Scrisoare deschisă împotriva autorizării neonicotinoidelor în România

Scrisoare deschisă împotriva autorizării neonicotinoidelor în România,

adresată domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Adrian-Ionuț Chesnoiu

Stimate Domnule Ministru,

În cadrul întâlnirii la care ați invitat organizații ale apicultorilor în data de 16.12.2021 ne-ați comunicat intenția dumneavoastră de a acorda o autorizație de urgență pentru utilizarea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor și la floarea-soarelui în anul 2022. Asociațiile semnatare solicită ferm renunțarea la emiterea derogării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor, în baza următoarelor argumente:

1. Majoritatea agricultorilor (apicultori și fermieri) din România doresc să nu fie afectați de neonicotinoide și nici să le folosească. În urmă cu doi ani salutam primii pași și progresele făcute de MADR prin neacordarea acestor autorizații de urgență pentru floarea-soarelui iar anul trecut ne-am exprimat dezamăgirea că ați repetat totuși derogarea pentru porumb. Vestea despre reluarea derogărilor la floarea-soarelui din 2022 produce o imensă frustare și deznădejde printre apicultorii reprezentați de ROMAPIS precum și a cvasitotalității acelora care nu sunt membrii în asociațiile care compun federația.

Mai mult, fermierii mici și mijlocii – care reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România (conform datelor MADR – peste 90% din exploatații sunt mai mici de 5 ha și peste 99% din exploatații sunt mai mici de 100 ha)1 nu folosesc neonicotinoide și nu au solicitat ministerului autorizarea acestora în România. În fapt, o categorie extrem de limitată de fermieri, respectiv marii fermieri (conform datelor MADR doar 0,36% reprezintă ponderea fermelor cu dimensiune de peste 100 ha) a făcut parte din discuții cu MADR pe acest subiect. Asociația Eco Ruralis, care reprezintă în prezent peste 17 000 de membri – fermieri de familie mici și mijlocii din România (între 1-100 ha/exploatație) se opune ferm utilizării neonicotinoidelor în România, pe considerente de sănătate, de mediu, economice și de securitate alimentară. Contrazicem astfel orice declarație care pretinde că „fermierii” solicită autorizarea neonicotinoidelor.

2. Curentul european este împotriva neonicotinoidelor. Considerăm că propunerea pe care am aflat-o de la dvs anulează progresele realizate de România în ultimii 2 ani și speranța de intrare în normalitate, plasând țara noastră pe coordonate ce scot România din rândul statelor responsabile nu numai față de albine, pentru că ne referim la otrăvirea lentă dar sigură a solului, apelor și aerului României, la afectarea pe termen lung a biodiversității și periclitarea sănătății cetățenilor.

Așa cum știți, Strategia „De la fermă la furculiță” a Comisiei Europene a anunțat acțiuni de reducere a utilizării generale a pesticidelor cu 50% până în 2030. Un alt element central al Pactului Verde European este Strategia privind Biodiversitatea care stabilește obiectivul-cheie de a plasa cel puțin 25 % din terenurile agricole în agricultura ecologică. Este trist că, având în vedere cunoștințele existente în prezent cu privire la riscurile acestor produse, continuați să permiteți ca aceste insecticide să distrugă masiv ceea ce încă mai poate fi salvat din biodiversitatea țării noastre și descurajați conversia fermelor la agricultura ecologică.

3. Argumente științifice. În expunerea motivelor pentru care ați luat în considerare reluarea acestor derogări ați pretins imposibilitatea combaterii dăunătorului Tanymecus dilaticollis prin alte mijloace decât neonicotinoidele. Vă propunem mai jos 4 titluri de lucrări științifice solide care contrazic această teză pe care o auzim încă din anul primei derogări de acest fel emise de MADR:

Furlan, L. & Kreutzweiser, D. Alternatives to neonicotinoid insecticides for pest control: case studies in agriculture and forestry (Alternative la insecticidele neonicotinoide pentru controlul dăunătorilor: studii de caz în agricultură și silvicultură). Environmental Science and Pollution Research 22, 135-147 (2015).

Furlan, L. et al. An update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on systemic insecticides (O actualizare a evaluării integrate la nivel mondial (WIA) privind insecticidele sistemice). Partea 3: alternative la insecticidele sistemice. Environmental Science and Pollution Research 1-23 (2018).

Jactel, H. et al. Alternativele la neonicotinoide. Environment International 129, 423-429 (2019).

Veres,A. et al. 2020. An Update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on Systemic Pesticides. Part 4: Alternatives in Major Cropping Systems. Environmental Science and Pollution Research 27(24): 29867–29899.

O altă opinie exprimată de dvs la întâlnirea menționată a fost aceea că nu există niciun studiu științific care să facă o legătură între folosirea neonicotionodelor și afectarea albinelor. Ne permitem să vă atragem atenția și pe această cale că în spatele opiniei exprimate de EFSA, autoritatea europeană competentă în domeniul evaluării toxicității pesticidelor, stau studii științifice ample, complexe și de necontestat cu privire la faptul că neonicotinoidele constituie un pericol pentru insectele polenizatoare. În opoziție cu opinia exprimată de dumneavoastră, vrem să vă aducem la cunoștință că există sute de cercetări științifice serioase de acest fel. O posibilă sursă de inspirație pe care vi-o sugerăm este chiar arhiva instituției pe care o conduceți, unde federația noastră a predat 52 lucrări științifice care tratează acest subiect, tipărite pe hârtie, cu adresa Nr. 53/09.10.2015. Pentru informare vă propunem de asemenea studiul unei lucrări mai vechi în care am fost implicați dar care, din păcate, își păstrează încă actualitatea: Apelul de urgență pentru albine (https://www.bee-life.eu/_files/ugd/8e8ea4_bb05322eee3d4f04b1425b55cc0cb9dc.pdf).

Domnule Ministru, o autorizație de urgență acordată în mod repetat încetează să mai fie o urgență, se transformă în obișnuită. În plus, criteriile de acordare a unei autorizații de urgență sunt bine descrise de către Comisie. Conform acestor criterii, administrația dumneavoastră trebuie să demonstreze că: există o „circumstanță specială” și că există „un pericol care nu poate fi stăpânit prin niciun alt mijloc rezonabil”. Vă rugăm să faceți publică metodologia utilizată pentru a stabili că nivelul de dăunători din floarea-soarelui reprezintă un pericol pentru economia agricultorilor, în condițiile aplicării managementului integrat al dăunătorilor (obligatorie și în România conform Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor).

Având în vedere toate cele de mai sus, vă solicităm Domnule Ministru, să renunțați la emiterea derogării privind interdicția utilizării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor.

Scrisoarea deschisă  în format pdf.

Cu deosebită considerație,

Dr. Mircea Ciocan,
Președinte ROMAPIS

Szocs Boruss Miklos Attila
Președinte Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali

***

Note:

1. Analiza SWOT PNS – Structura exploatațiilor agricole pe clase de mărime fizică, pag. 3 – https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/PAC_dupa_2020/2021/analiza_swot_pns-versiunea_III.pdf

Foto: dr. Peter Lengyel

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *