12 februarie 2026 – Cluj-Napoca / București

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS iau act de hotărârea pronunțată astăzi de Curtea de Apel Cluj în dosarul nr. 34/33/2025*, privind suspendarea autorizațiilor temporare acordate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide, substanțe interzise în Uniunea Europeană.

Acțiunea în instanță a fost formulată împotriva Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale și se află în al treilea ciclu de judecată. În primă instanță, Eco Ruralis și ROMAPIS au obținut suspendarea derogărilor. Ulterior, în urma recursului formulat la Înalta Curte de Casație și Justiție, hotărârea a fost casată pentru motive procedurale, iar cauza a fost trimisă spre rejudecare Curții de Apel Cluj.

Prin decizia de astăzi, instanța nu a analizat legalitatea autorizațiilor în sine, ci a admis o excepție procedurală, apreciind că nu ar mai exista interes pentru suspendare, întrucât termenul de valabilitate al autorizațiilor a expirat între timp. În consecință, cererea de suspendare a fost respinsă, iar organizațiile reclamante au fost obligate la plata unor cheltuieli de judecată.

Considerăm că această soluție este greșită. Cererea de suspendare a fost introdusă în termen, în momentul în care autorizațiile erau în vigoare și produceau efecte juridice. Durata procedurii judiciare nu poate fi imputată organizațiilor reclamante și nu poate lipsi de efect un demers legitim introdus la timp.

Eco Ruralis și ROMAPIS vor formula recurs împotriva deciziei de azi, pentru a solicita instanței supreme să analizeze corect condiția interesului și să asigure un control judiciar efectiv asupra actelor administrative contestate.

Reamintim că autorizațiile pentru neonicotinoide fac obiectul unei proceduri de infringement declanșate de Comisia Europeană împotriva României pentru nerespectarea legislației europene. Această procedură confirmă importanța și actualitatea demersului nostru în justiție, precum și caracterul sistemic al derogărilor acordate în ultimii ani.

În paralel, procesul pe fond, privind anularea autorizațiilor, continuă la Curtea de Apel Cluj.

Eco Ruralis și ROMAPIS își mențin angajamentul pentru protejarea polenizatorilor, a agriculturii sustenabile, a hranei sănătoase și pentru respectarea legislației europene în România.

„Luăm act de această hotărâre și vom continua demersul juridic până la clarificarea definitivă a legalității derogărilor. Pentru micii producători și pentru țărani, această acțiune nu este doar un proces juridic. Este o apărare a dreptului nostru de a cultiva pământul fără a fi expuși la pesticide interzise și de a oferi consumatorilor hrană sănătoasă. Prin acest demers, apărăm nu doar agricultura țărănească, ci și dreptul oamenilor la alimente curate și la un mediu sănătos.”, a declarat Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii au nevoie de stabilitate și de respectarea legii. Vom folosi toate instrumentele legale pentru ne asigura că agricultura nu pune în pericol polenizatorii și a ne apăra dreptul la un mediu sănătos. Suntem alături de consumatori și credem că respectarea legii este în interesul tuturor.”, a declarat Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea constantă în acest demers.

* Informații dosar: https://www.curteadeapelcluj.ro/index.php/dosare/info-dosar.html

Comunicatul de presă în limba engleză – PDF

Comunicatul de presă în limba română – PDF

Articolul O nouă decizie a Curții de Apel Cluj privind rejudecarea suspendării derogărilor pentru pesticidele neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

ÎCCJ a decis casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Această decizie are caracter procedural și nu anulează fondul cauzei, respectiv argumentele privind ilegalitatea și nocivitatea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide – substanțe interzise în Uniunea Europeană datorită efectelor devastatoare asupra polenizatorilor și ecosistemelor.

Motivul admiterii recursului ține de o chestiune strict procedurală: Curții de Apel Cluj i s-a imputat faptul că nu a admis și analizat cererile de intervenție accesorie formulate de o asociație de fermieri și de o companie producătoare de substanțe chimice. Aceste cereri au fost formulate într-un context în care deja fuseseră depuse, în cascadă, mai multe cereri de intervenție similare, menite să întârzie soluționarea cauzei. Curtea de Apel Cluj a ales, în mod justificat, să judece speța într-un termen util, astfel încât hotărârea să poată produce efecte concrete, având în vedere că derogările contestate erau valabile doar 120 de zile și o tergiversare ar fi făcut inutilă orice decizie, odată încheiată campania de însămânțare.

Eco Ruralis și ROMAPIS își mențin ferm poziția în apărarea dreptului la un mediu sănătos, a hranei sănătoase, a biodiversității, a agriculturii țărănești și a apiculturii din România. Derogările repetate pentru neonicotinoide, emise de Ministerul Agriculturii timp de peste un deceniu – fără consultări publice și fără studii de impact, contravin legislației europene și principiilor de protecție a mediului și a sănătății publice.

„Respectăm decizia instanței supreme și vom continua demersul juridic până la stabilirea definitivă a adevărului și a responsabilității. Neonicotinoidele nu au ce căuta în câmpurile României și în farfuriile consumatorilor. Țăranii și apicultorii români au nevoie de politici agricole care protejează viața, nu de excepții care susțin un model agricol dependent de chimicale”, a declarat Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii din România au plătit un preț uriaș pentru aceste derogări: pierderi masive de colonii, contaminarea mierii și distrugerea echilibrului natural. Vom continua să apărăm dreptul la un mediu curat și la o agricultură în armonie cu natura, așa cum este normal într-o țară europeană”, a adăugat Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației ROMAPIS.

Procesul privind anularea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide va continua la Curtea de Apel Cluj, unde Asociația Eco Ruralis, alături de Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, va susține în continuare apărarea interesului public a țăranilor, micilor fermieri, apicultorilor și a consumatorilor din România.

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea exemplară în acest proces.

Comunicatul de presă în limba engleză – PDF

Articolul Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în cauza derogărilor pentru pesticidele neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS își exprimă regretul că România a ajuns în situația de a face obiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru abuzul derogărilor pentru neonicotinoide.

În același timp, salutăm decizia Comisiei Europene ca un pas necesar pentru alinierea deplină a țării noastre la legislația europeană privind protecția sănătății, a mediului și a biodiversității. Considerăm acest pas drept o oportunitate pentru țara noastră de a-și reafirma angajamentul față de valorile europene, respectarea statului de drept și protecția sănătății publice, a mediului și a biodiversității.

Suntem încrezători că autoritățile române vor colabora deschis cu instituțiile europene pentru a remedia situația și pentru a demonstra că România este un stat membru responsabil, care respectă regulamentele UE și principiile unei agriculturi sustenabile.

Protejarea polenizatorilor și a ecosistemelor agricole este esențială nu doar pentru apicultori și fermieri, ci și pentru securitatea alimentară a tuturor cetățenilor. România are acum șansa de a deveni un exemplu pozitiv de legalitate, transparență și sustenabilitate pentru țările vecine aflate pe drumul aderării la Uniunea Europeană.

Eco Ruralis și ROMAPIS își reafirmă disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în procesul de tranziție către practici agricole fără neonicotinoide, în deplin respect față de sănătatea oamenilor, a albinelor și a naturii.

Comunicatul de presă în limba română în format pdf.

Comunicatul de presă în limba engleză în format pdf.

