Vă rugăm să sprijiniți eforturile Eco Ruralis și ale Via Campesina pentru adoptarea Declarației. Citiți, semnați și trimiteți prin poștă scrisoarea alăturată, adresată ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dl. Petre Daea și ministrului Afacerilor Externe, dl. Teodor Meleșcanu.

Scrisoarea poate fi vizualizată și descărcată AICI.

Articolul Scrisoare deschisă: Țăranii și țărăncile au nevoie de recunoașterea drepturilor! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Noua Politică Agricolă Comună ar trebui să devină o politică agricolă puternică și ambițioasă, care să o depășească pe cea actuală.

Ar trebui să adopte drept obiectiv central sprijinul pentru sistemele agricole capabile să producă hrană de bună calitate, accesibilă tuturor cetățenilor, incluzând pe aceia afectați de către crizele financiare. De asemenea, ar trebui să constea în asigurarea unui venit corect pentru țărani și să producă începerea unei tranziții în agricultură.

Mai apoi, este esențială definirea unor modele agricole, alimentare și de comercializare care să integreze sisteme alimentare sustenabile, adică să asigure o producție de hrană sănătoasă, nutritivă și gustoasă, cu respect față de mediu și bunăstarea animalelor, care contribuie la lupta împotriva schimbărilor climatice și generează locuri de muncă în mediul rural și promovează o relație de respect și colaborare între consumatori și comunitățile rurale. Acest model este modelul agriculturii sustenabile, țărănești și de familie, bazat pe și definit de țărani.

Viitoarea Politica Agricolă Comună ar trebui de asemenea să se bazeze pe un nucleu de principii la nivel european pentru a defini orientarea agriculturii europene către o tranziție agricolă și suveranitate alimentară. Respingem o renaționalizare a PAC sau o politică agricolă de-a gata, cu și mai mare subsidiaritate, în loc să apărăm o agricultură puternică COMUNÄ‚ și o politică alimentară care respectă orice particularitate teritorială datorită capacității sale de adaptare. 

Echitate în subvenționarea agriculturii – plafonarea subvențiilor prin plăți directe și susținerea țăranilor activi prin sprijin al venitului. Susținem eliminarea efectelor perverse aduse de plățile directe pe suprafața agricolă. În România considerăm că este necesară o redistribuire a bugetului PAC prin plafonarea plăților primite de fermele industriale și creșterea plăților către fermele de subzistență și semi-subzistență și pentru a reduce decalajul de venit dintre agricultură și celelalte sectoare ale economiei. În prezent, plățile directe nu contribuie la realizarea obiectivelor PAC, ci măresc decalajul între producătorii mici și cei mari sau foarte mari; în același timp, determină concentrarea terenurilor pe care se practică un model agricol în monocultură, care deteriorează mediul și finanțează actori precum bănci sau fonduri de investiții în detrimentul producătorilor activi.

Protejarea țăranilor de volatilitatea prețurilor și întărirea poziției lor pe piață: Având în vedere că cel puțin 70% dintre veniturile agricultorilor este generat de către piață, este necesar să abordăm volatilitatea prețurilor prin instrumente ale Politicii Agricole Comune. Ne opunem gestionării riscurilor prin instrumente financiare care ar trimite fonduri PAC către instituții bancare și asiguratori, pentru că acestea nu abordează problema puterii de negociere scăzute a țăranilor în fața industriei alimentare sau a lanțurilor de distribuție din ce în ce mai concentrate.

Garantarea participării asociațiilor care reprezintă interesul țăranilor, inclusiv a celor de subzistență și semisubzistență, în procesul de elaborare a planurilor strategice privind PAC, precum și în monitorizarea implementării și a respectării obiectivelor europene și naționale. Fără o astfel de metodologie, procesul ei de dezvoltare și adoptare ar fi netransparent și nedemocratic.

Obiectivele noii reforme agricole europene trebuie sa aibă în vedere problematicile economice, sociale și de mediu, care să fie abordate împreună, având în vedere impactul agriculturii asupra sănătății mediului și a schimbărilor climatice. Obiectivele sociale, economice și de mediu ar trebui să includă: egalizarea veniturilor fermierilor la venitul mediu al populației, oprirea pierderii țăranilor în Europa și atragerea de noi persoane în agricultură, întărirea economiilor locale prin diversificare productivă, relații directe producător – consumator, dezvoltarea tranziției către producție și comercializare la scară redusă, atât la nivel individual, cât și la nivel colectiv.Adaptarea și eforturile împotriva schimbărilor climatice ar trebui abordate prin intermediul modelului alimentar și agricol, stabilind conformitatea agendei cu evoluția modelului.

Oprirea dispariției producătorilor agricoli și încurajarea instalării de noi țărani care să practice un model agricol sustenabil și diversificat. Un obstacol din ce în ce mai important în instalarea noilor țărani îl constituie accesul la pământ; avem nevoie de instrumente si cadre legale favorabile noilor veniți în agricultură și care să stopeze acapararea terenurilor.

Întărirea economiei rurale prin diversificare productivă, lanțuri scurte de aprovizionare între consumator și producător și implementarea de instrumente colective de procesare, comercializare s.a.m.d a produselor agricole.

Promovarea prosperității rurale și îmbunătățirea considerabilă a calității vieții și accesului la bunuri publice în mediul rural.

Cercetarea și inovarea în sectorul agricol trebuie să implice țăranii, astfel salutăm intenția Comisiei, exprimată în comunicare, de a desemna cercetarea și inovarea drept una dintre priorități, de a implica fermierii în aceste domenii și sublinierea nevoii de a concentrare pe fermele de subzistență și semi-subzistență pentru democratizarea accesului la cercetare și inovare.

Migranți: PAC trebuie să aibă în vedere situația lucrătorilor agricoli migranți, precum și cauzele migrației. Prin intensificarea competiției dintre fermierii europeni, PAC a promovat deteriorarea condițiilor de muncă și formelor de angajare în agricultură. De aceea, în principiile sale, PAC trebuie să recunoască valoarea muncii agricole și să consolideze respectul pentru drepturile și demnitatea tuturor muncitorilor, indiferent de statutul lor (țărani, salariați, muncitori sezonieri sau muncitori permanenți).

