Autoritățile trebuie să reprezinte cetățenii, nu interesele industriei pesticidelor

Un nou sondaj YouGov, realizat în șapte țări europene, arată că cetățenii susțin reducerea și eliminarea pesticidelor, controale mai stricte și protejarea sănătății și a mediului, indiferent de orientarea lor politică. România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere pentru eliminarea pesticidelor dintre țările participante: 80%. Rezultatele sunt publicate în timp ce instituțiile europene dezbat Omnibus X, un pachet legislativ care poate slăbi mecanismele de control al pesticidelor.

Pe 5 noiembrie 2026, Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), împreună cu Asociația Eco Ruralis și alte organizații partenere din șapte state membre ale Uniunii Europene, au publicat raportul sondajului de opinie „O problemă care ne unește: Cetățeni din UE vor reglementare mai strictă a pesticidelor, indiferent de orientarea lor politică”.

Raportul prezintă rezultatele sondajului de opinie realizat de YouGov în Franța, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, România și Spania. În fiecare țară au fost chestionați online aproximativ 1.000 de adulți, pe eșantioane reprezentative la nivel național.

În România, organizațiile partenere ale raportului sunt Asociația Eco Ruralis și ROMAPIS – Federația Asociațiilor Apicole din România.

Rezultatele arată că preocupările pentru sănătate, mediu și reducerea utilizării pesticidelor depășesc diferențele dintre electoratele partidelor politice. Aceste preocupări sunt prezente inclusiv în rândul alegătorilor partidelor conservatoare și de extremă dreapta.

Sondajul oferă cea mai importantă perspectivă asupra dezbaterii europene în care interesele industriei pesticidelor sunt puternic reprezentate de reprezentanții României, în timp ce opiniile cetățenilor sunt ignorate.

Ce a urmărit sondajul?

Sondajul YouGov a analizat opinia consumatorilor europeni pe patru teme esențiale:

1. Viitorul utilizării pesticidelor în UE: dacă acestea ar trebui eliminate complet, eliminate atunci când există alternative, menținute la nivelul actual sau utilizate mai mult.
2. Reevaluarea aprobărilor în UE: cât de des ar trebui verificată siguranța substanțelor active din pesticide și dacă aprobările ar trebui acordate fără limită de timp.
3. Criteriile de autorizare în UE: ce ar trebui să conteze cel mai mult atunci când autoritățile decid dacă un pesticid poate fi utilizat, inclusiv sănătatea umană, calitatea apei, biodiversitatea și sănătatea solului.
4. Responsabilitatea pentru daune în UE: cine ar trebui să suporte costurile sociale și de mediu provocate de pesticide: producătorii, fermierii, contribuabilii sau mai multe categorii de actori.

Raportul analizează și răspunsurile în funcție de afilierea politică a respondenților, pentru a identifica dacă există diferențe importante între alegătorii familiilor politice europene.

Sondajul a măsurat opiniile cetățenilor despre utilizarea și reglementarea pesticidelor, opinii care pot fi comparate cu modificările legislative propuse de Comisia Europeană.

România: 80% dintre cetățeni susțin eliminarea pesticidelor

80% dintre români susțin eliminarea pesticidelor, cel mai mare procent dintre cele șapte țări analizate.

Rezultatul cuprinde două categorii de răspunsuri:

• 43% susțin eliminarea completă, considerând că alternativele sunt deja disponibile.
• 37% susțin eliminarea completă, dar recunosc că înlocuirea tuturor pesticidelor necesită timp și dezvoltarea unor alternative.

Aceste date arată că o parte dintre cetățeni consideră că schimbarea poate avea loc imediat, în timp ce alții susțin o eliminare progresivă.

Un alt rezultat important este că doar 1% dintre respondenții din România susțin extinderea utilizării pesticidelor.

Aceste cifre contrazic ideea că românii vor să crească dependența agriculturii de pesticidele chimice. Dimpotrivă, majoritatea respondenților își exprimă preferința pentru o agricultură care să renunțe la pesticide.

Românii vor verificări mai frecvente ale siguranței pesticidelor

58% dintre români susțin reevaluarea aprobărilor mai frecvent decât o dată la 15 ani.

Numai 10% aleg varianta aprobărilor fără limită de timp.

În sistemul european de reglementare, substanțele active din pesticide sunt aprobate pentru perioade determinate. Pentru continuarea aprobării, acestea trebuie să treacă printr-o procedură de reînnoire, care permite analizarea noilor informații științifice despre riscurile pentru sănătate și mediu.

O aprobare fără limită de timp nu înseamnă că o substanță nu mai poate fi interzisă niciodată. Înseamnă însă că aprobarea nu mai expiră automat și că nu mai există același mecanism obligatoriu de reevaluare periodică asociat reînnoirii.

Prin urmare, diferența dintre cele două sisteme nu este una pur administrativă. Ea privește modul în care autoritățile verifică, în timp, siguranța substanțelor utilizate în agricultură.

Rezultatele sondajului arată că majoritatea respondenților români preferă verificări mai frecvente, nu eliminarea termenelor de aprobare.

Sănătatea oamenilor trebuie să aibă prioritate

Principalele rezultate sunt:

• 68% consideră sănătatea umană o prioritate.
• 44% indică protejarea calității apei.
• 30% indică protejarea biodiversității.

Aceste rezultate arată că evaluarea pesticidelor nu poate fi redusă la efectele lor asupra producției agricole.

Pesticidele pot avea consecințe asupra sănătății oamenilor, asupra organismelor care trăiesc în sol, asupra polenizatorilor, biodiversității și resurselor de apă. Tocmai de aceea, legislația europeană trebuie să se bazeze pe evaluări științifice riguroase și pe principiul precauției.

Protejarea sănătății și a mediului nu este un obstacol pentru agricultură. Este o condiție pentru menținerea resurselor de care agricultura depinde pe termen lung.

Cine trebuie să plătească pentru daunele provocate de pesticide?

În România, 38% dintre respondenți consideră că producătorii de pesticide ar trebui să suporte aceste costuri.

Rezultatul susține aplicarea principiului european „poluatorul plătește”. Industria pesticidelor trebuie să răspundă pentru daunele asociate produselor sale, potrivit responsabilităților stabilite de lege.

În același timp, autoritățile care aprobă și controlează utilizarea pesticidelor au obligația de a preveni riscurile și de a aplica legislația. Responsabilitatea instituțiilor publice pentru protecția sănătății și a mediului nu trebuie confundată cu obligația contribuabililor de a suporta costurile poluării.

Protecția sănătății și a mediului depășește diferențele politice

Una dintre concluziile centrale ale raportului este că susținerea pentru eliminarea pesticidelor și pentru reguli de protecție mai stricte se regăsește în rândul alegătorilor din întregul spectru politic.

Analiza realizată pe baza afilierii partidelor votate la grupurile din Parlamentul European arată că sprijinul pentru aprobările fără limită de timp rămâne foarte redus.

La nivelul grupurilor politice analizate, susținerea pentru aceste aprobări nu depășește 10%.

Inclusiv în rândul alegătorilor partidelor afiliate Partidului Popular European (PPE), doar 5% susțin aprobările nelimitate, iar în rândul celor afiliați grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), procentul este de 7%.

Protecția sănătății și a mediului nu este o revendicare limitată la un anumit electorat. Este o preocupare împărtășită de cetățeni cu orientări politice diferite.

Cetățenii finanțează agricultura europeană și au dreptul să decidă ce agricultură își doresc

Agricultura este unul dintre cele mai subvenționate sectoare economice din Uniunea Europeană. Pentru perioada 2021–2027, Politica Agricolă Comună (PAC) beneficiază de un buget de 386,6 miliarde de euro, bani publici la care contribuie și cetățenii României.