–

Ref:

Comisia Europeana. Decizia nr. 10 din pachetul de infringement din data de 8 octombrie 2025. Sănătate și siguranță alimentară. Comisia solicită ROMÂNIEI să respecte normele privind produsele de protecție a plantelor pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_25_2077

Articolul Pesticidele neonicotinoide: de la infringement la oportunitate. România poate deveni un exemplu european de sustenabilitate și legalitate apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

București, 24.07.2024

Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) comunică emiterea unei noi derogări (ref. 1) de la interdicția utilizării insecticidelor din clasa neonicotinoidelor, valabilă în întreaga UE încă din anul 2013. Semnatarii comunicatului de față își exprimă regretul și dezaprobarea pentru decizia lipsită de responsabilitate a Guvernului României care repetă în mod abuziv acțiuni contrare legislației europene, într-al 12-lea an de la instituirea interdicției neonicotinoidelor, ce are scopul protejării albinelor și a stopării declinului biodiversității.

Motivarea derogării acordate pe 22 iulie este aberantă, invocându-se faptul că România este al patrulea cultivator de păioase din EU, cu 5 milioane de hectare. Ceea ce nu ar trebui să fie un pretext de sustragere de la legislația europeană, ci un motiv de îngrijorare, având în vedere magnitudinea impactului asupra polenizatorilor prin posibila utilizare a neonicotinoidelor pe majoritatea suprafeței arabile a țării. În mod total eronat mai este invocată încălzirea globală drept justificare a folosirii insecticidelor interzise, deoarece astfel de măsuri contribuie la dezechilibrele ecologice care au ca finalitate tocmai încălzirea globală.

Regretabilă este și tentativa de inducere în eroare a publicului din România prin afirmația: „autorizațiile temporare reprezintă instrumente legale pe care le au la dispoziție statele membre pentru a asigura fermierilor accesul la produse de protecție a plantelor”. Aceasta este o minciună în cazul neonicotinoidelor, care sunt interzise. Autorizațiile temporare sunt strict reglementate prin Regulamentul European 1107/2009 (ref. 2) art. 53 ca fiind situații excepționale, măsuri de urgență justificate de circumstanțe în care „sănătatea plantelor este amenințată de pericole ce nu pot fi evitate cu alte mijloace rezonabile”. Iar în documentul Comisiei Europene „Ghid privind autorizațiile de urgență în conformitate cu articolul 53 din regulamentul (ce) nr. 1107/2009” (ref. 3) se menționează clar: „Trebuie evitate autorizațiile de urgență repetate, în special pentru produsele care conțin substanțe care nu sunt aprobate în UE – trebuie căutate soluții pe termen mai lung pentru problemele persistente sau recurente ale dăunătorilor. În cazul în care autorizațiile de urgență sunt repetate, ar trebui să se justifice clar de ce nu s-a găsit nicio altă soluție”. Menționăm și faptul că există o hotărâre a Curții Europene de Justiție care declară derogările de la regulamentul 1107/2009 ca fiind ilegale (ref. 4).

Aceste derogări, repetate în mod consecutiv timp de 11 ani, se fac prin ignorarea obligativității statelor membre, conform Directivei 2009/128/CE (ref. 5), art. 14, de a găsi modalități de combatere a dăunătorilor culturilor agricole specifice Gestionării Integrate al Dăunătorilor (Integrated Pest Management-IPM). Acestea prevăd practici precum aplicarea consecventă a rotației culturilor, monitorizarea nivelului de infestare cu dăunători și alte măsuri de prevenire și control. Se recomandă recurgerea la pesticidele periculoase pentru mediu și sănătatea publică numai ca ultimă posibilitate. Practicile IPM exclud folosirea preventivă a pesticidelor, cum este cea a neonicotinoidelor cu care se tratează semințele înainte de însămânțare, deci înainte de a se măsura nivelul de dăunare. MADR ignoră aceste prevederi ale legislației europene și nu întreprinde nimic pentru a reduce utilizarea acestor insecticide foarte nocive. MADR nu încurajează și reglementează IPM în țara noastră. Potențialul agricol imens al României, corect și responsabil gestionat, ar aduce beneficii uriașe atât pentru pentru fermieri și populația rurală, cât și pentru biodiversitate și sănătatea publică, dar și pentru sectoare agricole ca apicultura. În schimb, MADR preferă să apeleze la măsuri primitive, evitate de majoritatea guvernelor UE, care se limitează la derogări punctuale, cu aplicare limitată, rezervate pentru situații cu adevărat de urgență, nu prin transformarea acestora în practică curentă!

Solicităm Guvernului României să înceteze presiunile pe care le exercită la nivel european pentru desființarea interdicțiilor de folosire a neonicotinoidelor, restricții riguros motivate științific și certificate de unica instituție a UE cu competență în domeniu: EFSA (Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară). Încercarea recentă în acest sens, făcută de reprezentantul MADR în Consiliul Agrifish al Comisiei Europene din data de 27 mai 2024 (ref. 6), a avut ca rezultat critici și un refuz vehement. Prin aceste acțiuni regretabile ale MADR, României i se conturează o imagine nefericită de lider european al pozițiilor retrograde, orientate către favorizarea unui grup restrâns de beneficiari: fermieri care administrează suprafețe imense de teren arabil pentru producții cu eficiență discutabilă. Cerealele produse în România sunt destinate exportului, neprelucrate, deci marea lor majoritate nu se consumă de către cetățenii României – ceea ce demontează mitul pericolului de înfometare a românilor în lipsa neonicotinoidelor. În schimb, în urma derogărilor acordate an de an de MADR, aceiași cetățeni români sunt în pericol de a fi otrăviți cu insecticidele toxice răspândite în aer, sol, ape și mediu și prin acele alimente generate de agricultura bazată pe pesticide periculoase, consumate local.

Comunicatul de presa în format PDF.

***

Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă aproape 20.000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org

***

REFERINȚE:

1. https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/autorizatii/2024/nuprid_al_600_fs.pdf

2. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:32009R1107

3. https://food.ec.europa.eu/document/download/1b2f26fc-59bd-465d-976e-0f1c366bafc8_en

4. https://curia.europa.eu/juris/document/document.jsf?text=&docid=269405&pageIndex=0&doclang=ro&mode=req&dir=&occ=first&part=1

5. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/HTML/?uri=CELEX:02009L0128-20091125

6. https://video.consilium.europa.eu/event/en/27486

Articolul Țăranii și apicultorii cer MADR să oprească autorizarea neonicotinoidelor, pesticide interzise în UE apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

IPSOS, una dintre cele mai reputate companii internaționale de sondare a opiniei publice, a publicat astăzi rezultatele unui important sondaj despre pesticide. Sondajul are relevanță la nivel european, desfășurându-se în 6 state membre UE atât din vestul cât și din estul Europei, printre care și România.

Sondajul relevă că cetățenii români sunt extrem de îngrijorați (cel mai ridicat nivel de îngrijorare din UE, 84,1%) despre impactul pesticidelor asupra sănătății. Concomitent, cetățenii români arată și cel mai scăzut nivel de încredere (50,3%) în dorința guvernului de a-i proteja împotriva pesticidelor.

Rezultatele acestui sondaj trag un semnal de alarmă asupra politicii dezastruoase a României, în acest domeniu. Cetățenii români nu se simt reprezentați de ministerul agriculturii, care de 10 ani dă derogări pe bandă rulantă pentru neonicotinoide, cea mai periculoasa clasă de insecticide, oficial interzise în UE. În complicitate cu interesele sectorului agro-chimic se află și mediul academic, în mod special ASAS, care bagatelizează de ani de zile problema riscurilor pesticidelor, susținând fără bază științifică deciziile ministerului.