Abordarea preocupărilor cetățenilor legate de sănătate, calitatea hranei, nutriție și risipă alimentară. Momentan sistemul alimentar este dominat de industrie, care creează alimente puternic procesate, cu ingrediente artificiale și care pun în pericol sănătatea umană pe termen mediu și lung. Pentru majoritatea consumatorilor accesul la hrană sănătoasă și nutritivă a devenit un lux, motiv pentru care PAC trebuie să susțină producerea de hrană sănătoasă disponibilă și accesibilă tuturor cetățenilor, indiferent de nivelul de venit, în același timp asigurând un venit decent familiilor de agricultori.

Abordarea României pentru PAC post 2020 trebuie să ia în considerare specificul național și contextual al sistemului nostru agricol și ca atare să pună în centru țăranii și fermele de familie pentru care să dezvolte măsuri adaptate problemelor cu care se confruntă: 

• Accesul și controlul inechitabil asupra pământului, asupra resurselor genetice și altor resurse naturale;
• Accesul din ce în ce mai restrâns la piață și la mijloacele de producție pentru asigurarea unui trai decent;
• Politici agricole create în favoarea unei elite restrânse de mari fermieri și alți actori implicați în agricultură și sistemul alimentar industrial.

Textul integral al poziției asociației Eco Ruralis față de comunicarea Comisiei Europene privind „Viitorul sectorului alimentar și al agriculturii – pentru o politică agricolă comună flexibilă, echitabilă și sustenabilă”.

(1) http://europa.eu/rapid/press-release_IP-17-4841_ro.htm

Articolul PAC după 2020 – tranziție către un model agricol durabil apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

„Ne aflăm într-un moment de cotitură, în care pe de-o parte ne confruntăm cu încercări de creștere a producției de soia industrială în Uniunea Europeană și pe de altă parte, ne aflăm în mijlocul procesului de negociere pentru noua Politică Agricolă Comună a UE. Trebuie să legăm viitoarele decizii cu realitatea europeană, în care milioane de țărani nu sunt susținuți de politicile publice. Considerăm că satisfacerea necesarului de culturi proteice în UE nu poate fi bazată exclusiv pe cultivarea industrială de soia, ci avem nevoie de o varietate de culturi proteice asigurate de mici producători agroecologici – țărani și ferme de familie. Doar astfel, vom reuși să dobândim o autosuficiență de culturi proteice pe termen lung în Europa și să ne desprindem de actualul model industrial corporatist, bazat pe importuri masive și inegalitate socială și de mediu.”, a declarat Attila SzÅ‘cs, membru al Comitetului de Coordonare al Eco Ruralis.

Redăm mai jos textul integral al rezoluției, care poate fi vizualizat și in format pdf: Pozitia Via Campesina Europa privind productia de soia si alte culturi proteice in Europa.

––––––––––––––

• eforturile depuse spre o mai mare autosuficiență de culturi proteice sustenabile în Uniunea Europeană;
• încetarea importurilor de soia modificată genetic;
• îndepărtarea poverii pe care cererea de proteină agricolă a UE o creează asupra pădurilor tropicale, altor ecosisteme valoroase și asupra comunităților locale țărănești pe care aceste ecosisteme le sprijină;
• cultivarea agroecologică vastă și diversă de soiuri de leguminoase în Uniunea Europeană pentru îmbunătățirea calității solului și pentru reducerea treptată a folosirii de fertilizanți chimici.

Totuși, credem că acestea nu pot fi atinse într-o manieră inclusivă și sustenabilă sub modelul industrial corporatist, care domină în prezent agricultura Uniunii Europene. Mai mult, Via Campesina Europa consideră că așa-numitele inițiative care implică multiple părți interesate, precum Alianța Soia Dunăreană, asigură o platformă pentru continuarea dominației corporatiste și subminează drepturile echitabile la pământ și piață ale țăranilor, în special a celor din Europa de Est.

Pentru a soluționa preocupările subliniate în acest document, Via Campesina Europa solicită:

• discreditarea mitului că soia este crucială pentru securitatea alimentară. Faptul că soia este doar un input pentru industria nesustenabilă a creșterii animalelor a fost deja expus.
• plasarea țăranilor și a producătorilor agroecologici la scară redusă în centrul noii Politici Agricole Comune și a strategiei privind culturile proteice, precum și consolidarea poziției lor față de marile agribusiness-uri și supermarketuri;
• concentrarea strategiei privind culturile proteice în jurul intercalării și rotației culturilor de varietăți țărănești, pentru lanțuri scurte de distribuție;
• o mai mare reglementare a Politicii Agricole Comune pentru a asigura că piețele servesc beneficiilor locale ale țăranilor și ale comunităților rurale, în loc să lase producătorii la discreția politicilor pieței libere și să îi copleșească prin importul de proteine agricole ieftine (dumping);
• încetarea plăților directe pe suprafață pentru a evita stimularea producției la scară largă și concentrarea terenurilor pentru producția de soia pe suprafețe mari în monocultură;
• aplicarea Liniilor Directoare FAO cu privire la Guvernarea Responsabilă a Terenurilor, Fondului Piscicol și Forestier în rândul statelor membre UE;
• crearea unei Directive europene privind fondul funciar pentru a crește transparența tranzacțiilor funciare și pentru a descuraja speculațiile pe piața funciară și de culturi proteice;
• introducerea de măsuri oficiale pentru a aborda problema supraconsumului de carne în UE.

Solicităm ca preocupările expuse să fie examinate cu seriozitatea și atenția de care nu s-au bucurat până în prezent. Credem că propunerile noastre și perspectiva țărănească oferă recomandări constructive pentru a urmări realizarea unei autosuficiențe de proteine cu adevărat sustenabile în cadrul Uniunii Europene.

Articolul Poziția Via Campesina Europa cu privire la producția de soia apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Acțiunea a avut loc în contextul prezentării din 18 ianuarie 2018 a concluziilor Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europe cu privire la noilor Organisme Modificate Genetic (OMG), cunoscute și sub numele de “noi tehnici de ameliorare”. În timpuri în care corporațiile conduc o campanie intensă de lobby pentru a își putea descărca pe piață noile lor Organisme Modificate Genetic, fără o analiză în prealabil și etichetare, această decizie este fundamentală, întrucât privește drepturile țăranilor la semințe și drepturile consumatorilor de a își alege hrana.