Prin aceste fonduri, cetățenii europeni susțin veniturile fermierilor, producția agricolă și dezvoltarea rurală. În schimb, au dreptul să ceară o agricultură care le protejează sănătatea, apa, solul și biodiversitatea.

Ce este Omnibus X și ce își propune?

Omnibus X este un pachet legislativ prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, care propune modificarea mai multor acte normative europene privind siguranța alimentelor și a furajelor.

Pachetul include modificări ale regulilor privind pesticidele, reziduurile de pesticide din alimente, produsele biocide, aditivii furajeri, controalele oficiale și alte domenii ale legislației agroalimentare.

Comisia Europeană susține că obiectivul său este simplificarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative și creșterea competitivității sectorului agroalimentar, menținând standardele de protecție.

În ceea ce privește pesticidele, propunerea inițială a Comisiei include mai multe modificări problematice:

• Introducerea aprobărilor fără limită de timp pentru numeroase substanțe active, în locul reînnoirii periodice obligatorii.
• Reducerea mecanismelor de reevaluare sistematică a siguranței substanțelor deja aprobate.
• Extinderea posibilităților de derogare pentru anumite substanțe periculoase.
• Prelungirea perioadelor în care unele produse pot rămâne pe piață după retragerea aprobării.
• Modificarea unor proceduri de autorizare și a regulilor privind utilizarea pesticidelor.

Aceste schimbări pot avea consecințe importante pentru capacitatea autorităților de a identifica și retrage substanțele care prezintă riscuri pentru sănătate și mediu.

În septembrie 2026, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o poziție de negociere diferită de propunerea inițială a Comisiei. Pentru majoritatea substanțelor vizate, Consiliul propune aprobări inițiale de 15 ani și perioade de 25 de ani pentru reînnoirile ulterioare, cu anumite excepții. Aprobările fără limită de timp ar fi rezervate substanțelor cu risc redus și produselor care le conțin.

Această modificare nu elimină însă preocupările privind prelungirea intervalelor dintre reevaluările obligatorii.

La data publicării acestui articol, dosarul legislativ principal, 2025/0410(COD), se află în dezbatere în Parlamentul European, în comisiile pentru mediu (ENVI) și agricultură (AGRI). Textul final nu a fost adoptat.

Eco Ruralis a pregătit un material care explică în detaliu procesul legislativ al Omnibus X.

Un mesaj către europarlamentarii români, Ministerul Agriculturii și autoritățile implicate în Omnibus X

80% dintre respondenții români susțin eliminarea pesticidelor. 58% vor reevaluări mai frecvente ale substanțelor aprobate. Doar 1% susțin extinderea utilizării pesticidelor.

Aceste opinii nu pot fi ignorate în procesul de elaborare a legislației europene.

Solicităm europarlamentarilor români, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernului României și tuturor reprezentanților României implicați în negocierile privind Omnibus X să respecte opinia cetățenilor României și să acționeze pentru protejarea sănătății publice și a mediului.

Cerem menținerea unor termene obligatorii de reevaluare a substanțelor active, utilizarea celor mai recente dovezi științifice în procesul de autorizare și păstrarea unor mecanisme eficiente pentru retragerea substanțelor periculoase.

Nu acceptăm ca simplificarea administrativă să fie folosită pentru a reduce controalele asupra produselor care pot afecta sănătatea oamenilor, apa, solul și biodiversitatea.

Nu acceptăm ca interesele comerciale ale industriei pesticidelor să prevaleze asupra protecției cetățenilor.

Europarlamentarii români și reprezentanții Guvernului României au responsabilitatea de a reprezenta interesele cetățenilor, nu interesele afacerilor cu pesticide.

***

Despre raport

Raportul „O problemă care ne unește: Cetățeni din UE vor reglementare mai strictă a pesticidelor, indiferent de orientarea lor politică” a fost publicat de PAN Europe pe 5 noiembrie 2026, pe baza unui sondaj YouGov realizat în șapte țări europene.

În România, organizațiile partenere sunt Asociația Eco Ruralis și ROMAPIS – Federația Asociațiilor Apicole din România.

Traducerea și adaptarea în limba română a raportului au fost realizate de Asociația Eco Ruralis.

Descărcați raportul:

Raportul în limba Română.

Raportul original în limba engleză.

***

Grafice:

Articolul Sondaj european: 80% dintre români vor eliminarea pesticidelor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS iau act de soluția pronunțată la 29 octombrie 2026 de Înalta Curte de Casație și Justiție (ÎCCJ), în dosarul nr. 182/33/2025. Dosarul privește anularea celor trei autorizații de urgență (derogări) pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) în decembrie 2024.

Înalta Curte a admis recursurile formulate împotriva Sentinței civile nr. 111/2026 a Curții de Apel Cluj, a casat hotărârea și a trimis cauza spre rejudecare aceleiași instanțe.

Așteptăm motivarea Înaltei Curți

În dispozitivul publicat, Înalta Curte a admis recursurile împotriva sentinței de anulare, dar a respins ca nefondate recursurile formulate împotriva încheierilor de ședință pronunțate de Curtea de Apel Cluj în cursul judecății.

Motivele pentru care Înalta Curte a decis casarea sentinței nu sunt încă cunoscute. Acestea vor putea fi analizate după comunicarea hotărârii motivate. Așteptăm motivarea hotărârii pentru a înțelege argumentele care au determinat casarea sentinței și ce anume va trebui rejudecat la Curtea de Apel Cluj.

Procesul continuă. Înalta Curte nu a declarat legale autorizațiile contestate

În februarie 2026, Curtea de Apel Cluj anulase cele trei autorizații prin care MADR permisese tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui cu neonicotinoide, respectiv cu produse care conțin imidacloprid și tiametoxam, substanțe a căror utilizare este interzisă în Uniunea Europeană.

Prin decizia de astăzi, Înalta Curte a desființat această sentință, dispunând reluarea judecății, nu respingerea definitivă a cererii de anulare.

Interdicțiile europene rămân în vigoare

Dincolo de evoluția procesului, cadrul juridic european nu s-a schimbat.

Uniunea Europeană a introdus încă din 2013 interdicții privind folosirea pesticidelor care conțin imidacloprid și tiametoxam. În 2018, aceste interdicții au fost extinse la toate utilizările în câmp, prin Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2018/783 și 2018/785. Măsurile au fost adoptate pentru protejarea albinelor și a celorlalți polenizatori, pe baza evaluărilor științifice privind riscurile asociate acestor insecticide.

Aceste substanțe sunt insecticide sistemice: pot fi absorbite de plante și pot ajunge în diferite țesuturi vegetale, inclusiv în polen și nectar. Ele pot persista în sol și pot ajunge în apă, afectând organisme care nu sunt ținta tratamentelor.

În plus, prin hotărârea din 19 ianuarie 2023, în cauza C-162/21, Curtea de Justiție a Uniunii Europene a stabilit că mecanismul autorizațiilor de urgență prevăzut de articolul 53 din Regulamentul (CE) nr. 1107/2009 nu poate fi utilizat pentru a permite utilizări interzise expres prin reglementările europene aplicabile.

O derogare de urgență nu poate fi transformată într-un mecanism permanent de ocolire a interdicțiilor europene.

Eco Ruralis și ROMAPIS au contestat practica Ministerului Agriculturii de a emite în mod repetat asemenea autorizații, considerând că aceasta reprezintă un abuz al mecanismului derogărilor de urgență.

România se află și sub procedură de infringement în problema neonicotinoidelor

La 8 octombrie 2025, Comisia Europeană a declanșat o procedură de infringement împotriva României pentru nerespectarea normelor europene privind produsele de protecție a plantelor, în legătură cu autorizațiile de urgență pentru neonicotinoide.

Această procedură este distinctă de procesele inițiate de Eco Ruralis și ROMAPIS împotriva MADR.