Anul viitor este an electoral. Modul iresponsabil în care este guvernat sectorul agricol, fără preocupări sociale și de mediu, trebuie să înceteze. Vocea cetățenilor trebuie ascultată. Securitatea alimentară trebuie să se democratizeze, având la bază știința și spiritul legii.

Rezumatul sondajului IPSOS -în limba română – poate fi consultat aici.

Sondajul integral IPSOS poate fi consultat aici – în limba engleză.

Comunicatul de presă al Pesticides Action Network, despre rezultatele sondajului, poate fi consultat aici, în limba engleză.

Articolul Românii spun NU pesticidelor! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Această nouă derogare răspunde, încă o dată, cererii unei minorități a sectorului agricol din România, anume organizațiilor marilor fermieri reuniți în Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC), ce reprezintă mai puțin de 1% din fermele din România [2] și care este membră a sindicatului european COPA-COGECA. Derogarea este a doua pe anul acesta [3] și face parte dintr-un șir de autorizații pe care MADR le-a oferit marilor fermieri de-a lungul timpului, în vederea tratării semințelor de cereale și oleaginoase cu pesticide neonicotinoide, chiar dacă acestea sunt interzise în Uniunea Europeană încă din 2018.

Deși de această dată tratamentul cu imidacloprid vizează doar culturi de toamnă (cereale păioase) ce nu au potențial melifer (deci atractivitate pentru albine), studiile au arătat că se produce o contaminare a mediului înconjurător (inclusiv a plantelor cu flori vizitate de albine, din jurul terenurilor tratate) prin praful contaminat ce se ridică la semănat, fiind una dintre principalele căi prin care albinele sunt expuse la substanțele toxice, cu riscuri acute [4].

O decizie ce abuzează o „portiță” legislativă și încalcă hotărârea Curții Europene de Justiție

Ce este și mai revoltător de această dată este sfidarea deciziei Curții de Justiție a Uniunii Europene (CJUE) din luna ianuarie a acestui an [5] care subliniază clar că folosirea instrumentului derogării nu se poate întâmpla în cazul interdicțiilor instituite prin legislație, privind comercializarea și utilizarea semințelor tratate cu produse fitosanitare care conțin neonicotinoide.

Curtea de Justiție reamintește Statelor Membre că au obligația de a lua toate măsurile necesare pentru a promova combaterea dăunătorilor cu un consum redus de pesticide, acordând prioritate metodelor nechimice. Aceste metode, printre care rotația culturilor de-a lungul câtorva ani (rotație reală, nu pe parcursul unui singur an), controlul biologic, folosirea serviciilor ecosistemice, diverse tehnici de cultivare, există deja reunite sub conceptul de Management Integrat al Dăunătorilor (Integrated Pest Management), un concept promovat în noile strategii și regulamente generate de Green Deal, dar care în România nu se cercetează și nu se aplică, atunci când vorbim de agricultura la scară mare. Aceasta este o problemă de maximă importanță și relevanță, pe care MADR trebuie (trebuia) să o adreseze în loc să recurgă an de an la derogări ce țin sectorul agricol și societatea captive într-un sistem de producție (ne referim la cel convențional) nociv pentru sănătatea mediului și oamenilor, prin dependența de substanțele chimice.

Un proces nedemocratic, cu efecte asupra întregii societăți

Derogarea a fost publicată după patru zile de la data la care s-a înregistrat solicitarea AAC, ceea ce pune sub semnul întrebării procesul decizional din spatele acestei hotărâri și rigurozitatea cu care au fost luate în considerare soluții alternative care să respecte legile europene și să protejeze biodiversitatea și oamenii.

Riscurile pe care le creează derogările emise de MADR sunt atât pentru polenizatori, cât și pentru oameni, conform tuturor evaluărilor și cercetărilor realizate de Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentară (EFSA) [6], dar și în România, de către Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Apicultură [7]. Albinele suferă cronic, chiar acut/letal în unele cazuri, din cauza culturilor tratate cu pesticide bazate pe neonicotinoide, un lucru îngrijorător având în vedere că aproape trei sferturi din culturile agricole din lume depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori [8].

Având în vedere cele de mai sus, WWF România, ROMAPIS și Eco-Ruralis, cer și public ca MADR să retragă derogarea acordată la cererea Alianței pentru Agricultură și Cooperare, să respecte legislația europeană și Hotărârea CJUE, și să stimuleze de urgență soluțiile alternative care să nu pună în pericol polenizatorii din România și nici sănătatea publică. Eco Ruralis, WWF și Romapis au cerut printr-o adresă oficială transmisă în data de 4 august 2023 – retragerea acestor autorizații. Până la data publicării acestui comunicat de presă nu am primit nici un răspuns. 

Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis: „Țăranii și micii producători care lucrează terenuri de până la 100 de hectare reprezintă 99.4% din totalul agricultorilor și nu folosesc neonicotinoide. Nu am cerut niciodată ministerului derogări pentru acest produs chimic, dat fiind că prezintă un pericol grav pentru sănătatea noastră ca agricultori, dar și a familiilor noastre și a tuturor celor care consumă din producția noastră. Ca să nu vorbim de impactul devastator asupra albinelor și celorlalți polenizatori. Ne-am opus an de an derogărilor date de minister și am fost tratați cu indiferență. Ministerul manipulează cetățenii când afirmă că fermierii români vor să folosească neonicotinoide, dând impresia că majoritatea fermierilor pune presiune pe instituție și pretinde că nu se poate descurca fără aceste substanțe deosebit de toxice. Aceste decizii de acordare a derogărilor pentru neonicotinoide sunt nedemocratice și nu au nimic de-a face cu interesele fermierilor.”

Monia Martini, Manager de proiect WWF: „Doar printr-un proces cu adevărat participativ și un dialog deschis se pot găsi cele mai bune soluții pentru toate părțile interesate, inclusiv natura. Semnele impactului uman asupra naturii și a polenizatorilor în particular sunt recunoscute la nivel european și există State Membre care deja au luat măsuri de conservare, pentru că fără procese naturale funcționale omul este în pericol. Polenizatorii nu pot vorbi și nu își pot apăra drepturile, însă ne asigură în continuare alimente și produse necesare pentru o viață sănătoasă și de calitate. Este inadmisibil ca o autoritate publică precum Ministerul Agriculturii să nu țină cont de beneficiile naturii pentru agricultură, să nu asigure reprezentativitatea pentru întreg spectrul agricol din România, și nu în ultimul rând, să nu țină cont de interesele cetățenilor. Ca urmare cerem Ministerului Agriculturii să renunțe la derogări și să intre într-un dialog real cu toate părțile interesate pentru soluții alternative de tip win-win.”

Constantin Dobrescu, Vice-președinte ROMAPIS: „Interdicția folosirii neonicotinoidelor instituită la nivelul UE are ca scop protejarea albinelor. Printr-o atitudine constant părtinitoare dar profund nociva, MADR emite pe bandă rulantă derogări de la această interdicție fără să țină cont și chiar fără să mai consulte organizațiile apicultorilor din România. Își apleacă însă urechea cu promptitudine și iresponsabilitate la solicitările unei minorități a fermierilor români— puțini dar influenți. Cu excepția industriei agrochimice, această atitudine face rău tuturor: albinelor, apicultorilor, polenizatorilor, echilibrului ecologic, consumatorilor de produse agricole românești. Și României, ca stat membru al UE, prin sfidarea Curții Europene de Justiție: emitentă a deciziei prin care se declară derogările de acest fel ilegale.”