Țărani și țărănci din 16 țări, membri ai mișcării europene Via Campesina, împreună cu organizațiile aliate FIAN, IFOAM, Corporate Europe Observatory și Friends of the Earth Europa au organizat în data de 17 ianuarie 2018, în Bruxelles, un protest cu privire la posibila nereglementare de către Uniunea Europeană a noilor Organisme Modificate Genetic (OMG). Conform opiniei înaintate în 18 ianuarie 2018* de către Avocatul General al Curții de Justiție a UE, Michal Bobek, un număr mare de organisme obținute prin mutageneză ar fi, în principiu, exceptate de la obligațiile conținute de Directiva privind Organismele Modificate Genetic, considerând nenecesară actualizarea legislației, neopunând astfel plasarea acestor noi OMGuri pe piață ca produse „convenționale”. 

Opinia Avocatului General are loc în contextul în care, în 2016, Confédération paysanne, membru francez al Via Campesina Europa, a înaintat un demers la Consiliul Francez de Stat prin care contesta reglementările naționale ce transpun Directiva privind OMG-urile. Sindicatul țărănesc argumenta că tehnica mutagenezei a evoluat de-a lungul timpului, permițând obținerea de produse rezistente doar la anumite ierbicide și astfel riscuri semnificative asupra mediului și sănătății animalelor și a oamenilor. Astfel, Curtea Europeană de Justiție a fost invitată de către Consiliul Francez de Stat să clarifice exact scopul Directivei privind OMG-urile, mai specific limitele, raționamentul și efectele exceptării mutagenezei, precum și să evalueze validitatea sa.

„Transmitem tuturor instituțiilor UE implicate în acest proces, că noi, în calitate de fermieri europeni, ne-am săturat. Pământurile noastre nu sunt terenul de joacă al industriei de biotehnologie și semințele noastre nu trebuie să fie contaminate de noile OMGuri. În cazul în care Uniunea Europeană ar autoriza aceste noi OMGuri în viitor, va comite o gravă încălcare a angajamentelor internaționale, precum Protocolul de la Cartagena**. Opinia Avocatului General nu a oferit un răspuns satisfăcător întrebării inițiale înaintate domniei sale. Acest fapt trebuie rectificat de către Curtea Europeană de Justiție și de Comisia Europeană.”, a declarat Ramona Duminicioiu, reprezentantă a asociațiilor țărănești Eco Ruralis și Via Campesina Europa.

Demonstrația țărănească pan-europeană desfășurată în fața birourilor Uniunii Europene a solicitat Comisiei Europene să reglementeze toate Organismele Modificate Genetic, precum și brevetele nedrepte. În acest scop, delegații Via Campesina Europa au încercat să înmâneze birourilor Comisiei o serie de documente*** referitoare la noile OMGuri și la drepturile țăranilor, însă au fost refuzați.

Acțiunea din 17 ianuarie este doar un element dintr-o luptă mai amplă pentru păstrarea comunităților europene și din lume****, alături de practicile lor agroecologice și pentru a avansa către realizarea suveranității alimentare a oamenilor. În acest timp, industria de biotehnologie conduce campanii intense de lobby în Uniunea Europeană pentru a împinge pe piață noile lor OMGuri fără o evaluare prealabilă și etichetare.

Servind sectorul corporatist, Uniunea Europeană nu doar că nu va fi capabilă să răspundă provocărilor înfruntate de Europa și de către întreaga lume – de mediu, sociale și economice, dar va continua să submineze chiar proiectul unității europene.

Note:

* https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2018-01/cp180004en.pdf

** http://biodiversitate.mmediu.ro/convention/cbd_global 

*** Documentele întocmite spre a fi înaintate birourilor Directoratelor Generale ale Comisiei au fost: o scrisoare deschisă care sublinia pericolele noilor OMGuri și ale brevetelor puse comunităților de țărani și consumatorilor Uniunii Europene; documentul de poziție al Via Campesina privind semințele; raportul Via Campesina cu privire la abuzurile majore asupra drepturilor țăranilor și la Declarația Drepturilor Țăranilor. Documentele au fost refuzate de către trei Directorate Generale principale, responsabile de subiectul OMG-urilor: DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Dezvoltare, DG Sănătate și Siguranță Alimentară.

**** Reglementarea acestor noi OMG-uri este direct conectată cu drepturile țăranilor, considerând dreptul lor de a salva, utiliza, schimba, vinde și proteja semințele produse la propria fermă drept un element inalienabil al existenței și traiului lor. În acest sens, Via Campesina Europa a solicitat autorităților europene să sprijine procesul condus în prezent la nivelul Națiunilor Unite pentru o Declarație a Drepturilor Țăranilor, motiv pentru care demonstranții s-au oprit și la Serviciul European pentru Acțiune Externă. Până în prezent, cu excepția Portugaliei, statele membre ale UE care supraveghează Declarația au obstrucționat dezvoltarea sa.

Articolul Comisia Europeană ignoră protestul țăranilor din 16 țări împotriva noilor OMG-uri apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Prezenta versiune a Declarației este rezultatul eforturilor inițiate în anul 2001 de către mișcarea internațională a țăranilor La Via Campesina, care reprezintă peste 200 de milioane de membri în întreaga lume. Declarația urmărește să ofere o mai bună protecție și promovare a drepturilor țăranilor și persoanelor care lucrează în mediul rural, care în ciuda faptului că produc 70% din hrana la nivel mondial, se confruntă cu discriminare sistemică și abuzuri asupra drepturilor lor.

Negocierile asupra Declarației sunt prezidate de Statul Plurinațional al Boliviei în cadrul Consiliului pentru Drepturile Omului din Geneva. Consiliul, prin intermediul Grupului de Lucru Interguvernamental pentru Drepturile Țăranilor (OEIWG), găzduiește negocierile,, implicând Statele membre ale ONU, agenții interguvernamentale, organizații ale societății civile și mișcări sociale țărănești reprezentând deținătorii drepturilor. Până în prezent, niciun stat european nu a participat actualmente în Grupul de Lucru Interguvernamental.