Ministerul Agriculturii are responsabilitatea de a aplica legislația europeană și de a sprijini dezvoltarea unor soluții legale pentru protecția culturilor.

Ne dorim ca România să fie un stat de drept, în care autoritățile respectă legea și își asumă responsabilitatea pentru deciziile lor. Nu vrem să ne fie rușine de România și nici să ajungem să fim priviți ca o țară trișoare în Uniunea Europeană, care își asumă reguli comune, dar caută permanent modalități de a le încălca.

Eco Ruralis și ROMAPIS continuă demersul juridic

Decizia Înaltei Curți reprezintă un recul procesual, deoarece sentința favorabilă obținută în februarie 2026 a fost casată. Ea nu pune însă capăt procesului și nu schimbă obligațiile României care decurg din legislația Uniunii Europene.

Obiectivul Eco Ruralis și ROMAPIS rămâne același: o agricultură sustenabilă, care să răspundă așteptărilor consumatorilor pentru hrană sănătoasă și să protejeze mediul în care trăim. Ne dorim un mediu curat și sigur pentru albine, pentru oameni și pentru toate formele de viață, precum și protejarea resurselor naturale de care depinde viitorul agriculturii.

Mulțumiri

Să contești în instanță deciziile unei autorități publice înseamnă să te angajezi într-un proces lung, costisitor și adesea inegal. Dar posibilitatea cetățenilor și a organizațiilor societății civile de a cere autorităților să respecte legea este una dintre garanțiile fundamentale ale democrației.

Îi mulțumim avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul, perseverența și dedicarea cu care reprezintă Eco Ruralis și ROMAPIS în acest litigiu.

Le mulțumim, de asemenea, organizațiilor PAN Europe și Civique Forum pentru sprijinul oferit de-a lungul acestui proces, precum și organizațiilor societății civile din România care ni s-au alăturat și ne-au susținut. Solidaritatea lor ne dă puterea să continuăm, chiar și atunci când drumul prin instanțe este lung, iar rezultatele de etapă sunt incerte.

Foto: Foto: Inquam Photos / George Călin

Comunicatul de presa în limba engleză – în format PDF.

Comunicatul de presa în limba română – în format PDF.

Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
Website: www.ecoruralis.ro

Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
Website: www.romapis.org

***

Referințe

1. Dosarul nr. 182/33/2025 – Înalta Curte de Casație și Justiție. Soluția pronunțată la 29 octombrie 2026 și publicată pe 30 octombrie 2026, privind casarea Sentinței nr. 111/2026 și trimiterea cauzei spre rejudecare.
   https://www.scj.ro/1094/Detalii-dosar?customQuery%5B0%5D.Key=id&customQuery%5B0%5D.Value=3300000000079245
2. Hotărârea Curții de Justiție a Uniunii Europene din 19 ianuarie 2023, cauza C-162/21. https://curia.europa.eu/juris/liste.jsf?num=C-162/21
3. Regulamentele de punere în aplicare (UE) 2018/783 și 2018/785, privind restricțiile aplicabile imidaclopridului și tiametoxamului.
4. Comisia Europeană – Pachetul de infringement din 8 octombrie 2025, privind respectarea normelor pentru produsele de protecție a plantelor în România. https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/inf_25_2077
5. Eco Ruralis și ROMAPIS – Comunicatul din 25 februarie 2026, privind anularea celor trei autorizații de către Curtea de Apel Cluj. https://www.ecoruralis.ro/2026/02/25/curtea-de-apel-cluj-anuleaza-derogarile-pentru-neonicotinoide-dupa-12-ani-de-abuzuri/

Articolul Înalta Curte trimite spre rejudecare procesul privind anularea derogărilor pentru neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

COMUNICAT DE PRESĂ.

Procesul privind suspendarea derogărilor pentru neonicotinoide va fi rejudecat la Curtea de Apel Cluj

Înalta Curte de Casație și Justiție (ICCJ) a admis, la 14 octombrie 2026, recursul formulat de Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS. Înalta Curte a desființat hotărârea Curții de Apel Cluj din februarie 2026 și a trimis cauza spre rejudecare. Este o nouă victorie pentru organizațiile care contestă derogările acordate de Ministerul Agriculturii pentru utilizarea unor pesticide neonicotinoide, interzise în Uniunea Europeană din cauza riscurilor pentru albine și alți polenizatori.

Decizia a fost pronunțată prin Hotărârea nr. 4221 din 14 octombrie 2026, în dosarul nr. 34/33/2025*. ICCJ a respins, de asemenea, ca neavenit recursul formulat de Asociația Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România (FAPPR). Motivarea hotărârii urmează să fie publicată. Motivele deciziei vor fi cunoscute după publicarea motivării.

Un proces care a trecut prin patru etape de judecată – urmează a cincea!

Procesul inițiat de Eco Ruralis și ROMAPIS în ianuarie 2025 vizează suspendarea a trei autorizații de urgență, numite și derogări, emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale la 5 decembrie 2024. Acestea au permis tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui cu pesticidele Cruiser 350 FS, Nuprid AL 600 FS și Picus 600 FS, care conțin neonicotinoide interzise în UE. Autorizațiile au avut o valabilitate de 90 de zile.

Cele două organizații contestă practica abuzivă a Ministerului Agriculturii de a acorda astfel de derogări în mod repetat, timp de 12 ani, deși legislația europeană le permite doar în situații excepționale, în condiții stricte.

De la începutul procesului, cauza a trecut prin mai multe etape:

1. Martie 2025: Curtea de Apel Cluj a admis cererea Eco Ruralis și ROMAPIS și a dispus suspendarea celor trei derogări. A fost prima victorie importantă în acest proces.
2. Octombrie 2025: ICCJ a casat hotărârea din martie și a trimis cauza spre rejudecare la Cluj, pentru soluționarea unor probleme procedurale.
3. Februarie 2026: Curtea de Apel Cluj a respins cererea de suspendare pentru lipsă de interes, considerând că expirarea autorizațiilor face inutilă continuarea judecății. Instanța nu a mai analizat motivele de ilegalitate invocate de Eco Ruralis și ROMAPIS pentru suspendarea derogărilor, obligînd totdată ONG-urile la plata unor cheltuieli de judecată semnificative în valoare totală de 18.226,12 lei.
4. Octombrie 2026: ICCJ a admis recursul Eco Ruralis și ROMAPIS, a desființat hotărârea din februarie și a trimis din nou cauza spre rejudecare. ONG-urile nu mai sunt obligate la plata cheltuielilor de judecată.

Derogări temporare, consecințe de durată

Acest proces scoate în evidență o problemă juridică esențială: cum pot fi contestate eficient derogări valabile doar 90 de zile, când judecarea lor poate dura ani?

Eco Ruralis și ROMAPIS susțin că expirarea autorizațiilor nu ar trebui să împiedice controlul judecătoresc. Altfel, autoritățile ar putea continua să emită derogări temporare, în timp ce instanțele nu ar mai ajunge să analizeze motivele pentru care acestea sunt contestate.

Miza depășește cele trei autorizații emise în decembrie 2024. Eco Ruralis, care reprezintă interesele micilor producători agricoli, și ROMAPIS, care reprezintă apicultorii, contestă o practică administrativă repetată, cu efecte asupra polenizatorilor, biodiversității și dreptului cetățenilor la hrană sănătoasă și un mediu sănătos. Prin acest demers, cele două organizații apără și interesele consumatorilor.

Demersurile juridice continuă

În paralel cu procesul de suspendare, Eco Ruralis și ROMAPIS au solicitat și anularea celor trei derogări. La 25 februarie 2026, Curtea de Apel Cluj a pronunțat o hotărâre favorabilă organizațiilor, anulând autorizațiile contestate. Procesul de anulare este distinct de cel privind suspendarea.

