Asigurarea unor alimente sănătoase, diverse și nutritive pentru comunitățile noastre rurale și pentru consumatorii urbani are la bază diversitatea semințelor tradiționale pe care noi, țăranii, le-am cultivat și ameliorat de-a lungul timpului. În prezent, existența semințelor țărănești și, implicit, dreptul nostru de a le salva, multiplica și vinde este pus în pericol de industria de biotehnologie și de Organismele Modificate Genetic (OMG).
OMG-urile sunt organisme vii, cu excepția ființelor umane, în care materialul genetic a fost alterat artificial prin tehnici de laborator, în moduri care nu ar putea niciodată să apară pe cale naturală. Altfel spus, un OMG este o plantă de cultură, animal sau microorganism aparent normale, căreia, prin intermediul unor tehnici de inginerie genetică de laborator li s-au transferat gene de la alte specii (plante, animale, bacterii, virusuri, gene umane), cu scopul de ale conferi trăsături noi.
Noua generație de OMG
Din cauza eșecului întâmpinat de vechea generație de OMG și a respingerii lor în masă de către cetățenii europeni, industria de biotehnologie a lansat tehnici noi de editare a genomului, al căror scop este modificarea plantelor pentru a evolua mai repede decât natura și, mai apoi, pentru a selecta și multiplica acele plante cu trăsăturile specifice dorite. Câteva exemple de noi tehnici de editare genetică sunt CRISPR-Cas9, cisgeneza, mutageneza microbiologică, metilarea ADN-ului, agroinfiltrația etc.
Spre deosebire de OMG clasice, care combină secvențe genetice în afara organismului, înainte de a le insera aleator în genomul său (transgeneză), noile tehnici genomice sunt aplicate direct plantelor sau unor părți ale plantelor, in vitro, însă tot la nivelul genei.
Noile manipulări genetice pot genera într-un mod neașteptat multe efecte ascunse, imprevizibile și neintenționate în primă instanță, cu riscuri ireversibile asupra sănătății și a mediului înconjurător. Mai mult, ele reprezintă o amenințare la autonomia țăranilor de a alege ce hrană produc și de a își menține, cultiva, multiplica și vinde semințele țărănești.
Mituri și riscuri
Prin noile OMG, industria pretinde că, de data aceasta, a produs soluțiile la toate provocările cu care ne confruntăm, de la reducerea pesticidelor și, în general, a inputurilor chimice, la adaptarea la schimbările climatice și reducerea consumului de apă, până la rezistența la nenumărate boli și dăunători.
Însă, ca și în trecut, OMG-urile promovează opusul, și anume agricultura industrială, monocultura și controlul asupra producției hranei în mâna câtorva în nenumărate țări milioane de varietăți țărănești locale fiind înlocuite cu doar câteva mii de varietăti industriale. Agricultura țărănească este mult mai capabilă să facă față viitoarelor provocări climatice, sanitare și economice datorită tocmai diversității varietăților de semințe și rase de animale și practicilor agroecologice țărănești.
Brevete
Una dintre consecințele utilizării de semințe modificate genetic este pierderea dreptului de a refolosi pentru recultivare semințele obținute din recoltă, din cauza brevetelor și drepturilor de autor pe care companiile le dețin asupra semințelor modificate genetic.
În legislație, țăranii nu sunt protejați de contaminarea cu OMG a culturilor lor. Chiar dacă țăranul a fost contaminat accidental cu OMG, fără să fi avut intenția de acultiva asemenea plante, el este pasibil sa plătească despăgubiri deținătorilor brevetelor sau drepturilor de autor sau riscă să fie acționat în instanță pentru că reproduc gene brevetate, fără să știe acest lucru.
De asemenea, în urma contaminării, producătorii certificați ecologic riscă să își piardă certificarea.
Biodiversitatea cultivată a fost deja erodată puternic în urma dezvoltării agriculturii industriale, milioane de varietăți țărănești locale fiind înlocuite cu doar câteva mii de varietăți industriale. România se bucură încă de existența milioane de țărani care practică agricultura la scară mică și care folosesc și multiplică semințe țărănești, precum și de o agro-biodiversitate valoroasă.
Însă în țările și regiunile unde OMG au fost permise, ele au invadat mai mult de 95% din culturile de porumb, soia, rapiță, bumbac (ex. America de Nord). Contaminarea cu OMG nu ține seama de granițe, iar globalizarea ingineriei genetice ar produce acapararea la o scară largă a culturilor, astfel țăranii ar pierde dreptul de a folosi propriile semințe și ar fi nevoiți să cumpere anual semințe modificate genetic.
Legislație
Conform legislației europene în vigoare, OMG-urile trebuie supuse unei proceduri de autorizare înainte de a fi eliberate în mediu și introduse pe piață. Acesta presupune o evaluare individuală a riscurilor asupra sănătății omului și mediului și are scopul de a garanta un nivel înalt de protecție a vieții și sănătății umane, a sănătății și bunăstării animale, a intereselor de mediu și ale consumatorilor. De asemenea, ar trebui să țină întotdeauna seama de principiul precauției.
Mai mult, etichetarea produselor modificate genetic este obligatorie și în România, conform HG 173/2006, însă nu este pusă în aplicare, încălcând dreptul și libertatea consumatorilor de a își alege hrana.
În prezent, în Uniunea Europeană și implicit, în România, singurul OMG autorizat pentru cultivare în scop comercial este porumbul modificat genetic MON810. Încă din anul 2016, în România nu au mai fost cultivate plante modificate genetic în scop comercial.
În iulie 2018, Curtea Europeană de Justiție a clarificat statutul legal al noilor OMG, și anume că noile tehnici de inginerie genetică pot produce OMG, și a decis că acestea trebuie să se supună legislației în vigoare privind OMG-urile (Directiva 2001/18/CE), trebuind să parcurgă procedura de autorizare și evaluare a riscurilor asupra sănătății umane, animale și a mediului înainte de fi introduse pe piață și eliberate în mediu.