Există o mare neglijență din partea guvernelor statelor est-europene, regiunea Europei de Est fiind cea care are cea mai mare populație de țărani din Europa geografică. Pentru România Declarația este cu atât mai importantă, întrucât cu cei peste 4 milioane de țărani activi ai săi, România este casa a jumătate din totalul țăranilor Uniunii Europene. Un eventual eșec ar permite în continuare discriminarea sistematică asupra țăranilor și a altor persoane din mediul rural, adâncind fenomenul sărăciei și lipsa de dezvoltare rurală și accelerând depopularea locală și distrugerea comunităților rurale vibrante.De asemenea, ar lăsa spațiul est european vulnerabil, țăranii dovedindu-se încă o dată păstrători esențiali ai unui mediu rural sănătos. Toți acești factori pun în pericol securitatea și suveranitatea alimentară a statelor est-europene.

“Putem deja să anticipăm faptul că adoptarea Declarației va fi realizată prin vot, astfel este extrem de important să asigurăm sprijinul cât mai multor țări cu putință. Este nevoie să convingem Statele de importanța acestor probleme pe care țăranii le întâmpină, astfel încât să sprijine Declarația. Este nevoie de multă muncă în Europa și mai ales în Europa de Est.”, a declarat Maria Natalia Pacheco Rodriguez.

“Producătorii țărani din Europa de Est stau la baza sistemelor alimentare regionale și a societății rurale. Fără țărani, suveranitatea noastră alimentară este amenințată, la fel și patrimoniul cultural al comunităților rurale. Guvernele din Europa de Est trebuie să facă un pas înainte și să arate că tratează cu seriozitate protejarea drepturilor cetățenilor lor prin susținerea Declarației.”, a declarat Ramona Duminicioiu, membră a Comitetelor de Coordonare ale Asociației Eco Ruralis și Confederației Țărănești Europene Via Campesina.

Conferința s-a încheiat cu solicitarea către Statele est-europene de a se angaja mai activ în procesul Declarației. Ele trebuie să fie active în Geneva și să informeze societatea civilă, pentru a înțelege mai bine problemele de bază din aceste țări. Este nevoie ca statele să încheie parteneriate între ele pentru a avea o poziție coordonată la nivel regional. Societatea civilă trebuie să fie activă în diseminarea informațiilor către oameni și către guverne pentru ca acestea să se implice eficient și activ în recunoașterea drepturilor țăranilor.

În numele Ministerului ungar al Agriculturii, Dl Péter GÁL a declarat că Ungaria încă își formulează o poziție pe acest subiect, dar este angajată în acest proces, mai mulți membri din minister fiind implicați, astfel că există șanse mari ca Ungaria să aibă o poziție favorabilă.

Secretarul de Stat al Ministerului român al Agriculturii și Dezvoltării Rurale a concluzionat că, având în vedere faptul că jumătate din populația României se află în mediul rural, iar țăranii reprezintă o parte semnificativă, este nevoie ca și țăranii să fie sprijiniți. De asemenea, a adăugat că drepturile țăranilor sunt un subiect important și a asigurat pe cei prezenți la conferință de un mare da pentru implicarea Ministerului Agriculturii în procesul Declarației.

***

Programul conferinței

Fotografii de la eveniment

Stadiul negocierilor Declarației la Consiliul pentru Drepturile Omului:
http://www.ohchr.org/EN/HRBodies/HRC/RuralAreas/Pages/4thSession.aspx

Articolul După ani de eforturi, țăranii din Europa de Est solicită ca drepturile lor să fie recunoscute apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Delegați ai La Via Campesina, reprezentând organizațiile și mișcările noastre, s-au reunit în Țara Bascilor pentru a sărbători cea de-a 7a Conferință Internațională, între 16 și 24 iulie 2017. Țara Bascilor (Euskal Herria) este un ținut frumos, al solidarității, luptei și rezistenței alături cu limba sa, unde tradiția hranei bune produse de țărani și pescari locali rămâne puternică. Noi, țăranii și țărăncile, muncitorii agricoli, oamenii fără pământ, comunitățile indigene, păstorii, pescarii artizanali, femeile și ceilalți oameni care lucrează în mediul rural peste tot în lume, declarăm că noi suntem cei care ne hrănim semenii și clădim mișcarea pentru schimbarea lumii.

Odată cu creșterea capitalului financiar, ne confruntăm cu un monopol neînfrânat asupra apelor, semințelor, teritoriilor și pământurilor noastre. Sunt promovate tehnologii periculoase, adesea cu un impact ireversibil, precum Organismele Modificate Genetic, producția de animale la scară largă și biologia sintetică. Condusă de capitalul speculativ, economia financiară înlocuiește într-un ritm accelerat economiile reale și productive. Marile fuziuni concentrează dominația corporatistă asupra sistemului alimentar mai mult decât oricând. Ne confruntăm cu o nouă formulă a neoliberalismului combinată cu un discurs al urii și unde problemele cauzate de concentrarea averii sunt folosite pentru a diviza oamenii, pentru a crea conflicte etnice și religioase și pentru a forța migrația. În acest val de încălcări ale drepturilor omului peste tot în lume, camarazii noștri sunt asasinați, deținuți, torturați și amenințați.

Aceia care acaparează resursele inițiază războaie asupra noastră, de multe ori prin Organizatia Mondială a Comerțului, Banca Mondială, Fondul Monetar Internațional, prin imperialism, acorduri de liber schimb și legi care privatizează bunurile comune și, tot mai mult, prin bombardamente, ocupări militare și măsuri economice care conduc la genocid. Suntem solidari cu Palestina și alți oameni care continuă să sufere și rezistă în fața acestor impuneri. Milioane de migranți și refugiați sunt relocați forțat din cauza războiului și lipsei accesului la cele mai de bază nevoi. Un vânt rece de xenofobie, rasism, fundamentalism religios și ură de clasă este resimțit în multe țări.

Criminalizarea migrației și a protestelor sociale este conectată cu puterea media hegemonice care demonizează grupurile și mișcările organizate ale populației. Media corporatiste apără interesele capitalului și, recent, au pledat pentru răsturnarea unor guverne și plasarea altora la putere. Media manipulează multe segmente de populație, creând condiții favorabile pentru încălcarea drepturilor omului.

Sistemul capitalist și patriarhal nu este capabil să pună capăt crizei în care umanitatea se regăsește, distrugându-i pe oamenii noștri și încălzind tot mai mult Pământul. Pământul est viu, dar capitalismul este asemenea unei boli care îl poate distruge și omorî.