Decizia de ieri, 14 octombrie 2026, pronunțată de ICCJ, nu suspendă ea însăși autorizațiile și nu stabilește legalitatea acestora. Ea desființează hotărârea nefavorabilă din februarie și permite continuarea judecății cererii de suspendare.

Eco Ruralis și ROMAPIS sunt pregătite să revină la Curtea de Apel Cluj și să își susțină argumentele împotriva derogărilor pentru neonicotinoide.

Cele două organizații solicită Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale să renunțe la practica derogărilor repetate și să susțină public un sistem integrat de combatere a dăunătorilor. Acesta trebuie să acorde prioritate metodelor preventive și alternativelor nechimice, iar atunci când pesticidele sunt necesare, să asigure utilizarea responsabilă a produselor autorizate, cu respectarea măsurilor de protecție a polenizatorilor, biodiversității și mediului.

Eco Ruralis și ROMAPIS vor continua demersurile juridice și publice pentru respectarea legislației europene și responsabilizarea autorităților care autorizează pesticide.

Mulțumiri:

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev, care a reprezentat cele două organizații în instanță, pentru profesionalismul, perseverența și implicarea sa în acest proces juridic complex.

Mulțumim, de asemenea, organizațiilor PAN Europe și Civique Forum pentru sprijinul acordat în demersurile noastre juridice împotriva derogărilor pentru neonicotinoide. Ne bucurăm totodată de solidaritatea unui număr tot mai mare de organizații ale societății civile din România, care ne-au susținut de-a lungul acestui proces și au contribuit la eforturile noastre comune pentru respectarea legislației europene, protejarea polenizatorilor și a mediului.

Referință juridică: ICCJ, Secția de Contencios Administrativ și Fiscal, dosarul nr. 34/33/2025*, Hotărârea nr. 4221/14.10.2026.

Comunicatul de presă în limba engleză – în format PDF.

Articolul Victorie procesuală pentru Eco Ruralis și ROMAPIS la Înalta Curte în dosarul neonicotinoidelor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Acum povestea noastră este în cursa pentru Premiul Publicului. Dacă și voi credeți că albinele, pământul și hrana noastră trebuie să fie protejate și că statul trebuie să respecte legea, vă rugăm să ne acordați votul vostru.

Articolul Eco Ruralis și Romapis sunt nominalizate la Gala Premiilor Participării Publice apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O victorie majoră pentru statul de drept, sănătatea oamenilor, a mediului și viitorul agriculturii din România

Curtea de Apel Cluj a pronunțat astăzi o hotărâre de importanță majoră prin care anulează derogările emise de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în Uniunea Europeană din cauza riscurilor grave pentru mediu și sănătate (referința 1).

Organizațiile Eco Ruralis și ROMAPIS, reprezentând comunități de țărani și apicultori din România, au inițiat acest proces împotriva Ministerului Agriculturii, contestând derogările care au permis utilizarea unor substanțe interzise ce afectează albinele, polenizatorii, agricultura țărănească și agroecologia din România.

Instanța a respins toate excepțiile invocate de Ministerul Agriculturii și asociațiile de fermieri industriali care s-au alăturat ministerului în acest proces. Instanța a confirmat fără echivoc legalitatea demersului inițiat de Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS, dispunând anularea autorizațiilor nr. 16895/05.12.2024, nr. 16896/05.12.2024 și nr. 16897/05.12.2024 (referința 2).

Prin hotărârea de azi, justiția românească a oprit 12 ani de abuzuri comise de Ministerul Agriculturii și a blocat utilizarea pesticidelor interzise pe 3 milioane de hectare de teren arabil.

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a abuzat, timp de peste 12 ani, legislația națională și europeană, acordând anual în perioada 2014-2025 autorizații de urgență cu caracter excepțional, fără consultări publice (referința 3). Numărul total de astfel de autorizații se ridică la 57, iar solicitanții au pretins că e necesară folosirea pesticidelor interzise pe 5 milioane de hectare de teren arabil, pentru tratamentul culturilor de cereale, floarea-soarelui și alte plante tehnice.

Prin această decizie, instanța confirmă că legea nu este opțională și că Ministerul Agriculturii nu poate autoriza din pix pesticide interzise în Uniunea Europeană. Același minister care arată cu degetul către țări non-UE, ce nu respectă standardele europene de folosire responsabilă a pesticidelor.

Conform propriilor documente depuse de Ministerul Agriculturii în proces, agenții economici planificau utilizarea neonicotinoidelor pe aproximativ 3 milioane de hectare cultivate cu porumb și floarea-soarelui — adică peste o treime din cele aproximativ 8,3 milioane de hectare de teren arabil ale României. În dezbaterea pe fond, Ministerul Agriculturii a pretins că folosirea pesticidelor interzise în UE este de o importanță strategică pentru România.

Neonicotinoidele sunt interzise pentru că impactează grav mediul, în primul rând prin afectarea insectelor polenizatoare care stau la baza lanțurilor trofice, dezechilibrând ecosistemele. Dar efectele nefaste nu se opresc aici, distrug viața din sol, ajung în apele freatice iar de acolo în apele curgătoare și lacuri. Sunt pesticide istorice, alături de DDT se regăsesc în natură la zeci de ani de la ultima folosire. Și nu rămân limitate la nivelul culturilor agricole și mediului, ci ajung în lanțul alimentar, fiind prezente indirect în produse de bază precum produsele de panificație, uleiurile vegetale, produsele procesate, mezelurile sau sosurile, alimente aproape imposibil de evitat în dieta cotidiană. Reamintim că rezultatele unui sondaj CURS din 2025 arată că 89% dintre cetățenii din România sunt împotriva consumului de pesticide și împotriva folosirii de pesticide interzise de UE de către fermieri.

Un proces lung, în două etape

Rezultatul de astăzi a avut un parcurs juridic complex, început în urmă cu mai bine de un an și construit în două acțiuni distincte, dar complementare: suspendarea și anularea derogărilor.

Totul a început în data de 13 decembrie 2024, când Eco Ruralis și ROMAPIS au depus o plângere prealabilă la Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, solicitând revocarea autorizațiilor. În lipsa unui răspuns din partea ministerului, cele două organizații au decis să acționeze în judecată ministerul, sesizând Curtea de Apel Cluj.

Având în vedere urgența situației (aceste pesticide urmau să fie utilizate imediat în agricultură), a fost adoptată o strategie juridică în două etape. Prima etapă a vizat suspendarea efectelor autorizațiilor, pentru a opri rapid utilizarea substanțelor, iar a doua etapă a vizat anularea lor definitivă. Este important de înțeles că aceste două acțiuni, deși legate între ele, sunt proceduri distincte în dreptul administrativ și s-au judecat separat.

Etapa I – Suspendarea derogărilor

În cadrul primei acțiuni, Curtea de Apel Cluj a decis în data de 18 martie 2025 suspendarea autorizațiilor, o decizie executorie care ar fi trebuit să oprească utilizarea neonicotinoidelor. Ministerul Agriculturii a atacat această decizie cu recurs. La acea vreme, ministrul însuși, domnul Ionuț Florin Barbu, a publicat în presa agricolă și pe rețelele de socializare un mesaj video prin care îndemna fermierii să folosească semințele tratate cu neonicotinoide, pe care fermierii și le-ar fi cumpărat până la data deciziei judecătorești, interpretând în mod personal și subiectiv legea și principiul statului de drept.

În această logică de subminare a statului de drept, în aprilie 2025 ministerul a încercat și o acțiune procedurală neobișnuită la Înalta Curte de Casație și Justiție, prin care au solicitat ca decizia Curții de Apel Cluj să nu fie pusă în aplicare. Această acțiune nu a avut rezultatul dorit de minister.

Ulterior, recursul a fost judecat la Înalta Curte de Casație și Justiție, care a dispus reluarea procesului pentru suspendare la Curtea de Apel Cluj, pe considerente procedurale.

