<?xml version="1.0" encoding="UTF-8"?><rss version="2.0"
	xmlns:content="http://purl.org/rss/1.0/modules/content/"
	xmlns:wfw="http://wellformedweb.org/CommentAPI/"
	xmlns:dc="http://purl.org/dc/elements/1.1/"
	xmlns:atom="http://www.w3.org/2005/Atom"
	xmlns:sy="http://purl.org/rss/1.0/modules/syndication/"
	xmlns:slash="http://purl.org/rss/1.0/modules/slash/"
	>

<channel>
	<title>Arhive Rapoarte - Asociatia Eco Ruralis</title>
	<atom:link href="https://www.ecoruralis.ro/category/rapoarte/feed/" rel="self" type="application/rss+xml" />
	<link>https://www.ecoruralis.ro/category/rapoarte/</link>
	<description>In sprijinul taranilor ecologi si traditionali</description>
	<lastBuildDate>Thu, 05 Nov 2026 12:53:08 +0000</lastBuildDate>
	<language>ro-RO</language>
	<sy:updatePeriod>
	hourly	</sy:updatePeriod>
	<sy:updateFrequency>
	1	</sy:updateFrequency>
	<generator>https://wordpress.org/?v=6.7.12</generator>

<image>
	<url>https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2019/02/ecoruralis-favicon.jpg</url>
	<title>Arhive Rapoarte - Asociatia Eco Ruralis</title>
	<link>https://www.ecoruralis.ro/category/rapoarte/</link>
	<width>32</width>
	<height>32</height>
</image> 
	<item>
		<title>Sondaj european: 80% dintre români vor eliminarea pesticidelor</title>
		<link>https://www.ecoruralis.ro/2026/11/05/sondaj-european-80-dintre-romani-vor-eliminarea-pesticidelor/</link>
					<comments>https://www.ecoruralis.ro/2026/11/05/sondaj-european-80-dintre-romani-vor-eliminarea-pesticidelor/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ramona]]></dc:creator>
		<pubDate>Thu, 05 Nov 2026 11:40:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Pesticide]]></category>
		<category><![CDATA[Rapoarte]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Europeana]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ecoruralis.ro/?p=14104</guid>

					<description><![CDATA[<p>Autoritățile trebuie să reprezinte cetățenii, nu interesele industriei pesticidelor Un nou sondaj YouGov, realizat în șapte țări europene, arată că cetățenii susțin reducerea și eliminarea pesticidelor, controale mai stricte și protejarea sănătății și a mediului, indiferent de orientarea lor politică. România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere pentru eliminarea pesticidelor dintre țările participante: 80%. [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2026/11/05/sondaj-european-80-dintre-romani-vor-eliminarea-pesticidelor/">Sondaj european: 80% dintre români vor eliminarea pesticidelor</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p><img fetchpriority="high" decoding="async" class="aligncenter size-full wp-image-14108" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Sondaj-promo.png" alt="" width="894" height="718" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Sondaj-promo.png 894w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Sondaj-promo-300x241.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Sondaj-promo-768x617.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Sondaj-promo-600x482.png 600w" sizes="(max-width: 894px) 100vw, 894px" /></p>
<blockquote><p><strong>Autoritățile trebuie să reprezinte cetățenii, nu interesele industriei pesticidelor</strong></p></blockquote>
<p><strong>Un nou sondaj YouGov, realizat în șapte țări europene, arată că cetățenii susțin reducerea și eliminarea pesticidelor, controale mai stricte și protejarea sănătății și a mediului, indiferent de orientarea lor politică. România înregistrează cel mai ridicat nivel de susținere pentru eliminarea pesticidelor dintre țările participante: 80%. Rezultatele sunt publicate în timp ce instituțiile europene dezbat Omnibus X, un pachet legislativ care poate slăbi mecanismele de control al pesticidelor.</strong></p>
<p>Pe 5 noiembrie 2026, Pesticide Action Network Europe (PAN Europe), împreună cu Asociația Eco Ruralis și alte organizații partenere din șapte state membre ale Uniunii Europene, au publicat raportul sondajului de opinie <strong>„O problemă care ne unește: Cetățeni din UE vor reglementare mai strictă a pesticidelor, indiferent de orientarea lor politică”</strong>.</p>
<p>Raportul prezintă rezultatele sondajului de opinie realizat de YouGov în Franța, Germania, Irlanda, Italia, Polonia, România și Spania. În fiecare țară au fost chestionați online aproximativ 1.000 de adulți, pe eșantioane reprezentative la nivel național.</p>