Ce pot face cetățenii?

Toți cititorii sunt încurajați să semneze petiția noastră To BEE or NOT to BEE și să se alăture demersului de a cere de urgență Guvernului elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea riguroasă a unui plan național de acțiune pentru conservarea polenizatorilor, cu măsuri care să pună stop inclusiv „tradiției” derogărilor. Mai multe detalii și acces către petiție, la https://wwf.ro/campanii/tobee/.

Documente relevante

Adresa oficială transmisă către Ministerul Agriculturii in data de 4 august 2023, prin care Eco Ruralis, WWF și Romapis au cerut retragerea noilor autorizații pentru neonicotinoide publicate in data de 3 august: https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2023/08/Solicitare-WWF-Eco-Ruralis-ROMAPIS_Derogare-neonicotinoide_4.08.2023.pdf 

Aici puteți consulta oficial documentul de poziție al Asociației Eco Ruralis referitor la polenizatori și agroecologie: https://www.ecoruralis.ro/2023/08/07/taranii-polenizatorii-si-agroecologia/ 

–

Despre Eco Ruralis. Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă peste având aproape 20.000 de membri (respectiv 19.868 membri) cu ferme și gospodării care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

Despre WWF (World Wide Fund for Nature). Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Despre ROMAPIS. ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org

–

Note:

1. https://www.anfdf.ro/central/omologare/temporar/temp.html

2. https://shorturl.at/krsIS

3. https://ourworldindata.org/pollinator-dependence

4. Monitoring the Field-Realistic Exposure of Honeybee Colonies to Neonicotinoids by An Integrative Approach: A Case Study in Romania, 2019, https://www.mdpi.com/1424-2818/12/1/24

5. Conform Recensământului Agricol din 2020, Institutul Național de Statistică https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf

6. https://food.ec.europa.eu/plants/pesticides/approval-active-substances/renewal-approval/neonicotinoids_en

7. https://wwf.ro/dezvoltare-durabila/agricultura/romania-emite-din-nou-derogare-pentru-folosirea-in-agricultura-de-pesticide-toxice-interzise-in-ue/

8. https://efsa.onlinelibrary.wiley.com/doi/epdf/10.2903/j.efsa.2013.3068

Articolul Ministerul agriculturii sfidează țăranii din România și Curtea Europeană de Justiție prin noi derogări la neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Eco Ruralis este o asociație de țărănci și țărani, care funcționează la nivel național, având aproape 20 000 de membri (respectiv 19 868 membri dintre care mai mult de 60% sunt femei și mai puțin de 40% sunt bărbați), provenind din toate județele țării. Asociația a fost înființată în anul 2009 și reprezintă interesele și drepturile țăranilor, micilor producători și persoanelor care lucrează în mediul rural în România.

Suntem o asociație de țărani și țărănci, implicați în producția de hrană prin agricultură de subzistență și semisubzistență, diversificată și bazată pe principiile agroecologiei.

Am luat inițiativa înființării asociației Eco Ruralis în anul 2009, din convingerea că împreună ne putem reprezenta propriile drepturi și nevoi și că agricultura țărănească este modelul ideal de agricultură în România. Viziunea asociației include dreptul la semințe, dreptul la pământ și acces la piață, precum și dreptul de a lua parte la realizarea și deciderea politicilor publice din agricultură și alimentație. 

Țăranii și țărăncile sunt persoane care au legătură directă cu pământul, lucrează pământul pentru producția de hrană, locuiesc în mediul rural și sunt parte integrantă a satelor în care trăiesc în bună vecinătate cu ceilalți locuitori, iar exploatațiile lor agricole sunt de dimensiuni mici și mijlocii, rezonabile, fără a acapara resursele vecinilor. În România, cei care pot fi numiți țărani au gospodării medii de 2 până la 4 hectare, ajungând până la 100 de hectare, în funcție de regiune, relief, densitatea populației și disponibilitatea terenurilor agricole. În Eco Ruralis este o limită admisă pentru membri de 100 de hectare, majoritatea lucrănd terenuri de până la 10 hectare.

Eco Ruralis a participat la procesul de negociere a Declarației ONU pentru Drepturile Țăranilor, Țărăncilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural [1], adoptată în Consiliul pentru Drepturile Omului din Geneva și ulterior în Adunarea Generală ONU din New York în 2018. Prin această Declarație se definește la nivel global identitatea țăranilor precum și drepturi specifice ale acestora. Pentru noi, identitatea de țăran și țărancă este fundamentală pentru a stabili diferența dintre cele două sisteme dominante în agricultură – cel țărănesc și cel industrial. Totodată, promovându-ne identitatea țărănească ne dorim să restabilim demnitatea acestei categorii sociale discriminate și marginalizate de politicile publice și să ne motivăm să devenim acel stâlp de susținere în sistemul agricol și alimentar de care România are nevoie. Prin acțiunile noastre vrem să facem pași decisivi pentru ca societatea să recunoască rolul nostru complex și contribuția noastră majoră la securitatea alimentară și la protejarea resurselor naturale.

Cât de importanți sunt țăranii în agricultura din România?

Conform recensământului agricol din 2020 [2], în România există un număr total de aproape 2,9 milioane de exploatații sau gospodării agricole, care lucrează o suprafață totală de aproape 12,8 milioane de hectare de teren agricol. Dintre aceștia aproape 96% lucrează terenuri mai mici de 10 hectare iar 99,4% lucrează terenuri mai mici de 100 de hectare. Doar 0,56% lucrează terenuri mai mari de 100 de hectare – aceștia fiind fermierii industriali. Asta înseamnă că țăranii și micii producători reprezintă majoritatea covârșitoare a persoanelor care sunt active în agricultură. Mai jos vă prezentăm datele statistice structurate pe dimensiunea exploatațiilor și numărul de hectare alocate principalelor tipuri de agricultori.

Suprafața agricolă lucrată de țărani și de industrie în România. Sursa: Eurostat (2020) [3]

Numărul țăranilor este mult mai mare decât datele statistice referitoare la numărul exploatațiilor agricole, acesta nefiind cuantificat în mod clar de autorități. Luând în considerare că într-o gospodărie / exploatație există una sau mai multe persoane și că 46% din populația României trăiește în mediul rural, putem afirma cu încredere că în România există cel puțin 5 milioane de țărani și țărănci, un număr semnificativ atât la nivel național cât și european.

De reținut că în România se află 31,8% din totalul de ferme din Uniunea Europeană [4, 5], ceea ce face ca România să aibă cel mai mare număr de exploatații agricole și mai ales cel mai mare număr de țărani din UE.

Drepturile țăranilor în relația cu polenizatorii

Țăranii sunt aliați și prieteni ai albinelor și tuturor celorlalți polenizatori sălbatici. De-a lungul secolelor, țăranii au învățat să conviețuiască și să lucreze cu albinele și cu gâzele, prin practici durabile tradiționale. Un țăran înțelept apreciază valoarea acestora și faptul că depindem de munca lor pentru a produce an de an hrană în grădinile și pe câmpurile noastre. Sănătatea mediului și a resurselor naturale este și sănătatea țăranilor și a muncitorilor agricoli.