În urma rejudecării, instanța a respins cererea de suspendare, cu motivația că suspendarea nu mai are rost la multe luni după expirarea derogărilor, fără să analizeze legalitatea acestora. În prezent Eco Ruralis și ROMAPIS pregătesc recursul împotriva acestei soluții, ceea ce va duce cauza în al patrulea ciclu de judecată pe componenta de suspendare.

Etapa II – Anularea derogărilor

În paralel cu această primă acțiune, încă din 12 martie 2025, Eco Ruralis și ROMAPIS au introdus la Curtea de Apel Cluj acțiunea principală, prin care au cerut anularea definitivă a derogărilor, chiar înainte ca instanța să se pronunțe asupra suspendării.

Aceasta este acțiunea care s-a finalizat astăzi, 25 februarie 2026, prin decizia Curții de Apel Cluj de a anula autorizațiile emise de Ministerul Agriculturii. Ministerul are posibilitatea de a formula recurs, însă hotărârea reprezintă o confirmare clară, pe fond, a nelegalității acestor acte.

Procedura de infringement

Pe fondul acestor litigii și al unor declarații publice ale ministrului agriculturii că va acorda noi derogări pentru neonicotinoide, Comisia Europeană a declanșat, în data de 8 octombrie 2025, procedura de infringement împotriva României pe problema neonicotinoidelor. Recent, în 23 februarie 2026, în cadrul unei ședințe a Comisiei pentru Agricultură din Parlamentul European, reprezentanți ai Direcției Generale Sănătate și Siguranță Alimentară (DG SANTE) au explicat că România a comunicat Comisiei că nu va mai acorda astfel de derogări.

Agricultură, albine și viitorul nostru comun

Decizia de astăzi depășește cu mult cadrul unui litigiu juridic și privește direcția în care alegem să mergem ca societate. Ea are implicații directe pentru agricultura ecologică și pentru practicile agroecologice, pentru protejarea polenizatorilor (inclusiv a albinelor) dar și pentru sănătatea solului, a apelor și, în cele din urmă, pentru calitatea alimentelor pe care le consumăm zilnic.

Ani la rând, apicultorii au fost cei care au resimțit primii efectele pesticidelor, confruntându-se cu pierderi economice, dezechilibre în ecosisteme și o presiune constantă asupra activității lor. Acest demers juridic arată că protejarea naturii nu poate rămâne responsabilitatea unei singure categorii. Este un efort comun, care îi privește deopotrivă pe țărani, fermieri, apicultori, consumatori și instituții, pentru că viitorul agriculturii și al hranei noastre depinde de echilibrul acestor relații.

Mulțumiri avocatului Dumitru Dobrev

Eco Ruralis și ROMAPIS adresează mulțumiri deosebite avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul, rigoarea și dedicarea excepțională demonstrate pe parcursul acestui proces complex și de durată. Expertiza sa juridică a fost esențială într-un demers dificil, în care ne-am confruntat adesea cu un dezechilibru evident de resurse și influență, resimțit ca un veritabil raport de forțe de tip David și Goliath. Într-un context în care instituții publice și interese economice majore au fost aliniate împotriva acestui demers, claritatea strategiei juridice și consecvența în apărarea principiilor de legalitate au făcut diferența.

Această victorie nu este doar rezultatul unui efort colectiv, ci și al unei apărări juridice solide, care a demonstrat că dreptul poate rămâne un instrument real de echilibru și justiție, chiar și în cele mai dificile cauze.

„Ne dorim să fim mândri de România – o țară care își respectă cetățenii, statul de drept și cele mai înalte standarde agroalimentare. Noi, țăranii, ne considerăm, cu modestie, aliați ai tuturor celor care își doresc să mănânce sănătos și să trăiască într-un mediu curat. Suntem aici să învățăm alături de cetățeni cum să fim agricultori mai buni și mai responsabili.

Prin acest proces am încercat să contribuim la ceva mai mare decât noi înșine: dreptul tuturor la hrană curată, la un mediu sănătos și la o agricultură care respectă viața. Îi încurajăm pe toți cei care au legătură, direct sau indirect cu hrana, de la fermieri, la procesatori și bucătari, până la consumatori, profesori, mămici și tătici, tineri și adulți de toate vârstele să se implice, să pună întrebări și să ceară transparență și responsabilitate. Sistemul agroalimentar ne privește pe toți și poate deveni mai echitabil și mai sănătos doar dacă participăm la democratizarea lui.” declară Ramona Duminicioiu, președintă a Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii au dus ani de zile o luptă adesea solitară pe frontul pesticidelor, văzând primii efectele acestor substanțe asupra albinelor și asupra echilibrului natural. Faptul că ni s-au alăturat țăranii și că am acționat împreună este un semn puternic că solidaritatea poate schimba lucrurile.

Polenizatorii nu sunt doar o categorie de interes – ei sunt fundamentul agriculturii și al vieții. Fără ei, nu există producție agricolă durabilă, nu există biodiversitate, nu există viitor. Decizia de azi a instanței ne dă speranță și încredere că, atunci când ne unim, putem proteja ceea ce este esențial pentru toți.

Îi invităm pe toți cei care sunt preocupați de sănătate, mediu și calitatea hranei să ni se alăture. Fiecare voce contează. Împreună putem construi un sistem agroalimentar care respectă natura, susține comunitățile și oferă siguranță pentru generațiile viitoare.” declară Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației Apicole ROMAPIS.

COMUNICATUL DE PRESĂ ÎN LIMBA ENGLEZĂ – PDF.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați:

Ramona Duminicioiu
Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
E-mail: ramona@ecoruralis.ro
Website: www.ecoruralis.ro

Constantin Dobrescu
Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
E-mail: office.romapis@gmail.com
Website: www.romapis.org

***

Referințe:

Referința 1: Dosar Curtea de Apel Cluj nr. 182/22/2025. Obiectul cauzei: anulare act administrativ. Acces – https://www.curteadeapelcluj.ro/index.php/dosare/info-dosar.html

Referința 2. Derogările anulate:

• Autorizația nr. 16895/05.12.2024 pentru utilizarea în situație de urgență a produsului CRUISER 350 FS pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui; https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2025/03/cruiser_350_fs_2025.pdf
• Autorizația nr. 16896/05.12.2024 pentru utilizarea în situație de urgență a produsului NUPRID AL 600 FS pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui; https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2025/03/nuprid_al_600_fs_2025.pdf

• Autorizația nr. 16897/05.12.2024 pentru utilizarea în situație de urgență a produsului PICUS 600 FS pentru tratarea semințelor de porumb și floarea-soarelui. https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2025/03/picus_600_fs_2025.pdf

Referința 3. Autorizații de urgență (derogări) acordate de Ministerul Agriculturii din România, pentru folosirea pesticidelor neonicotinoide interzise în UE, în perioada 2014-2025:

• În perioada 2018 – 2025, datele oficiale publicate de Autoritatea Națională Fitosanitară arată că Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a acordat 39 de autorizații de urgență pentru utilizarea de pesticide pe bază de neonicotinoide. Sursa: autorizații temporare, de urgență – publicate de Autoritatea Națională Fitosanitară, a se vedea din lista de autorizații produsele NUPRID, CRUISER, PICUS, PONCHO, YUNTA: https://anfdf.ro/omologare/autorizatii-de-urgenta/
• În perioada 2016-2024, România a raportat la Comisia Europeană 50 de autorizații de urgență pentru utilizarea de pesticide pe bază de neonicotinoide. Sursa: bază de date, autorizații de urgență, Comisia Europeană – Siguranță Alimentară / Plante / Pesticide – a se vedea din lista de autorizații de urgență notificate de România, substanțele active: Clothianidin, Thiamethoxam, Imidacloprid: https://ec.europa.eu/food/plant/pesticides/eu-pesticides-database/ppp/screen/home
• Suplimentar față de aceste evidențe oficiale, vă aducem la cunoștință existența a cel puțin 4 autorizații de urgență pentru pesticide pe bază de neonicotinoide (anexate), din perioada 2014-2015. Sursa: Ministerul Agriculturii, informații obținute în baza legii 544/2001.
• Prin suprapunerea acestor date oficiale, rezultă că în perioada 2014- 2025 Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a emis un total de cel puțin 57 de autorizații de urgență pentru pesticidele din această clasă (a neonicotinoidelor), în România.