<p>În România, organizațiile partenere ale raportului sunt <strong>Asociația Eco Ruralis și ROMAPIS – Federația Asociațiilor Apicole din România</strong>.</p>
<p>Rezultatele arată că preocupările pentru sănătate, mediu și reducerea utilizării pesticidelor depășesc diferențele dintre electoratele partidelor politice. Aceste preocupări sunt prezente inclusiv în rândul alegătorilor partidelor conservatoare și de extremă dreapta.</p>
<p>Sondajul oferă cea mai importantă perspectivă asupra dezbaterii europene în care interesele industriei pesticidelor sunt puternic reprezentate de reprezentanții României, în timp ce opiniile cetățenilor sunt ignorate.</p>
<p><img decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14109" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic-900x1024.png" alt="" width="900" height="1024" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic-900x1024.png 900w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic-264x300.png 264w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic-768x874.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic-600x683.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Romania-Infographic.png 1176w" sizes="(max-width: 900px) 100vw, 900px" /></p>
<h2><strong>Ce a urmărit sondajul?</strong></h2>
<p>Sondajul YouGov a analizat opinia consumatorilor europeni pe patru teme esențiale:</p>
<ol>
<li><strong>Viitorul utilizării pesticidelor în UE:</strong> dacă acestea ar trebui eliminate complet, eliminate atunci când există alternative, menținute la nivelul actual sau utilizate mai mult.</li>
<li><strong>Reevaluarea aprobărilor în UE:</strong> cât de des ar trebui verificată siguranța substanțelor active din pesticide și dacă aprobările ar trebui acordate fără limită de timp.</li>
<li><strong>Criteriile de autorizare în UE:</strong> ce ar trebui să conteze cel mai mult atunci când autoritățile decid dacă un pesticid poate fi utilizat, inclusiv sănătatea umană, calitatea apei, biodiversitatea și sănătatea solului.</li>
<li><strong>Responsabilitatea pentru daune în UE:</strong> cine ar trebui să suporte costurile sociale și de mediu provocate de pesticide: producătorii, fermierii, contribuabilii sau mai multe categorii de actori.</li>
</ol>
<p>Raportul analizează și răspunsurile în funcție de afilierea politică a respondenților, pentru a identifica dacă există diferențe importante între alegătorii familiilor politice europene.</p>
<p>Sondajul a măsurat opiniile cetățenilor despre utilizarea și reglementarea pesticidelor, opinii care pot fi comparate cu modificările legislative propuse de Comisia Europeană.</p>
<p><strong>România: 80% dintre cetățeni susțin eliminarea pesticidelor</strong></p>
<p><strong>80% dintre români susțin eliminarea pesticidelor</strong>, cel mai mare procent dintre cele șapte țări analizate.</p>
<p>Rezultatul cuprinde două categorii de răspunsuri:</p>
<ul>
<li><strong>43%</strong> susțin eliminarea completă, considerând că alternativele sunt deja disponibile.</li>
<li><strong>37%</strong> susțin eliminarea completă, dar recunosc că înlocuirea tuturor pesticidelor necesită timp și dezvoltarea unor alternative.</li>
</ul>
<p>Aceste date arată că o parte dintre cetățeni consideră că schimbarea poate avea loc imediat, în timp ce alții susțin o eliminare progresivă.</p>
<p>Un alt rezultat important este că <strong>doar 1% dintre respondenții din România susțin extinderea utilizării pesticidelor</strong>.</p>
<p>Aceste cifre contrazic ideea că românii vor să crească dependența agriculturii de pesticidele chimice. Dimpotrivă, majoritatea respondenților își exprimă preferința pentru o agricultură care să renunțe la pesticide.</p>
<blockquote><p><strong>Românii vor verificări mai frecvente ale siguranței pesticidelor</strong></p></blockquote>
<p><strong>58% dintre români susțin reevaluarea aprobărilor mai frecvent decât o dată la 15 ani.</strong></p>
<p>Numai <strong>10%</strong> aleg varianta aprobărilor fără limită de timp.</p>
<p>În sistemul european de reglementare, substanțele active din pesticide sunt aprobate pentru perioade determinate. Pentru continuarea aprobării, acestea trebuie să treacă printr-o procedură de reînnoire, care permite analizarea noilor informații științifice despre riscurile pentru sănătate și mediu.</p>