Considerăm că polenizatorii sunt atât forme de viață integrate în mediu și în ecologie, cât și resurse naturale, de care țăranii au nevoie pentru a supraviețui, pentru a produce hrană și pentru a menține echilibrul ecologic al naturii. Polenizatorii sunt un mijloc sau un instrument de producție a culturilor destinate hranei atât domesticite cât și sălbatice (legume, fructe, cereale, plante medicinale, flori), polenizatorii asigurând reproducția plantelor ca formă de viață. Fără polenizatori agricultura și securitatea alimentară nu are viitor.

Din cauza industrializării agriculturii, practicile tradiționale au avut de suferit, precum și polenizatorii odată cu acestea. Datorită sărăciei în care se află țăranii, se întâmplă un fenomen bipolar. Pe de o parte țăranii au menținut practici tradiționale ne-chimice, care asigură un mediu de producție sănătos și un habitat prietenos pentru polenizatori. Pe de altă parte, datorită promovării agresive a industriei chimice în mediul rural, fără consultanță și educație de specialitate, unii țărani folosesc substanțe chimice fără a cunoaște tehnologia de aplicare și efectele asupra sănătății lor și asupra mediului. Nu idealizăm munca precară, ne dorim ca practicile țărănești să evolueze odată cu avansul tehnologic, însă după principii democratice și ecologice, care să nu lase în urmă țăranii și natura intoxicată cu substanțe chimice periculoase.

Țăranii au dreptul să participe și să ia decizii pentru gestionarea și folosirea acestor resurse naturale. Țăranii au totodată obligația de a proteja resursele naturale și de a le folosi prin practici prietenoase cu mediul pentru a fi cât mai durabile, încât să se bucure de ele generațiile viitoare.

Statele au obligația să ia măsuri pentru a se asigura că orice exploatare care afectează resursele naturale, pe care țăranii le dețin sau le utilizează în mod tradițional, nu afectează sănătatea acestora. Statele trebuie să se asigure că previn riscurile ce derivă din tehnologii, substanțe chimice și practici agricole industriale, inclusiv prin interzicerea și restricționarea utilizării acestora. Statele sunt obligate să consulte țăranii pentru a proteja drepturile și interesele acestora.

Drepturi relevante ale țăranilor în relație cu Agroecologia – extrase din Declarația ONU pentru drepturile țăranilor, țărăncilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural:

Art. 5: Drepturile la resursele naturale și dreptul la dezvoltare

“Țăranii și alte persoane care lucrează în zonele rurale au dreptul să aibă acces la resursele naturale din comunitatea lor de care au nevoie pentru a se bucura de condiții de viață adecvate, și să le utilizeze într-un mod durabil.”

Art. 14: Dreptul la securitate și sănătate la locul de muncă

“Țăranii și alte persoane care lucrează în zonele rurale au dreptul să nu folosească sau să fie expuși la substanțe periculoase sau substanțe chimice toxice, inclusiv agrochimice sau poluanți agricoli sau industriali.”

Art. 15: Dreptul la suveranitatea alimentară și dreptul la hrană

“Țăranii și alte persoane care lucrează în mediul rural au dreptul de a-și determina propriile sisteme alimentare și agricole, recunoscute de multe state și regiuni drept dreptul la suveranitate alimentară. Aceasta include dreptul de a participa la procesele de luare a deciziilor privind politica alimentară și agricultură și dreptul la alimente sănătoase și suficiente produse prin metode ecologice și durabile care respectă culturile lor.”

Art. 16: Dreptul la un venit și un trai decent și la mijloacele de producție

“Țăranii și alte persoane care lucrează în zonele rurale au dreptul la un nivel de trai adecvat pentru ei și familiile lor și pentru a facilita accesul la mijloacele de producție necesare realizării acestora, inclusiv instrumente de producție, asistență tehnică, credit, asigurare și altele servicii financiare. De asemenea, aceștia au dreptul de a practica liber, individual și / sau colectiv, în asociere cu alții sau în cadrul unei comunități, metode tradiționale de agricultură, pescuit, creșterea animalelor și silvicultură și să dezvolte sisteme de comercializare comunitare.”

Art. 18: Dreptul la un mediu sigur, curat și sănătos

“Țăranii și alte persoane care lucrează în mediul rural au dreptul la conservarea și protecția mediului și a capacității productive a pământurilor lor, precum și la resursele pe care le folosesc și le gestionează.”

Art. 19: Dreptul la semințe

“1. Țăranii și alte persoane care lucrează în zonele rurale au dreptul la semințe, în conformitate cu articolul 28 din prezenta declarație, inclusiv:

(a) Dreptul la protecția cunoștințelor tradiționale referitoare la resursele genetice ale plantelor pentru alimente și agricultură;

(b) Dreptul de a participa în mod echitabil la împărtășirea beneficiilor care decurg din utilizarea resurselor genetice vegetale pentru alimente și agricultură;

(c) Dreptul de a participa la luarea deciziilor cu privire la aspectele legate de conservarea și utilizarea durabilă a resurselor genetice vegetale pentru alimente și agricultură;

(d) Dreptul de a păstra, utiliza, schimba și vinde semințele sau materialul de înmulțire salvate în fermă.

2. Țăranii și alte persoane care lucrează în mediul rural au dreptul de a-și menține, controla, proteja și dezvolta propriile semințe și cunoștințele tradiționale.”

Art. 20: Dreptul la diversitatea biologică

“Statele vor lua măsurile corespunzătoare, în conformitate cu obligațiile lor internaționale relevante, pentru a preveni epuizarea și pentru a asigura conservarea și utilizarea durabilă a biodiversității, pentru a promova și proteja deplina desfășurare a drepturilor țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural.”

Art. 23: Dreptul la sănătate

“Țăranii și alte persoane care lucrează în zonele rurale au dreptul să utilizeze și să-și protejeze medicamentele tradiționale și să își păstreze practicile de sănătate, inclusiv accesul și conservarea plantelor, animalelor și mineralelor lor pentru uz medicinal.”

Agroecologia

Agroecologia este un sistem complex care ne ghidează modelul agricol țărănesc, atât la nivel practic cât și ca organizare. Agroecologia a trecut printr-un proces de dezvoltare, ajungând în prezent să fie recunoscută la nivel ONU ca știință, practici agricole și mișcare socio-politică.

Organizația Mondială pentru Agricultură și Alimentație (FAO) a definit, prin negocierea cu guvernele membre ONU, un cadru formal pentru Agroecologie [6, 7], ce conține 10 elemente componente. Printre acestea se numără diversitatea resurselor naturale, sinergiile sistemelor alimentare, reciclarea mijloacelor de producție, reziliența ecosistemelor și a comunităților, valorile sociale, cultura și tradițiile și guvernarea responsabilă.

În prezent Agroecologia e promovată în UE în diferite procese legislative, atât în politici agricole cât și de mediu. Deși suntem departe de a influența decisiv aceste politici, criza actuală ne motivează să continuăm presiunile asupra factorilor de decizie.

Eco Ruralis definește Agroecologia țărănească [8] drept un mod de viață și o viziune complexă, care se bazează pe cunoștințele și înțelepciunea țăranilor, transmise din generație în generație și, totodată, încorporează noi gândiri și valori adaptate realității actuale. Agroecologia țărănească este modelul ideal pe care noi îl propunem în România și nu numai, reprezentând soluția la agricultura industrială și la consecințele grave provocate de ea, precum și la viitoarele provocări aduse de schimbările climatice.