Articolul Curtea de Apel Cluj anulează derogările pentru neonicotinoide după 12 ani de abuzuri apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Către:
Președinția României
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Autoritatea Națională Fitosanitară – inclusiv în atenția Poliției Fitosanitare
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Garda Națională de Mediu
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate
Ministerul Sănătății
Institutul Național de Sănătate Publică
Corpul de control al Primului Ministru
Parlamentul României

Spre informare:
Comisia Europeană – DG SANTE
Parlamentul European
Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană
Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Stimate instituții,

Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS vă adresează prezenta scrisoare deschisă, în vederea semnalării unor disfuncționalități structurale grave în organizarea și implementarea controalelor oficiale privind reziduurile de pesticide în România, astfel cum rezultă din analiza Raportului Autorității Naționale Fitosanitare pentru anul 2025, în corelație cu datele oficiale privind structura agriculturii naționale și cu evoluțiile recente din plan juridic.

Această intervenție nu vizează o simplă critică de oportunitate, ci evidențiază o problemă de conformitate cu principiile și obligațiile României care decurg din dreptul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește caracterul proporțional, eficient și bazat pe risc al controalelor oficiale în domeniul siguranței alimentare și al utilizării pesticidelor.

Analiza datelor oficiale indică faptul că, în anul 2025, Autoritatea Națională Fitosanitară a analizat 4.092 de probe în cadrul controlului oficial, dintre care:

• Legume: 3.059 probe (≈74,8% din total);
• Fructe: 914 probe (≈22,3%);
• Cereale: doar 119 probe (≈2,9%).

Prin urmare, și în anul 2025, peste 97% din activitatea de control a ANF este concentrată asupra unui sector care reprezintă sub 4% din suprafața agricolă a României.

Această distribuție nu reprezintă o corecție a dezechilibrului constat anterior, ci dimpotrivă, o accentuare a acestuia, în condițiile în care sectorul legumicol ajunge să concentreze aproape 75% din totalul controalelor.

Raportarea acestor date la realitatea agricolă conduce la o concluzie care nu poate fi ignorată: din datele Ministerului Agriculturii sectorul cerealier și al plantelor tehnice ocupă aproximativ 6 milioane de hectare, reprezentând peste 70% din suprafața arabilă a României, în timp ce legumele sunt cultivate pe aproximativ 220.000 de hectare, adică sub 3%. Cu toate acestea, intensitatea controalelor raportată la suprafață arată că se efectuează aproximativ 1.360 de controale la 100.000 de hectare de legume, față de aproximativ 2 controale la aceeași suprafață de cereale. În termeni concreți, un hectar de legume este de aproape 700 de ori mai controlat decât un hectar de culturi cerealiere.

O asemenea diferență nu poate fi justificată prin variații metodologice sau considerente administrative, ci reflectă un model sistematic de organizare selectivă și discriminatorie a controalelor, contrar principiului proporționalității și obligației legale ca acestea să fie fundamentate pe o evaluare obiectivă și reală a riscurilor.

Gravitatea acestei situații este amplificată în contextul utilizării pesticidelor în România. Timp de aproximativ 12 ani, Ministerul Agriculturii a autorizat, prin derogări succesive, utilizarea neonicotinoidelor – substanțe interzise la nivelul Uniunii Europene din cauza impactului lor asupra polenizatorilor, biodiversității și mediului, fapt care a condus inclusiv la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României. Aceste derogări au vizat în mod direct culturile de porumb și floarea-soarelui, adică exact acele culturi dominante în agricultura națională și care, în mod paradoxal, rămân cele mai puțin supuse controalelor.

Situația juridică a acestor substanțe a fost clarificată în mod decisiv în martie 2025, când Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea autorizațiilor temporare pentru neonicotinoide, decizia fiind executorie de drept. În 2025, orice utilizare a acestor substanțe pentru tratamentul porumbului și floarei-soarelui a intrat sub incidența unor restricții stricte, cu obligația autorităților de a verifica respectarea acestora.

Cu toate acestea, analiza raportului ANF pentru anul 2025 nu indică nicio orientare a controalelor către culturile de porumb și floarea-soarelui. Mai mult, floarea-soarelui nu este inclusă deloc în programul de monitorizare, iar controlul cerealelor rămâne superficial, atât din perspectiva volumului de probe, cât și a relevanței statistice. În aceste condiții, nu poate fi susținut că există un mecanism real de verificare a respectării interdicțiilor legale privind neonicotinoidele. Această lacună este cu atât mai problematică cu cât cerealele și plantele tehnice reprezintă baza lanțului alimentar și sunt utilizate pe scară largă în produse de consum curent – de la panificație și produse din carne până la sosuri și alimente procesate – fiind, în practică, dificil de evitat în alimentația zilnică. În consecință, absența unui control adecvat asupra acestor culturi ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea standardelor privind utilizarea durabilă a pesticidelor pe milioane de hectare care influențează direct expunerea populației.

De altfel, chiar datele ANF confirmă existența unui risc concret în sectorul cerealier, prin detectarea unor reziduuri de substanțe din categoria neonicotinoidelor în probele analizate. Cu toate acestea, aceste constatări nu sunt urmate de o intensificare a controalelor în sectoarele vizate, ceea ce indică o ruptură între evaluarea riscului și acțiunea administrativă.

De asemenea, este necesar de subliniat că misiunea Autorității Naționale Fitosanitare nu se limitează la asigurarea siguranței alimentare, ci include în mod explicit și protejarea mediului. În practică însă, obligațiile privind protecția mediului și a polenizatorilor sunt tratate insuficient, în lipsa unor controale efective în teren privind nivelul de contaminare a culturilor și a mediului agricol. Această omisiune sistemică are consecințe directe și grave asupra sectorului apicol, care suportă în mod disproporționat efectele utilizării intensive a pesticidelor, în absența unui control real asupra surselor de contaminare.

Această situație are implicații sistemice profunde. În primul rând, se creează o imagine distorsionată asupra surselor de contaminare, prin supraexpunerea sectorului legumicol, în care predomină de exploatații agricole mici și mijlocii, și subreprezentarea sectorului marilor exploatații agricole care cultivă în principal cereale și plante tehnice. În al doilea rând, lipsa controalelor în sectoarele unde utilizarea pesticidelor este cea mai intensivă și unde au fost acordate derogări pentru substanțe interzise conduce la o subminare a obiectivelor de protecție a sănătății publice și a mediului. În al treilea rând, absența unor mecanisme de trasabilitate și control în teren face imposibilă verificarea efectivă a respectării interdicțiilor legale, inclusiv a celor rezultate din hotărâri judecătorești.

În aceste condiții, sistemul actual de control nu poate fi considerat nici eficient, nici credibil și nici conform cu cerințele dreptului Uniunii Europene. Mai mult, există indicii serioase că modul de organizare a controalelor conduce la evitarea sistematică a sectoarelor cu risc ridicat și la concentrarea asupra unor categorii de producători care nu reprezintă sursa principală a riscurilor identificate.

În lumina celor expuse, considerăm că se impune o intervenție instituțională urgentă, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a corecta aceste disfuncționalități și pentru a asigura conformitatea sistemului de control cu obligațiile legale în vigoare.