Confruntați cu această criză a civilizației…

1. Noi ne hrănim semenii:

Pentru mai mult de jumătate de secol ei ne-au vândut „revoluția verde”, care nu a fost nici verde, nici revoluționară. Sub pretextul productivității pentru termen scurt, acest model de agricultură industrială a otrăvit solul, a monopolizat și poluat apa, a tăiat pădurile, a secat râurile și a înlocuit semințele noastre cu varietăți comerciale și OMG-uri. În loc să pună capăt foametei, agribusiness-ul a creat mai multe probleme alimentare și a relocat oameni din mediul rural. Este un model de agricultură exclusivist, fără țărani. În timp ce agricultura industrială primește subvenții și politici favorizante, noi continuăm să facem ceea ce obișnuim de milenii prin agricultura țărănească și indigenă: producem hrana pentru familiile noastre, comunități și populații.

În timp ce guvernele impun legi pentru semințe care să asigure privatizarea și garantarea profitului companiilor transnaționale, noua ne pasă de semințele țărănești, create, selectate și îmbunatățite de strămoșii noștri. Semințele sunt adaptate terenurilor noastre pe care le administrăm într-un mod agroecologic, producând fără nevoia de a cumpăra substanțe toxice. Agroecologia noastră țărănească hrănește solul cu substanțe organice, este bazată pe agrobiodiversitate, păstrează și recuperează varietăți țărănești de semințe și animale, folosind cunostințele noastre și ale naturii pentru a ne hrăni. Sursa principală o reprezintă cunoștințele străvechi, indigene și populare țărănești pe care le-am acumulat de generații, zi de zi, prin observație și experimentare constantă pe pământurile noastre, împărtășite mai apoi în schimburile de la un țăran la altul și între organizatiile noastre. Agroecologia noastră are un caracter popular și țărănesc; nu își găsește soluții false precum capitalismul „verde”, piețele de carbon sau agricultura climatic inteligentă. Respingem orice încercare a agribusiness-ului de a coopta agroecologia.

Agroecologia țărănească este baza propunerii și viziunii noastre pentru suveranitatea alimentară a populațiilor de pe glob. Astfel, noi trebuie să luptăm pentru o reformă agrară populară, integrală și autentică, în apărarea teritoriilor țăranilor și indigenilor și pentru recuperarea sistemelor noastre alimentare locale.

Pe lângă consolidarea și dezvoltarea piețelor țărănești, trebuie să construim noi relații între oamenii care lucrează în mediul rural și oamenii din oraș, noi canale pentru distribuție și promovare și un nou model de relații sociale, umane și economice bazate pe respect, solidaritate și etică. Noi răcim planeta și construim societăți mai umane și juste prin reformă agrară, agroecologie țărănească și suveranitate alimentară.

2. Noi clădim mișcarea:

Umanitatea în criză caută soluții. Tot mai mult, mișcarea noastră este văzută drept un exemplu pentru oameni angajați în lupte peste tot în lume. La Via Campesina continuă să crească, iar propunerea noastră este consolidată chiar dacă dușmanii noștri cresc și ei, iar noi confruntăm provocările acestui proces de continuă construire a mișcării noastre.

Lupta de masă este inima La Via Campesina. Munca organizațiilor noastre cu membrii trebuie consolidată, astfel încât sa includă mai mulți muncitori agricoli, mai mulți țărani și țărănci, mai multe comunități indigene, mai mulți migranți, mai mulți oameni afectați de modelul agro-hidro-extractivist capitalist. Avem nevoie să ne consolidăm alianțele la nivelurile local, național și internațional, în special între clasele muncitoare din mediul rural și oraș.

Patriarhatul este dușmanul mișcării noastre. Latura feministă a La Via Campesina întărește unitatea noastră și angajamentul în luptă, prin egalitate și echitate de gen. Cheia întăririi organizațiilor noastre și creării unor alianțe mai ample este construirea unei mișcări feministe țărănești în La Via Campesina. Vom consolida participarea politică a femeilor în toate spațiile și la toate nivelurile mișcării noastre. Luptăm pentru a opri orice formă de violență împotriva femeilor: fizică, sexuală, psihologică și economică. Ne angajăm să creștem capacitatea noastră de a înțelege și crea medii pozitive în jurul genului, atât în organizațiile noastre, cât și în alianțele noastre. Lipsa toleranței pentru diversitate este parte din procesul deposedării tinerilor din mediul rural. Un mediu rural divers, nonviolent și inclusiv este fundamental pentru La Via Campesina.

Peste tot în lume, tinerii au fost tot mai mult expulzați din mediul rural de către diferite forme de capital, iar patriarhatul și discriminarea pe motiv de vârstă le restricționează acestora vizibilitatea și participarea totală în organizațiile noastre. Suntem dedicați noilor generații din mediul rural și din mișcarea noastră, care se străduiesc să integreze tinerii în medii de conducere și luare a deciziilor în cadrul organizațiilor noastre, în instruiri și în producția de hrana agroecologică.

Milioane dintre noi migrează ca o formă de rezistență, pentru a nu dispărea ca populații, țărani, femei sau tineri. Înfruntăm granițele, demolăm ziduri și confruntăm rasismul și xenofobia. Am construit o mișcare ce reunește țărani, țărănci, muncitori agricoli și migranți, nu ca victime care merită asistență, dar ca posesori de drepturi, inclusiv ai dreptului la liberă circulație.

Munca noastră cu aliații pentru a obține Declarația Națiunilor Unite pentru Drepturile Țăranilor și a altor oameni care lucrează în mediul rural are o importanță fundamentală pentru sute de milioane de oameni din întreaga lume. Ne vom consolida munca în țările noastre pentru a obține adoptarea ei. Acest instrument crucial va întări drepturile oamenilor din mediul rural pentru a le proteja traiul și pentru ca ei să continue să hrănească lumea.

Noi trebuie să continuăm accelerarea instruirii politice, ideologice și tehnice, bazate pe propriile noastre concepte, întrucât cunoaștem faptul că educația convențională ne înăbușește identitatea și ideile. Asemenea instruire este esențială în mișcările noastre pentru a crea actori noi și dedicați să ne construiască destinul. În lupta noastră, avem nevoie să continuăm crearea canalelor proprii de comunicare autonome, construirea de alianțe cu media alternative, creșterea conștientizării asupra culturilor noastre, demnității și capacității noastre de a transforma societăți.