Cei trei piloni ai agroecologiei țărănești. Pentru noi, țăranii, agroecologia este:

A. O practică. Ea include modul în care lucrăm cu solul, cu animalele și alte bunuri comune (apă, semințe șamd), dar și modul în care interacționăm între noi, cu alți țărani, cu alți oameni care lucrează în mediul rural și consumatorii produselor noastre. Relațiile noastre se bazează pe respect reciproc și încredere, incluziune, egalitate, non-discriminare și cooperare pentru a prospera împreună. În același timp, practicăm agricultura la scară mică și de familie și încurajăm și contribuim la dezvoltarea economiei locale, circulare și a lanțurilor scurte alimentare, în cadrul cărora micii producători de hrană sunt recompensați corect pentru munca lor. Agroecologia țărănească nu susține folosirea culturilor de Organisme Modificate Genetic, a brevetelor asupra semințelor, plantelor și animalelor sau folosirea substanțelor toxice. Ea susține biodiversitatea ca armonie și sinergie între sistemul natural, sistemul social și sistemul cultural.

B. O știință și inovare țărănească. Încă de la începuturile agriculturii, țăranii au contribuit la cunoașterea și înțelegerea cultivării hranei în relație cu mediul viu din jurul nostru, oferind în permanență soluții noi și creative la nenumărate provocări. Acest proces continuă și în prezent, creând un fond comun de cunoștințe țărănești tradiționale în diferitele contexte și realități. Așadar, munca noastră de inovare în câmp, bazată pe observație și îmbunătățire constantă a practicilor noastre și agrobiodiversității, are nevoie de recunoaștere și respect. Procesele noastre de învățare și de transmitere a cunoștințelor deseori au loc în spații informale, adică în gospodăriile și satele noastre, de la un țăran la altul și între generații. Prețuim, de asemenea, schimburile cu țărani din alte regiuni sau țări, precum și crearea propriilor spații și școli de învățare în agroecologie.

C. O mișcare socială și politică. Agroecologia țărănească consideră drepturile țăranilor o prioritate. Toți țăranii și micii producători ar trebui să aibă drept de decizie și să fie implicați la toate nivelurile în procesele de luare a deciziilor referitoare la hotărârile și politicile publice care îi privesc și îi afectează. Modelul agroecologic respectă agricultura locală în comunitățile de pretutindeni, întrucât se bazează pe solidaritate și cooperare între toate regiunile și toți țăranii.

Concluzie

În concluzie, țăranii au capacitatea de a lucra concret cu polenizatorii și alte resurse naturale, care să aducă beneficii directe și pe termen lung pentru restabilirea echilibrului ecologic. Implicarea țăranilor în salvarea polenizatorilor de la efectele poluării industriale poate conduce la democratizarea politicilor publice din agricultură, care în prezent reprezintă interesele a mai puțin de 1% din persoanele active în agricultură, care distrug sau limitează oportunitatea pentru ceilalți 99%.

În mod colectiv, avem cea mai mare capacitate de a elibera în mediu oxigenul necesar să facem față crizei climatice. Avem capacitatea de a crea habitate pentru viețuitoarele fără glas și fără reprezentare. Prin modul de organizare al agriculturii țărănești, definită prin diversitate și descentralizare, reprezentăm un sistem durabil și sănătos.

Suntem o parte a soluției.

Autoare: Ramona Duminicioiu, în consultare cu Grupul de Lucru pentru Agroecologie al Eco Ruralis.

–

Note:

1. https://digitallibrary.un.org/record/1650694?ln=en
2. https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf
3. https://ec.europa.eu/eurostat/databrowser/view/EF_M_FARMLEG__custom_6562704/bookmark/table?lang=en&bookmarkId=182de566-93d0-4d11-8da5-fbca736fe59d
4. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/SEPDF/cache/73319.pdf
5. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52020SC0391
6. https://www.fao.org/agroecology/overview/overview10elements/en/
7. https://gradinamd.files.wordpress.com/2022/11/agroecology_10_elements_booklet_ro_final.pdf
8. https://www.ecoruralis.ro/programe/agroecologie/

Articolul Drepturile Țăranilor și Agroecologia în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

București, 30 iunie 2023. WWF România împreună cu Eco Ruralis – Asociația Țăranilor și Țărăncilor din România și Federația Asociațiilor Apicole ROMAPIS lansează campania și petiția națională „To Be or Not To Bee” pentru a comunica urgența elaborării, adoptării și implementării unui plan național de acțiune pentru salvarea polenizatorilor, cu măsuri pentru fiecare domeniu/sector de impact, printre care agricultura, managementul spațiilor verzi din zonele urbane, educația și cercetarea. Având în vedere că declinul actual al insectelor polenizatoare conține indiciile unei posibile crize de ordin existențial, ce va afecta întreaga societate, fiecare om ce citește această știre este îndemnat să se alăture demersului prin semnarea și distribuirea petiției de pe site-ul https://wwf.ro/campanii/tobee/. 

Argumentele științifice împreună cu susținerea oamenilor pentru acest demers necesar pentru sănătatea mediului și sănătatea fiecăruia dintre noi, vor fi prezentate autorităților – Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii, pentru a solicita elaborarea în mod participativ și pe baze științifice imparțiale, adoptarea și implementarea planului național de acțiune, așa cum indică și Inițiativa Uniunii Europene pentru Polenizatori. Alte State Membre UE precum Franța, Belgia, Luxemburg, Irlanda, Olanda și Spania au deja adoptate astfel de strategii naționale sau planuri de acțiune și pot fi luate ca exemplu.

Ce se întâmplă cu polenizatorii? Aproximativ trei sferturi din culturile agricole depind, cel puțin parțial, de albine și de alți polenizatori. Culturile polenizate sunt cele care oferă fructe, legume, semințe sau ulei. Contribuția economică a polenizării în sectorul agricol din Europa a fost estimată la 15 miliarde de Euro anual (referința 1). Dincolo de rolul în securitatea alimentară, polenizatorii sunt o componentă absolut vitală a ecosistemelor, prin asigurarea reproducerii plantelor din flora sălbatică; la rândul lor, aceste plante intră în componența hranei animalelor domestice. De asemenea, polenizatorii contribuie și la realizarea altor culturi precum bumbacul, inul și la producția de medicamente și remedii. Așadar, „serviciile” pe care le realizează polenizatorii se regăsesc în fiecare aspect al calității vieții umane.

Declinul lor rapid, consemnat în tot mai multe cercetări științifice, anunță o reală criză sistemică pentru sănătatea mediului și securitatea alimentară. Un raport întocmit de Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii în cadrul proiectului WWF „BeeActive”, ce va fi publicat în perioada următoare, arată că 37% din speciile de albine din Europa au populații în scădere – din care 9.1% sunt în pragul dispariției, și 31% din speciile de fluturi de asemenea au populații în scădere – din care 9% sunt amenințate cu dispariția.

Apicultorii fac și ei propria monitorizare a albinelor pe care le pierd în fiecare an. Sondajul anual COLOSS (Prevention of honey bee COlony LOSSes) arată că există pierderi însemnate în perioada de iernare, în mod recurent: 15% în 2019-2020, 32,5% în 2020-2021, 15,2% în 2021-2022.

Un raport al Comisiei Europene din octombrie 2020, ce cuprinde rezultatele evaluării ecosistemelor de la nivelul UE, a arătat că 50% din terenul cultivat cu culturi dependente de polenizatori se confruntă acum cu un deficit de polenizare (referința 2).

Cauzele principale pentru trendul descrescător al polenizatorilor sunt pierderea habitatului și a resurselor de hrană (ex. prin transformarea pajiștilor în teren arabil, eliminarea vegetației naturale de pe terenurile agricole), poluarea cu pesticide chimice – erbicide, insecticide (în agricultură și în grădini și spații verzi), schimbările climatice.