Solicităm, în mod concret, adoptarea următoarelor măsuri:

1. Revizuirea Programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe și cereale din producția internă în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, pentru anul 2026, astfel încât distribuția controalelor să fie fundamentată pe proporția suprafețelor cultivate și pe o evaluare reală a riscurilor, inclusiv a celor asociate utilizării pesticidelor interzise.
2. Includerea explicită și prioritară a culturilor de porumb și floarea-soarelui în planurile de control, în special în contextul utilizării istorice și potențial ilegale a neonicotinoidelor.
3. Solicitarea de clarificări oficiale și complete privind finalizarea procesului (coordonat de ANF și MADR) de revizuire a Planului Național de Acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, inclusiv publicarea formei finale și a documentației aferente, având în vedere că procesul desfășurat în anul 2025 a fost încheiat în luna iulie într-un mod abrupt și netransparent, fără informarea membrilor grupului de lucru desemnat să pregătească prima versiune a Planului.
4. Dezvoltarea unui sistem funcțional de trasabilitate a semințelor tratate cu pesticide și a utilizării pesticidelor, cu participare instituțională și cetățenească inclusivă, care să permită identificarea și sancționarea utilizărilor ilegale.
5. Publicarea transparentă și detaliată a datelor privind controalele efectuate, inclusiv criteriile de selecție a probelor și distribuția acestora pe culturi și regiuni.
6. Sesizarea și implicarea instituțiilor competente, inclusiv a Corpului de Control al Guvernului și a Comisiei Europene, în vederea evaluării conformității sistemului de control a pesticidelor din România.

Prezenta scrisoare deschisă reprezintă un apel ferm la respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și eficiență în exercitarea atribuțiilor de control, precum și la protejarea reală a sănătății publice, a mediului și a interesului general.

În absența unor măsuri corective rapide și efective, există riscul perpetuării unui sistem de control care nu doar că este ineficient, dar contribuie la menținerea unor practici contrare statului de drept, siguranței alimentare și dreptului Uniunii Europene.

Cu deosebită considerație,

Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS

Scrisoarea deschisă în format PDF – limba română

Scrisoarea deschisă în format PDF – limba engleză

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2025 – în limba română

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2025 – în limba engleză

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2024 – în limba română

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2024 – în limba engleză

Articolul Scrisoare deschisă despre controalele discriminatorii asupra pesticidelor în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

12 februarie 2026 – Cluj-Napoca / București

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS iau act de hotărârea pronunțată astăzi de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 34/33/2025*, privind suspendarea autorizațiilor temporare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în Uniunea Europeană.

Acțiunea în instanță a fost formulată împotriva Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se află în al treilea ciclu de judecată. În primă instanță, Eco Ruralis și ROMAPIS au obținut suspendarea derogărilor. Ulterior, în urma recursului formulat la Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea a fost casată pentru motive procedurale, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare Curții de Apel Cluj.

Prin decizia de astăzi, instanța nu a analizat legalitatea autorizațiilor în sine, ci a admis o excepție procedurală, apreciind că nu ar mai exista interes pentru suspendare, întrucât termenul de valabilitate al autorizațiilor a expirat între timp. În consecință, cererea de suspendare a fost respinsă, iar organizațiile reclamante au fost obligate la plata unor cheltuieli de judecată.

Considerăm că această soluție este greșită. Cererea de suspendare a fost introdusă în termen, în momentul în care autorizațiile erau în vigoare și produceau efecte juridice. Durata procedurii judiciare nu poate fi imputată organizațiilor reclamante și nu poate lipsi de efect un demers legitim introdus la timp.

Eco Ruralis și ROMAPIS vor formula recurs împotriva deciziei de azi, pentru a solicita instanței supreme să analizeze corect condiția interesului și să asigure un control judiciar efectiv asupra actelor administrative contestate.

Reamintim că autorizațiile pentru neonicotinoide fac obiectul unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru nerespectarea legislației europene. Această procedură confirmă importanța și actualitatea demersului nostru în justiție, precum și caracterul sistemic al derogărilor acordate în ultimii ani.

În paralel, procesul pe fond, privind anularea autorizațiilor, continuă la Curtea de Apel Cluj.

Eco Ruralis și ROMAPIS își mențin angajamentul pentru protejarea polenizatorilor, a agriculturii sustenabile, a hranei sănătoase și pentru respectarea legislației europene în România.

„Luăm act de această hotărâre și vom continua demersul juridic până la clarificarea definitivă a legalității derogărilor. Pentru micii producători și pentru țărani, această acțiune nu este doar un proces juridic. Este o apărare a dreptului nostru de a cultiva pământul fără a fi expuși la pesticide interzise și de a oferi consumatorilor hrană sănătoasă. Prin acest demers, apărăm nu doar agricultura țărănească, ci și dreptul oamenilor la alimente curate și la un mediu sănătos.”, a declarat Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii au nevoie de stabilitate și de respectarea legii. Vom folosi toate instrumentele legale pentru ne asigura că agricultura nu pune în pericol polenizatorii și a ne apăra dreptul la un mediu sănătos. Suntem alături de consumatori și credem că respectarea legii este în interesul tuturor.”, a declarat Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea constantă în acest demers.

* Informații dosar: https://www.curteadeapelcluj.ro/index.php/dosare/info-dosar.html

Comunicatul de presă în limba engleză – PDF

Comunicatul de presă în limba română – PDF

Articolul O nouă decizie a Curții de Apel Cluj privind rejudecarea suspendării derogărilor pentru pesticidele neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

SCRISOARE DESCHISĂ

București, 11 decembrie 2025

Asociații ale apicultorilor și fermierilor, alături de organizații ale societății civile, avertizează asupra ritmului alarmant cu care avansează în Parlament o inițiativă legislativă ce ar permite pulverizarea aeriană a pesticidelor cu drone – o practică interzisă în Uniunea Europeană din 2009.

Propunerea a fost adoptată de Senat (L494/2025) în procedură de urgență la finalul lui noiembrie 2025 și a fost transmisă imediat Camerei Deputaților (PL-x 508/2025), care a stabilit un termen extrem de scurt (doar 3 săptămâni) pentru raportul Comisiei pentru agricultură. Această grabă ridică semne de întrebare cu privire la transparența și fundamentarea procesului decizional. Practica adoptării grăbite a unor legi cu impact major, în preajma sărbătorilor, este profund îngrijorătoare și nejustificată, în condițiile în care tratamentele chimice nu se aplică în sezonul rece.

Pulverizarea aeriană a pesticidelor este strict interzisă prin Directiva 2009/128/CE privind utilizarea durabilă a pesticidelor (art. 9), transpusă în legislația națională prin OUG nr. 34/2012. Motivarea acestei interdicții este una științifică solidă: riscul major de derivă a substanțelor chimice active, care, purtate necontrolat de curenții de aer, contaminează apele de suprafață, zonele rezidențiale, culturile ecologice și habitatele naturale, punând în pericol atât polenizatorii și întreaga biodiversitate cât și populația.

Autorizarea dronelor nu elimină aceste riscuri. Din contră, maschează pericolele reale ale folosirii iraționale a tehnologiei, afectând în primul rând apicultorii, fermierii mici și mijlocii, vulnerabili contaminării neintenționate cu substanțe chimice.

Așadar întrebăm: de ce această obsesie a pesticidelor în politica românească? Românii NU vor pesticide! Un sondaj de opinie național realizat de CURS în aprilie 2025 arată că 89% dintre cetățenii români se opun utilizării pesticidelor inclusiv a celor interzise în UE și doresc reducerea dependenței de substanțe chimice în agricultură.

Semnatarii prezentei scrisori invocă:

1. Interzicerea pulverizării aeriene a pesticidelor în Uniunea Europeană reglementată prin Directiva 2009/128/CE (art. 9) și Ordonanța de Urgență nr. 34/2012 (art. 9).
2. Dreptul la ocrotirea sănătății garantat de art. 34 din Constituția României.
3. Dreptul la mediu sănătos garantat de art. 35 din Constituția României.
4. Protecția mediului garantată de articolele 191, 192 și 193 din Tratatul privind Funcționarea Uniunii Europene.
5. Principiul precauției garantat de Convenția de la Aarhus și transpunerea aferentă în legislația națională.