3. Noi schimbăm lumea:

Drumul este lung. Noi creștem ca mișcare, dar capitalismul sălbatic și războiul într-un sistem mondial aflat în criză ne plasează pe toți și comunitățile, organizațiile și societățile noastre într-o situație de risc. Confruntați cu barbarismul, este urgent să construim un alt viitor pentru umanitate. Într-un context extrem de complex, La Via Campesina este o forță în lupta pentru transformare și pentru pace în lume. Prin munca noastră de zi cu zi în câmp, în producția de hrană peste tot în lume, în alianțele noastre și lupta pentru suveranitate alimentară. Am câștigat încrederea unui număr mare de oameni și mișcări. Ne luăm responsabilitatea de a continua să cultivăm pace pe planetă, așa cum am globalizat lupta și am cultivat speranța în toate colțurile lumii.

Lupta noastră a adus o nouă și importantă recunoaștere a țăranilor și țărăncilor și a schimbat termenii dezbaterilor la nivel național și global despre alimentație, agricultură și mediul rural. Politicile publice nu vor mai fi formulate fără ca vocile țăranilor să fie auzite clar și tare sau fără ca drepturile țăranilor, agroecologia, reforma agrară și mai presus, suveranitatea alimentară să fie pe masa discuțiilor.

Creșterea și dezvoltarea unei mișcări înseamnă atenție pentru munca de bază, crearea de alianțe, luptând cu convingere împotriva patriarhatului, imperialismului și capitalului financiar cu dedicație și disciplină. Această luptă este importantă pentru umanitate și pentru supraviețuirea Pământului. Din Euskal Herria/ Țara Bascilor, transmitem un apel către toți oamenii din întreaga lume să lupte alături de noi. Este timpul să construim o lume bazată pe solidaritate între oameni.

Delegația Eco Ruralis la cea de-a VII-a Conferință:

Articolul Declarația celei de-a 7a Conferințe Internaționale La Via Campesina apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Geneva, Palatul Națiunilor Unite, Sala Drepturilor Omului
15-19 mai 2017

Noi, țăranii, popoarele indigene, pastoraliștii, muncitorii din domeniul pisciculturii și lucrătorii din mediul rural, inclusiv femeile din mediul rural din întreaga lume, provenind din La Via Campesina, IUF, WFFP, WAMIP, FIMARC, IITC împreună cu CETIM, FIAN International și alte organizații, reprezentăm laolaltă miliarde de oameni din populația rurală. DE mai bine de 10 ani, ne-am angajat constructiv în acest proces al Declarației ONU pentru Drepturile Țăranilor și Țărăncilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural, venind aici la Geneva, de la câmp sau din locurile noastre de muncă din întreaga lume. Salutăm ferm sprijinul constructiv din regiunile transfrontaliere, din America Latină, Africa, Asia, Europa. Salutăm în mod special coordonarea amabilă și eficientă a președintei-raportor. Este demn de remarcat faptul că delegații statelor membre ale ONU și-au extins contribuția la acest proces.

Așa cum am afirmat încă de la început, noi, ca reprezentanți ai țăranilor și țărăncilor, popoarelor indigene, pastoraliștilor, pescarilor și lucrătorilor din mediul rural, inclusiv femeilor din mediul rural, trebuie să fie recunoscuți ca părți legitime în cadrul cooperării internaționale în ceea ce privește producția de hrană și dezvoltarea rurală, deoarece constituim sectorul populației celei mai afectate de foamete și malnutriție, în ciuda contribuției noastre substanțiale la hrănirea planetei. Cele 2 miliarde de țărani și țărănci și alți oameni care lucrează în zonele rurale au cunoștințe și experiență extinse, precum și o viziune proprie. Înțelegem provocările actuale cu care se confruntă sistemele alimentare din lume și avem soluții. Suntem capabili să contribuim substantial la procesul de dezvoltare.

Prin acest proces, mișcarea noastră e mai puternică decât oricând. După șaisprezece ani de efort și dedicare, în întreaga lume, așteptările comunităților noastre continuă să crească, sperând ca cererile noastre să fie recunoscute în cadrul negocierilor interguvernamentale.

Aceasta este declarația noastră, am apărat-o și o vom apăra în mod constructiv în fața guvernelor noastre naționale până la încheierea neegocierilor. Toți țăranii și țărăncile și oamenii care lucrează în zonele rurale din întreaga lume se identifică cu conținutul acestei Declarații. Iar aceasta va fi un instrument de restabilire demnă a statutului nostru în societate și de recunoaștere a drepturilor noastre.

Suntem încrezători în voința statelor de a recunoaște drepturi cruciale pentru noi, cum ar fi dreptul la pământ și dreptul la semințe. Suntem ușor îngrijorați de rezervele exprimate de câteva state, în ceea ce privește drepturile colective și obligațiile extrateritoriale ale statelor. Totuși, pe măsură ce parcurgem acest proces și asistăm la evoluțiile sale, considerăm că se poate ajunge la un temei comun privind recunoașterea dreptului la suveranitatea alimentară.

Ceea ce au fost percepute în trecut de unele țări ca fiind drepturi noi, sunt acum reconsiderate favorabil. Datorită temeiurilor juridice invocate de experți, dreptul la semințe și dreptul la pământ dobândesc o legitimitate incontestabilă în Declarație, deoarece acestea se regăsesc deja în mod specific în acordurile internaționale și într-un un număr din ce în ce mai mare de legislații naționale. Martorile noastre, ale țăranilor și țărăncilor din teren, întăresc starea de urgență pentru recunoașterea acestor drepturi în Declarație fără nicio altă întârziere.

Pe măsură ce avansăm, în deplină cunoștință că drepturile omului prevalează asupra intereselor economice, cerem statelor să se unească pentru a recunoaște și garanta realizarea drepturilor țăranilor și țărăncilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural.

În calitate de organizații care reprezintă țăranii și țărăncile și alte persoane care lucrează în zonele rurale, suntem pregătiți să ne asumăm responsabilitățile. Suntem gata să depunem toate eforturile pentru a contribui la acest proces istoric. Statele nu mai pot amâna declarația. Este momentul potrivit pentru recunoașterea și protejarea drepturilor noastre. Să lucrăm împreună pentru adoptarea declarației cât mai devreme posibil.