Cadrul legislativ european pentru protejarea polenizatorilor

Pentru a stopa declinul polenizatorilor, Comisia Europeană a adoptat în 2018 prima Inițiativă UE privind Polenizatorii (referința 3), cu obiective strategice până în 2030. Aceasta a fost relansată și redenumită în ianuarie 2023 ca „Un Nou Pact pentru Polenizatori” (referința 4), cu trei priorități-cheie: i. Îmbunătățirea cunoștințelor referitoare la declinul polenizatorilor, la cauzele și consecințele acestuia; ii: Îmbunătățirea conservării polenizatorilor și combaterea cauzelor declinului acestora; iii: Mobilizarea societății și promovarea planificării strategice și a cooperării la toate nivelurile. În cadrul celei de-a treia priorități, Comisia stabilește că Inițiativa trebuie transpusă de Statele Membre în strategii la nivel național care „ar trebui să coordoneze și să stimuleze eforturile la nivelul tuturor sectoarelor și politicilor relevante pentru a inversa declinul polenizatorilor până în 2030” (referința 5).

De asemenea, Strategia „De la fermă la furculiță” prevede reducerea utilizării și riscurilor asociate pesticidelor chimice cu 50% până în 2030, iar Strategia privind Biodiversitatea pentru 2030 stabilește ca 25% din terenurile agricole din UE să fie gestionate ecologic (de la 8.5% în prezent). România are doar 2.9% din suprafața agricolă gestionată în regim ecologic (referința 6).

În baza acestui cadru legislativ, campania și petiția lansată astăzi solicită Ministerului Mediului și Ministerului Agriculturii deschiderea unei platforme comune de dialog și lucru pentru elaborarea în mod participativ, transparent și pe baze științifice imparțiale a unui plan național integrat pentru protejarea polenizatorilor din țara noastră. Îndemnăm pe toți cititorii acestei știri să se alăture acestui demers și solicitări, semnând și distribuind petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Monia Martini, Manager proiect BeeActive, WWF-România: „Re-conectarea omului cu natura este cel mai frumos cadou pe care ni-l putem face! Natura este amicul nostru și prin crizele de mediu care ne afectează din ce în ce mai mult viața de zi cu zi natura ne cere ajutor. Este aici să ne ofere ingredientele de care avem nevoie pentru o viață bună, însă trebuie să ne mobilizăm să o protejăm ca să o poată face în continuare, iar albinele și alte insecte polenizatoare sunt cheie în acest sens.”

Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis: „Țăranii și micii producători agroecologici au fost dintotdeauna aliați ai naturii. Lucrăm cu resursele naturale și cu ecosistemele în fiecare zi, inclusiv în condiții de criză, pentru producția de hrană. Fără insectele polenizatoare agricultura, hrana și viitorul nu ar fi posibile. Chimicalele ce pun în pericol albinele și ceilalți polenizatori trebuie interzise sau restricționate drastic. Și mai este nevoie și de alte măsuri – asta își propune campania noastră, să ne ajute să ajungem, împreună cu alți specialiști, la masa de lucru cu autoritățile responsabile, pentru a construi un plan de acțiune, cât mai curând posibil.”

Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS: „Albinele, alături de toate celelalte insecte polenizatoare prestează, gratuit, cel mai important serviciu din natură: polenizarea. Albinele polenizează culturile agricole, asigurând o bună parte a alimentelor omenirii, dar și flora naturală, contribuind la echilibrul mediului. Albinele produc chiar ele un aliment foarte valoros, mierea. Apicultura este și o ocupație care pune pâinea pe masa a zeci de mii de familii românești. Astăzi, mai mult ca oricând, polenizatorii sunt în primejdie de a se împuțina până la dispariție, ceea ce ar fi o catastrofă care ne-ar influența în mod decisiv viața, sub toate aspectele. Campania lansată astăzi vă îndeamnă pe fiecare dintre dumneavoastră la responsabilitate și acțiune: semnați petiția noastră! Solicitările noastre către autoritățile României și cunoștințele și experiența cu care putem contribui nu sunt luate în seamă în lipsa unui suport consistent al populației.”

Pentru mai multe informații, vă rugăm contactați:

Monia Martini, Manager proiect, WWF România, mmartini@wwf.ro, 0730638481
Ramona Duminicioiu, Președintă Eco Ruralis, ramona@ecoruralis.ro, 0746337022
Constantin Dobrescu, Vicepreședinte ROMAPIS, office.romapis@gmail.com, 0744823628

Note:

– În cadrul Noului Pact UE pentru Polenizatori, sub cele trei priorități-cheie (menționate mai sus), Comisia Europeană a stabilit principalele acțiuni care trebuie implementate la nivel UE pentru îndeplinirea acestor obiective, printre care: îmbunătățirea conservării habitatelor și speciilor protejate și periclitate, reconstrucția habitatelor naturale în zonele agricole, reducerea riscurilor și folosinței pesticidelor, creșterea habitatelor pentru polenizatori în zonele urbane, adresarea impactului negativ al schimbărilor climatice. Mai multe detalii: https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/en/ip_23_281.

– Despre BeeActive – Mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România: Prin intermediul proiectului BeeActive, ne dorim să îmbunătățim legislația din România, cu implicarea tuturor factorilor de interes. Invităm pe toată lumea să semneze și să distribuie petiția de pe site-ul https://wwf.ro/.

Proiectul BeeActive este derulat de WWF România în parteneriat cu Institutul Norvegian pentru Cercetarea Naturii (NINA) cu sprijinul financiar Active Citizens Fund România, program finanțat de Islanda, Liechtenstein și Norvegia prin Granturile SEE 2014-2021. Scopul proiectului este mobilizarea cetățenilor pentru conservarea albinelor și a altor polenizatori din România.

Despre WWF (World Wide Fund for Nature)

Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro

Despre Eco Ruralis

Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă aproape 20000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

Despre ROMAPIS

ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org

—

Despre Programul Active Citizens Fund România

Programul Active Citizens Fund România este finanțat prin Granturile SEE 2014-2021. Obiectivul general al Granturilor este de a reduce disparitățile economice și sociale și a consolida relațiile bilaterale dintre cele 15 state beneficiare și statele donatoare (Islanda, Liechtenstein, Norvegia). Programul este administrat de către consorțiul compus din Fundația pentru Dezvoltarea Societății Civile, Fundația pentru Parteneriat, Centrul de Resurse pentru Comunitățile de Romi, Fundația PACT și Frivillighet Norge, care acționează în calitate de Operator de Fond desemnat de către FMO – Oficiul Mecanismului Financiar al Granturilor SEE și Norvegiene. Active Citizens Fund România vizează consolidarea societății civile și a cetățeniei active și creșterea capacității grupurilor vulnerabile. Cu o alocare totală de 46.000.000 euro, programul urmărește dezvoltarea pe termen lung a sustenabilității și capacității sectorului societății civile, intensificând rolul său în promovarea participării democratice, a cetățeniei active și a drepturilor omului și consolidând în același timp relațiile bilaterale cu statele donatoare Islanda, Liechtenstein și Norvegia. Pentru mai multe informații despre Active Citizens Fund în România, vă rugăm accesați www.activecitizensfund.ro. Pentru mai multe informații despre Granturile SEE și Norvegiene, accesați www.eeagrants.ro

Referințe:

