru principii obligatorii primare și unul optional. Toţi specialiştii în Agricultura Regenerativă acceptă cele patru principii care includ acoperirea solului, rădăcinile vii, biodiversitatea și minimizarea perturbării solului. Ultimul principiu care este integrarea animalelor este parțial acceptat, dar poate fi chiar mai important în câteva situații specifice.

Stresul cauzat de secetă este redus atunci când plantele sunt sănătoase și se dezvoltă într-un sol sănătos. Pentru ca plantele să depășească faza de secetă pe solurile degradate, o nouă strategie de management este necesară. Apa, nutrienții echilibrați și biologia sunt cele mai importante trei cerințe pentru plante. Culturile bine gestionate produc un sol bogat în humus. Cultivarea plantelor sănătoase pentru a depăși seceta și elementele care afectează procesele sunt furnizate în secvența corespunzătoare.”

Eugen Popescu, Florin Nenciu and Valentin Nicolae Vladut, Reducing the Effects of Drought and Degradation of Agricultural Soils, in the Context of Climate Change, through the Application of Regenerative Ecological Technologies, Book title: Drough, 2022, Publisher IntechOpen, DOI: http://dx.doi.org/10.5772/intechopen.104446

Articolul Tehnologiile ecologice regenerative ca răspuns la amenințarea secetei și a degradării solului apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Membrii Eco Ruralis au explicat efectele de inechitate socială pe care le crează distribuția subvențiilor agricole, care ajung într-o măsură covârșitoare în buzunarele marilor firme. Astfel, documentarul notează că în România se află terenul agricol pentru care se primește cea mai mare subvenție din Uniunea Europeană – 10 milioane de Euro anual. În același timp, din cauza faptului că autoritățile naționale au hotărât că terenurile sub 3 ha nu sunt eligibile pentru subvenții, majoritatea gospodăriilor țărănești rămân în continuare fără susținere financiară. Acest lucru duce la o distribuție injustă a fondurilor europene destinate susținerii agricultorilor și fermierilor.

Lipsa de susținere financiară echitabilă, industrializarea agriculturii, și presiunea de a crește producția sunt doar câteva dintre motivele pentru care tot mai mulți fermieri europeni renunță la pământurile lor. Rămâne însă întrebarea, cu atât mai acută în contextul schimbărilor climatice și a conflictelor militare, asupra modului sustenabil și responsabil de produce hrană. Documentarul face o călătorie pe întreg continentul pentru a arăta cât de interconectat este sistemul alimentar european. În același timp, țăranii și fermierii intervievați, fie ei din Portugalia, Țările Baltice, Norvegia sau Balcani subliniază că tranformarea sustenabilă și profundă a sistemului alimentar este nu doar necesară, ci și urgentă pentru Europa și europeni. Documentarul prezintă posibilitățile și soluțiile deja existente, din perspectiva de la firul ierbii a țăranilor și fermierilor europeni.

Vă invităm să vizionați gratuit documentarul pe Youtube, în limba franceză sau germană (din păcate nu este disponibilă subtitrare în limba română):

Franceză: La révolution verte | Europe, un continent bouleversé | ARTE

Germană: Wie wir uns ernähren | Europa. Kontinent im Umbruch | ARTE

Articolul Documentar ARTE despre agricultura din Europa apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Săptămâna aceasta, s-a lansat o campanie la nivel european pentru interzicerea pesticidelor, transformarea agriculturii și salvarea albinelor și a naturii. Dacă această inițiativă va strânge un milion de semnături de susținere până în septembrie 2020, Comisia Europeană și Parlamentul European trebuie să ia în considerare transpunerea în lege a solicitărilor acestei campanii. ICE cere Comisiei Europene să prezinte propuneri legislative pentru:

1. Eliminarea treptată a pesticidelor sintetice până în 2035 astfel: reducerea folosirii în UE a pesticidelor sintetice cu 80% până în 2030, începând cu cele mai periculoase, pentru a se ajunge în 2035 la o agricultură 100% lipsită de pesticide sintetice;

2. Restaurarea biodiversității: restaurarea ecosistemelor naturale din zonele agricole, astfel încât fermele să devină un vector al recuperării biodiversității;

3. Sprijinirea fermierilor în tranziție: reforma agriculturii prin prioritizarea agriculturii la scară mică, diversă și durabilă, sprijinind o creștere rapidă a practicilor agroecologice și organice și permițând atât formarea profesională a agricultorilor cât și cercetarea independentă în domeniul agriculturii fără pesticide și OMG.

În România, această campanie este coordonată de ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România, cu sprijinul asociației Eco Ruralis.

„Noi, țăranii și țărăncile din România, în calitate de mici producători, suntem mândri să susținem această initiativă. Reducerea pesticidelor este urgentă și necesară iar tânăra generație ne cere să acționăm pentru rezolvrea crizei climatice. Trebuie să avem curajul să rupem dependența sectorului agricol de marile companii poluatoare. Suntem capabili să hrănim societatea prin agroecologie, producând hrană curată, protejând albinele, biodiversitatea agricolă și natura, sănătatea noastră și ‘a semenilor noștri. Facem apel către țărani, țărănci și toate persoanele care lucrează în mediul rural, să se mobilizeze pentru strângerea semnăturilor necesare acestei inițiative cetățenești europene.” declară Szocs Boruss Miklos Attila, președinte al asociației Eco Ruralis.

Pe plan internațional, oamenii de știință cer măsuri radicale și urgente pentru a stopa colapsul naturii. Un sfert din animalele sălbatice ale Europei sunt grav amenințate, jumătate din siturile noastre naturale sunt în situație precară, serviciile ecosistemice (contribuțiile directe și indirecte ale ecosistemelor la bunăstarea umană) se deteriorează.

Între timp, milioane de fermieri sunt striviți de prețurile neechitabile, de lipsa de sprijin politic și de marile corporații. Patru milioane de ferme mici au dispărut între 2005 și 2016 în UE.

Website-ul oficial al Initiativei, unde se pot colecta semnaturi online: www.savebeesandfarmers.eu

Pentru mai multe informații vă rugăm să contactați: ROMAPIS-Federația Asociațiilor Apicole din România, www.romapis.org, office.romapis@gmail.com, tel. 0744.477.987 sau 0744.823.628 și Asociația Eco Ruralis, www.ecoruralis.ro, ecoruralis@gmail.com, tel. 0264.599.204

Articolul Salvați fermierii și albinele! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.