Cerem public Camerei Deputaților să respingă această inițiativă legislativă și să respecte angajamentele europene și naționale privind protecția mediului și sănătatea publică și dezvoltarea unei agriculturi durabile.

De asemenea, cerem organizarea unei dezbateri ample asupra utilizării sustenabile a pesticidelor în România și evaluarea riscurilor și/sau oportunității folosirii noilor tehnologii în agricultură, pentru a asigura decizii în interesul public.

Nu în ultimul rând, semnatarii acestei scrisori solicită respectuos participarea la ședințele comisiilor parlamentare sesizate în procesul legislativ. Considerăm esențială participarea noastră la ședințele Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară și servicii specifice și Comisiei pentru mediu și echilibru ecologic, în care acest proiect de lege va fi inclus pe ordinea de zi. Solicităm asigurarea accesului fizic pentru reprezentanții organizațiilor semnatare, cu posibilitatea accesului online pentru organizațiile din teritoriu din lista de semnatari, astfel încât contribuțiile noastre să poată fi formulate în mod direct, transparent și în timp util.

Semnatari:

1. Constantin Dobrescu – vicepreședinte
   Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS
   romapis.org
2. Ramona Duminicioiu – președintă
   Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
   ecoruralis.ro
3. Orieta Hulea – Directoare Generală
   World Wide Fund for Nature – WWF România
   wwf.ro
4. Joachim Cotaru – președinte
   Hosman Durabil
   moara-veche.ro
5. Mihaela Vețan – președintă
   Centrul de Inițiative Etice și Solidare – CRIES
   cries.ro
6. Elvys Sandu – președinte
   Asociația Mai Bine
   maibine.eu
7. Marius Cobârzan – președinte
   Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România
   asatromania.ro
8. Cristina Chinole – președintă
   Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR
9. Marius Tudosiei – președinte
   Asociația Lanțului Alimentar Scurt – ALAS
10. Oana Mondoc – coordonatoare
    WeWilder
    wewilder.com
11. Bogdan Gioară – președinte
    Rețeaua Europeană pentru Promovarea unei Economii Responsabile secolul XXI – REPER21
    reper21.org
12. Viktoria Luft – președintă
    Federația Peisaj Deschis
    http://www.peisajdeschis.ro
13. Albert Imre – președinte
    Asociația Bioagricultorilor din România BIOTERRA
    bioterra.org.ro
14. Federația Coaliția Natura 2000 (compusă din 19 organizații de mediu)
    natura2000.ro
15. Lavinia Andrei – președintă
    Terra Milenium III
    terramileniultrei.ro
16. Irina Breniuc – președintă
    Asociația pentru Consum Sustenabil
    consumsustenabil.ro
17. Gabriela Iordan – coordonatoare
    Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil
    academiadecompost.ro
18. Szabó László – președinte
    Societatea Carpatină Ardeleană – Satu Mare

www.eke.ro

19. Valentin Sălăgeanu – senior strategist
    Greenpeace România
    greenpeace.org/romania
20. Marta Viscuț – președintă
    Asociația Bucuria Pământului
21. Mircea Crisbășanu – președinte
    Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu
    conaculnucu.com/asociatia

Articolul Scrisoare deschisă împotriva legalizării pulverizării aeriene cu drone a pesticidelor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

ÎCCJ a decis casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Această decizie are caracter procedural și nu anulează fondul cauzei, respectiv argumentele privind ilegalitatea și nocivitatea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide – substanțe interzise în Uniunea Europeană datorită efectelor devastatoare asupra polenizatorilor și ecosistemelor.

Motivul admiterii recursului ține de o chestiune strict procedurală: Curții de Apel Cluj i s-a imputat faptul că nu a admis și analizat cererile de intervenție accesorie formulate de o asociație de fermieri și de o companie producătoare de substanțe chimice. Aceste cereri au fost formulate într-un context în care deja fuseseră depuse, în cascadă, mai multe cereri de intervenție similare, menite să întârzie soluționarea cauzei. Curtea de Apel Cluj a ales, în mod justificat, să judece speța într-un termen util, astfel încât hotărârea să poată produce efecte concrete, având în vedere că derogările contestate erau valabile doar 120 de zile și o tergiversare ar fi făcut inutilă orice decizie, odată încheiată campania de însămânțare.

Eco Ruralis și ROMAPIS își mențin ferm poziția în apărarea dreptului la un mediu sănătos, a hranei sănătoase, a biodiversității, a agriculturii țărănești și a apiculturii din România. Derogările repetate pentru neonicotinoide, emise de Ministerul Agriculturii timp de peste un deceniu – fără consultări publice și fără studii de impact, contravin legislației europene și principiilor de protecție a mediului și a sănătății publice.

„Respectăm decizia instanței supreme și vom continua demersul juridic până la stabilirea definitivă a adevărului și a responsabilității. Neonicotinoidele nu au ce căuta în câmpurile României și în farfuriile consumatorilor. Țăranii și apicultorii români au nevoie de politici agricole care protejează viața, nu de excepții care susțin un model agricol dependent de chimicale”, a declarat Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii din România au plătit un preț uriaș pentru aceste derogări: pierderi masive de colonii, contaminarea mierii și distrugerea echilibrului natural. Vom continua să apărăm dreptul la un mediu curat și la o agricultură în armonie cu natura, așa cum este normal într-o țară europeană”, a adăugat Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației ROMAPIS.

Procesul privind anularea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide va continua la Curtea de Apel Cluj, unde Asociația Eco Ruralis, alături de Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, va susține în continuare apărarea interesului public a țăranilor, micilor fermieri, apicultorilor și a consumatorilor din România.

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea exemplară în acest proces.

Comunicatul de presă în limba engleză – PDF

Articolul Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în cauza derogărilor pentru pesticidele neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS își exprimă regretul că România a ajuns în situația de a face obiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru abuzul derogărilor pentru neonicotinoide.

În același timp, salutăm decizia Comisiei Europene ca un pas necesar pentru alinierea deplină a țării noastre la legislația europeană privind protecția sănătății, a mediului și a biodiversității. Considerăm acest pas drept o oportunitate pentru țara noastră de a-și reafirma angajamentul față de valorile europene, respectarea statului de drept și protecția sănătății publice, a mediului și a biodiversității.

Suntem încrezători că autoritățile române vor colabora deschis cu instituțiile europene pentru a remedia situația și pentru a demonstra că România este un stat membru responsabil, care respectă regulamentele UE și principiile unei agriculturi sustenabile.

Protejarea polenizatorilor și a ecosistemelor agricole este esențială nu doar pentru apicultori și fermieri, ci și pentru securitatea alimentară a tuturor cetățenilor. România are acum șansa de a deveni un exemplu pozitiv de legalitate, transparență și sustenabilitate pentru țările vecine aflate pe drumul aderării la Uniunea Europeană.

Eco Ruralis și ROMAPIS își reafirmă disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în procesul de tranziție către practici agricole fără neonicotinoide, în deplin respect față de sănătatea oamenilor, a albinelor și a naturii.

Comunicatul de presă în limba română în format pdf.

Comunicatul de presă în limba engleză în format pdf.

–

Ref:

Comisia Europeana. Decizia nr. 10 din pachetul de infringement din data de 8 octombrie 2025. Sănătate și siguranță alimentară. Comisia solicită ROMÂNIEI să respecte normele privind produsele de protecție a plantelor pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_25_2077

Articolul Pesticidele neonicotinoide: de la infringement la oportunitate. România poate deveni un exemplu european de sustenabilitate și legalitate apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.