1. http://step-project.net/img/uplf/STEP%20brochure%20online-1.pdf și https://shs.hal.science/halshs-01293686/document

2. https://publications.jrc.ec.europa.eu/repository/handle/JRC120383

3. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?qid=1528213737113&uri=CELEX:52018DC0395

4. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/EN/TXT/?uri=COM%3A2023%3A35%3AFIN&qid=1674555285177

5. https://eur-lex.europa.eu/legal-content/RO/TXT/PDF/?uri=CELEX:52023DC0035

6. https://ec.europa.eu/eurostat/statistics-explained/index.php?title=Organic_farming_statistics#Total_organic_area

Articolul Lansare campanie și petiție pentru salvarea albinelor și a altor polenizatori din România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

adresată domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Adrian-Ionuț Chesnoiu

Stimate Domnule Ministru,

În cadrul întâlnirii la care ați invitat organizații ale apicultorilor în data de 16.12.2021 ne-ați comunicat intenția dumneavoastră de a acorda o autorizație de urgență pentru utilizarea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor și la floarea-soarelui în anul 2022. Asociațiile semnatare solicită ferm renunțarea la emiterea derogării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor, în baza următoarelor argumente:

1. Majoritatea agricultorilor (apicultori și fermieri) din România doresc să nu fie afectați de neonicotinoide și nici să le folosească. În urmă cu doi ani salutam primii pași și progresele făcute de MADR prin neacordarea acestor autorizații de urgență pentru floarea-soarelui iar anul trecut ne-am exprimat dezamăgirea că ați repetat totuși derogarea pentru porumb. Vestea despre reluarea derogărilor la floarea-soarelui din 2022 produce o imensă frustare și deznădejde printre apicultorii reprezentați de ROMAPIS precum și a cvasitotalității acelora care nu sunt membrii în asociațiile care compun federația.

Mai mult, fermierii mici și mijlocii – care reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România (conform datelor MADR – peste 90% din exploatații sunt mai mici de 5 ha și peste 99% din exploatații sunt mai mici de 100 ha)¹ nu folosesc neonicotinoide și nu au solicitat ministerului autorizarea acestora în România. În fapt, o categorie extrem de limitată de fermieri, respectiv marii fermieri (conform datelor MADR doar 0,36% reprezintă ponderea fermelor cu dimensiune de peste 100 ha) a făcut parte din discuții cu MADR pe acest subiect. Asociația Eco Ruralis, care reprezintă în prezent peste 17 000 de membri – fermieri de familie mici și mijlocii din România (între 1-100 ha/exploatație) se opune ferm utilizării neonicotinoidelor în România, pe considerente de sănătate, de mediu, economice și de securitate alimentară. Contrazicem astfel orice declarație care pretinde că „fermierii” solicită autorizarea neonicotinoidelor.

2. Curentul european este împotriva neonicotinoidelor. Considerăm că propunerea pe care am aflat-o de la dvs anulează progresele realizate de România în ultimii 2 ani și speranța de intrare în normalitate, plasând țara noastră pe coordonate ce scot România din rândul statelor responsabile nu numai față de albine, pentru că ne referim la otrăvirea lentă dar sigură a solului, apelor și aerului României, la afectarea pe termen lung a biodiversității și periclitarea sănătății cetățenilor.

Așa cum știți, Strategia „De la fermă la furculiță” a Comisiei Europene a anunțat acțiuni de reducere a utilizării generale a pesticidelor cu 50% până în 2030. Un alt element central al Pactului Verde European este Strategia privind Biodiversitatea care stabilește obiectivul-cheie de a plasa cel puțin 25 % din terenurile agricole în agricultura ecologică. Este trist că, având în vedere cunoștințele existente în prezent cu privire la riscurile acestor produse, continuați să permiteți ca aceste insecticide să distrugă masiv ceea ce încă mai poate fi salvat din biodiversitatea țării noastre și descurajați conversia fermelor la agricultura ecologică.

3. Argumente științifice. În expunerea motivelor pentru care ați luat în considerare reluarea acestor derogări ați pretins imposibilitatea combaterii dăunătorului Tanymecus dilaticollis prin alte mijloace decât neonicotinoidele. Vă propunem mai jos 4 titluri de lucrări științifice solide care contrazic această teză pe care o auzim încă din anul primei derogări de acest fel emise de MADR:

– Furlan, L. & Kreutzweiser, D. Alternatives to neonicotinoid insecticides for pest control: case studies in agriculture and forestry (Alternative la insecticidele neonicotinoide pentru controlul dăunătorilor: studii de caz în agricultură și silvicultură). Environmental Science and Pollution Research 22, 135-147 (2015).

– Furlan, L. et al. An update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on systemic insecticides (O actualizare a evaluării integrate la nivel mondial (WIA) privind insecticidele sistemice). Partea 3: alternative la insecticidele sistemice. Environmental Science and Pollution Research 1-23 (2018).

– Jactel, H. et al. Alternativele la neonicotinoide. Environment International 129, 423-429 (2019).

– Veres,A. et al. 2020. An Update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on Systemic Pesticides. Part 4: Alternatives in Major Cropping Systems. Environmental Science and Pollution Research 27(24): 29867–29899.

O altă opinie exprimată de dvs la întâlnirea menționată a fost aceea că nu există niciun studiu științific care să facă o legătură între folosirea neonicotionodelor și afectarea albinelor. Ne permitem să vă atragem atenția și pe această cale că în spatele opiniei exprimate de EFSA, autoritatea europeană competentă în domeniul evaluării toxicității pesticidelor, stau studii științifice ample, complexe și de necontestat cu privire la faptul că neonicotinoidele constituie un pericol pentru insectele polenizatoare. În opoziție cu opinia exprimată de dumneavoastră, vrem să vă aducem la cunoștință că există sute de cercetări științifice serioase de acest fel. O posibilă sursă de inspirație pe care vi-o sugerăm este chiar arhiva instituției pe care o conduceți, unde federația noastră a predat 52 lucrări științifice care tratează acest subiect, tipărite pe hârtie, cu adresa Nr. 53/09.10.2015. Pentru informare vă propunem de asemenea studiul unei lucrări mai vechi în care am fost implicați dar care, din păcate, își păstrează încă actualitatea: Apelul de urgență pentru albine (https://www.bee-life.eu/_files/ugd/8e8ea4_bb05322eee3d4f04b1425b55cc0cb9dc.pdf).

Domnule Ministru, o autorizație de urgență acordată în mod repetat încetează să mai fie o urgență, se transformă în obișnuită. În plus, criteriile de acordare a unei autorizații de urgență sunt bine descrise de către Comisie. Conform acestor criterii, administrația dumneavoastră trebuie să demonstreze că: există o „circumstanță specială” și că există „un pericol care nu poate fi stăpânit prin niciun alt mijloc rezonabil”. Vă rugăm să faceți publică metodologia utilizată pentru a stabili că nivelul de dăunători din floarea-soarelui reprezintă un pericol pentru economia agricultorilor, în condițiile aplicării managementului integrat al dăunătorilor (obligatorie și în România conform Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor).

Având în vedere toate cele de mai sus, vă solicităm Domnule Ministru, să renunțați la emiterea derogării privind interdicția utilizării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor.

Scrisoarea deschisă  în format pdf.

Cu deosebită considerație,

Dr. Mircea Ciocan,
Președinte ROMAPIS

Szocs Boruss Miklos Attila
Președinte Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali

***

Note:

Articolul Scrisoare deschisă împotriva autorizării neonicotinoidelor în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.