Pentru țărani și țărănci și alte persoane care lucrează în mediul rural relația cu Mama Natură, teritoriile și apele sale, reprezintă baza fizică, sprirituală și culturală a existenței noastre. Avem obligația de a menține această relație cu Mama Natură, pentru supraviețuirea generațiilor viitoare. Ne asumăm cu bucurie rolul de gardieni ai săi.

Trăiască țăranii și țărăncile, împreună cu toți oamenii care lucrează în mediul rural!

Articolul Declarația țăranilor în Consiliul pentru Drepturile Omului a Națiunilor Unite apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

În 2017, drepturile țăranilor și ale celorlalte persoane care lucrează în mediul rural sunt tema principală a Zilei Internaționale a Țărănilor*. Tema de anul acesta încununează eforturile pe care Via Campesina le depune de peste 15 ani la nivelul ONU pentru adoptarea Declarației pentru Drepturile Țăranilor și ale altor persoane care lucrează în mediul rural. Cu această ocazie, s-a lansat petiția internațională “Țăranii au nevoie drepturi!” Eco Ruralis face un apel către guvernul României și către toate guvernele care au mandat în Consiliul pentru Drepturile Omului** să recunoască și să susțină această Declarație.

De ce avem nevoie de o Declarație pentru Drepturile Țăranilor?

Inițiativa pentru drepturile țăranilor pe care mișcarea internațională țărănească La Via Campesina a început-o acum peste 15 ani este în prezent într-un stadiu avansat în cadrul Națiunilor Unite. În luna mai va avea loc cea de-a 4-a sesiune a grupului de lucru interguvernamental din Consiliul ONU pentru Drepturile Omului, când vor avea loc negocieri pentru finalizarea Declarației. Pentru prima dată, o reprezentantă a țăranilor din Europa de Est, respectiv din România – Ramona Duminicioiu, va participa la aceste negocieri, din partea confederației țărănești Via Campesina. Dacă va fi adoptată, această Declarație va crea un instrument internațional legal pentru protejarea drepturilor lor și pentru a atrage atenția asupra amenințărilor și discriminării întâmpinate de ei și ele de-a lungul timpului.

Nevoia pentru o Declarație a Națiunilor Unite pentru Drepturile Țăranilor este cu atât mai urgentă și evidentă în secolul al 21-lea. Țăranii și țărăncile, cei care produc cea mai mare parte din hrana consumată la nivel global, se confruntă constant cu discriminare, incriminarea activităților și practicilor lor, cu strămutări frecvente și în masă, precum și cu persecuții, în ciuda faptului că la nivel global, guvernele pretind că suntem într-un stadiu avansat de civilizație și democrație.

Drepturile de bază ale țăranilor sunt tot mai afectate pe măsură ce crizele economice și ecologice se înrăutățesc. Această situație este strâns legată de încălcarea drepturilor umane: exproprieri de pământ, evacuări forțate, discriminare de gen, absența dreptului la pământ și lipsa dezvoltării rurale, venituri mici și lipsa accesului la mijloace de producție, protecție socială insuficientă și criminalizarea mișcărilor care apără drepturile țăranilor și ale altor persoane care lucrează în mediul rural.

Petiția pentru Drepturile Țăranilor

La sfârșitul lunii martie, a fost lansată o petiție internațională, prin care cetățeni, consumatori, pot să își exprime susținerea față de țărani. Prin semnarea petiției, oamenii solicită Uniunii Europene și guvernelor Statelor Membre să participe în bună credință la elaborarea Declarației pentru Drepturile Țăranilor. Petiția este disponibilă în 15 limbi, inclusiv în limba română, și poate fi semnată la acest link: https://peasantsrights.eu/ro_index.html.

Peste 90% dintre români susțin drepturile țăranilor
Conform SONDAJULUI OMNIBUS comandat de Eco Ruralis, peste 90% dintre cetățenii români, susțin că țăranii trebuie să aibă drept la semințe, pământ, biodiversitate, piață, un trai decent și să fie luați în considerare în elaborarea politicilor publice pentru agricultură și alimentație.

În baza acestui sondaj, țărăncile și țăranii, membrii ai asociației Eco Ruralis fac un apel către guvernanți să recunoască și să protejeze drepturile lor, în domenii esențiale, precum: semințe, piață, fond funciar și Politica Agricolă Comună. Raportul complet al sondajului OMNIBUS poate fi vizualizat aici.

Solidaritate între țărani, împotriva dictaturii

Asociația Eco Ruralis își declară solidaritatea față de țăranii și țărăncile din Turcia care se opun și spun “NU” răspicat referendumului din Turcia, planificat în data de 16 aprilie 2017. Schimbările sistemului constituțional propuse prin referendum vor afecta dramatic țăranii, concentrând puterea și mijloacele de producție în mâinile unui politician, determinându-i să își părăsească pământurile sau să acumuleze datorii, ca urmare a creșterii prețurilor la combustibil, semințe, fertilizanți, a scăderii prețurilor la produsele țăranești pe piață sau a distrugerii solului din cauza războiului.

“Deși lumea se îndreaptă în direcția în care hrana a devenit o marfă, iar oamenii doar consumatori, o lume în care lipsa unei perpective clare ne face să ne simțim vulnerabili, trebuie să știm că nu este așa! Țăranii reprezintă cea mai mare forță a unei adevărate schimbări în lume. Noi, țăranii și țărăncile, suntem puternici și avem DREPTUL LA SPERANȚĂ. 17 aprilie este Ziua Internațională a Luptelor Țărănești, pentru apărarea pământului și vieții! ”, declară Dan Cismaș, țăran și membru în Comitetul de Coordonare al Eco Ruralis.

Să ne cultivăm drepturile!

Articolul Ziua Internațională a Țăranilor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Bunicii și străbunicii mei au fost cu toții lucrători ai pământului, însă, din păcate, perioada comunistă a rupt puțin această legătură, părinții fiind țărani cu jumătate de normă. Toată copilăria mea a fost era presărată cu povești despre locurile unde familia mea deținea pământ, dar care atunci era doar amintire. Cu toate că practic ne despărțeau doar 2-3 km de locul unde ne era pământul, niciodată nu l-am văzu. Era parcă ceva de care nu ne mai puteam atinge, era doar o poveste.

Anii ‘90 au adus ceva nu credeam vreodată că se va realiza, locurile acelea au devenit dintr-odată reale. Valea Hetiurului, precum Făgetu, Stâna Mârzii au început să facă parte din viața noastră din nou.

Încet, încet ne-am cunoscut și împrietenit. Anii 2000 au adus însă alte frământări,intrarea în UE a adus pe lângă beneficii și o mare provocare: aceea de a rezista pe piață. Iată că povestea frumoasă a pământului trebuie să devină economic viabilă și mai degrabă comercială. Din păcate, tot mai mulți dintre țărani au început să piardă bătălia cu piața, renunțând de bună voie, dar în general constrânși de greutățile cu care se confruntau. Pas cu pas locul lor a fost și încă este luat de fermele mari pentru care povestea nu reprezintă nimic. Agribussiness-ul ia locul Țăranului.

Ce este de făcut? Pierdem tot mai mult teren și parcă suntem încătușați; mai avem oare dreptul să visăm, să sperăm, să trăim pe locurile pentru care pentru noi, țăranii, reprezintă o poveste? Eu cred că DA. Timpul nu este pierdut chiar dacă așa pare.

La începutul lunii martie 2017, am participat în Germania, în localitatea Schwabisch Hall la un Congres al Țăranilor* – da, ați auzit bine – un congres unde s-a discutat timp de câteva zile la rând despre DREPTURILE ȚÄ‚RANILOR. Pare foarte mult să discuți atâtea zile despre drepturile tale pentru ca ele să poată fi respectate: dreptul de a avea acces la pământ, la semințe, la piață etc.

Însă pare incredibil că acest proces prin care țărani din toată lumea vor o declarație a drepturilor lor ** (pe baza Declarației Drepturilor Omului) durează de nu mai puțin de 15 ani.

De 15 ani, organizații de țărani din toată lumea, printre care și Eco Ruralis ca membră a mișcării internaționale La Via Campesina***, încearcă să elaboreze acest document care va trebui ratificat de toate țările membre ONU. Este un proces greu care pare că nu mai avansează, însă în acești 5-6 ani de când sunt implicat și în care am încercat să înțeleg procesul, lucrurile chiar evoluează. Ne cunoaștem tot mai bine între noi și ne dăm seama că atât problemele, cât și soluțiile se globalizează. Nu o să mai avem nicio șansă dacă nu vom reuși sa ieșim din căsuța noastră și să ne gândim acțiunile împreună cu ceilalți.

Țăranii reprezintă cea mai mare forță a unei adevărate schimbări în lume, nu vă puteți imagina ce reprezintă acest adevărat val uriaș. România reprezintă la rândul ei în Europa o adevărată forță din acest punct de vedere, aflată din păcate în stare latentă,o forță care se vrea a fi redusă. Momentul nu este pierdut, avem în continuare șansa să ne construim viața ținând cont de nevoile celorlalți, este în felul nostru de a fi.

Acest proces de consultare și de ratificare a Declarației Națiunilor Unite pentru Drepturile Țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural trebuie să fie proiectul generației noastre. Avem nevoie de aceasta pentru ca mai apoi să putem crea mecanisme la nivelul țărilor pentru implementarea acestor DREPTURI.

Lumea se îndreaptă fără discuție într-o direcție greșită, hrana a devenit marfă, iar oamenii doar consumatori. Lipsa unei perpective clare ne face să ne simțim vulnerabili, dar nu este așa! Suntem puternici și avem DREPTUL LA SPERANȚÄ‚!

Dan Cismaș,
țăran și membru în Comitetul de Coordonare al Asociației Eco Ruralis

* http://www.eurovia.org/report-from-the-global-peasants-rights-congress/ 
** https://peasantsrights.eu/ro_index.html 
*** https://viacampesina.org 

Articolul Reflecții asupra viitorului țăranilor și țărăncilor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

În timp ce țăranii și susținătorii agriculturii țărănești lucrează pentru a crea sisteme agricole și alimentare cât mai juste și echitabile, decidenții politici români și europeni par să fie dispuși să renunțe la producția de hrană locală și sănătoasă în schimbul de beneficii pentru companiile nultinaționale și pentru acordurile economice de liber schimb (FTA).

Acordurile economice de liber schimb precum Acordul Economic și Comercial Cuprinzător (CETA) sunt concepute în beneficiul companiilor mari, înlăturând milioanele de familii de țărani și gospodari. De când aceste tratate au fost adoptate în diferite părți ale lumii, am fost martori la scăderi drastice a numărului de familii de fermieri și țărani din cauza preluării de către marile companii a piețelor agroalimentare și a terenurilor agricole.

Natura nu a fost nici ea menajată. Acordurile de liber schimb abuzează și de resursele naturale și de animale, punându-le sub amenințare bunăstarea. Mai mult, prin ceea ce se numește “mecanismul de soluționare a litigiilor dintre investitori și stat” (ISDS)[2] acordurile de liber schimb erodează suveranitatea statului, lăsându-ne la voia marilor companii transnaționale (TNC).

De aceea, înainte ca acest tratat dăunător să fie semnat pe 27 octombrie în timpul Summitului dintre Uniunea Europeană și Canada, Eco Ruralis solicită guvernului român să își asume construirea de programe de achiziție publice corecte și accesibile tuturor, chiar și țăranilor și producătorilor agroecologici. Astfel, micii producători de hrană ar putea avea acces la o piață stabilă, inclusivă, care le-ar aduce venituri pentru produsele lor din gospodării.

Mai mult, vrem protejarea țăranilor noștri, iar semințele tradiționale și uzul lor să fie baza unei agriculturi autonome, de familie. Ne opunem “Legilor Monsanto” cuprinse de CETA, care au o abordare industrială asupra Convenției Internaționale pentru Protejarea Noilor Varietăți de Plante (UPOV).[2] Aceste legi impun drepturi de autor care interzic conservarea, uzul și multiplicarea semințelor noatre țărănești salvate în gospodărie. Nu sunt standardele noastre! Ele deschid calea către monoculturi, câștiguri financiare mai mari pentru companiile de semințe și industriei agricole.

Rezistența noastră respinge orice forme de însușire și privatizare a semințelor noastre, tentative care în ultimii ani au condus la noi legi și, mai ales, la încercarea de a impune interesele industriei în România prin convenția UPOV.

Articolul CETA amenință agricultura țărănească! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.