<p>O aprobare fără limită de timp nu înseamnă că o substanță nu mai poate fi interzisă niciodată. Înseamnă însă că aprobarea nu mai expiră automat și că nu mai există același mecanism obligatoriu de reevaluare periodică asociat reînnoirii.</p>
<p>Prin urmare, diferența dintre cele două sisteme nu este una pur administrativă. Ea privește modul în care autoritățile verifică, în timp, siguranța substanțelor utilizate în agricultură.</p>
<p>Rezultatele sondajului arată că majoritatea respondenților români preferă verificări mai frecvente, nu eliminarea termenelor de aprobare.</p>
<blockquote><p><strong>Sănătatea oamenilor trebuie să aibă prioritate</strong></p></blockquote>
<p>Principalele rezultate sunt:</p>
<ul>
<li><strong>68%</strong> consideră sănătatea umană o prioritate.</li>
<li><strong>44%</strong> indică protejarea calității apei.</li>
<li><strong>30%</strong> indică protejarea biodiversității.</li>
</ul>
<p>Aceste rezultate arată că evaluarea pesticidelor nu poate fi redusă la efectele lor asupra producției agricole.</p>
<p>Pesticidele pot avea consecințe asupra sănătății oamenilor, asupra organismelor care trăiesc în sol, asupra polenizatorilor, biodiversității și resurselor de apă. Tocmai de aceea, legislația europeană trebuie să se bazeze pe evaluări științifice riguroase și pe principiul precauției.</p>
<p>Protejarea sănătății și a mediului nu este un obstacol pentru agricultură. Este o condiție pentru menținerea resurselor de care agricultura depinde pe termen lung.</p>
<blockquote><p><strong>Cine trebuie să plătească pentru daunele provocate de pesticide?</strong></p></blockquote>
<p>În România, <strong>38% dintre respondenți consideră că producătorii de pesticide ar trebui să suporte aceste costuri</strong>.</p>
<p>Rezultatul susține aplicarea principiului european „poluatorul plătește”. Industria pesticidelor trebuie să răspundă pentru daunele asociate produselor sale, potrivit responsabilităților stabilite de lege.</p>
<p>În același timp, autoritățile care aprobă și controlează utilizarea pesticidelor au obligația de a preveni riscurile și de a aplica legislația. Responsabilitatea instituțiilor publice pentru protecția sănătății și a mediului nu trebuie confundată cu obligația contribuabililor de a suporta costurile poluării.</p>
<blockquote><p><strong>Protecția sănătății și a mediului depășește diferențele politice</strong></p></blockquote>
<p>Una dintre concluziile centrale ale raportului este că susținerea pentru eliminarea pesticidelor și pentru reguli de protecție mai stricte se regăsește în rândul alegătorilor din întregul spectru politic.</p>
<p>Analiza realizată pe baza afilierii partidelor votate la grupurile din Parlamentul European arată că sprijinul pentru aprobările fără limită de timp rămâne foarte redus.</p>
<p>La nivelul grupurilor politice analizate, susținerea pentru aceste aprobări nu depășește 10%.</p>
<p>Inclusiv în rândul alegătorilor partidelor afiliate Partidului Popular European (PPE), doar 5% susțin aprobările nelimitate, iar în rândul celor afiliați grupului Conservatorilor și Reformiștilor Europeni (ECR), procentul este de 7%.</p>
<p><strong>Protecția sănătății și a mediului nu este o revendicare limitată la un anumit electorat. Este o preocupare împărtășită de cetățeni cu orientări politice diferite.</strong></p>
<blockquote><p><strong>Cetățenii finanțează agricultura europeană și au dreptul să decidă ce agricultură își doresc</strong></p></blockquote>
<p>Agricultura este unul dintre cele mai subvenționate sectoare economice din Uniunea Europeană. Pentru perioada 2021–2027, <strong>Politica Agricolă Comună (PAC) beneficiază de un buget de 386,6 miliarde de euro</strong>, bani publici la care contribuie și cetățenii României.</p>
<p>Prin aceste fonduri, cetățenii europeni susțin veniturile fermierilor, producția agricolă și dezvoltarea rurală. În schimb, au dreptul să ceară o agricultură care le protejează sănătatea, apa, solul și biodiversitatea.</p>
<h2><strong>Ce este Omnibus X și ce își propune?</strong></h2>
<p>Omnibus X este un pachet legislativ prezentat de Comisia Europeană în decembrie 2025, care propune modificarea mai multor acte normative europene privind siguranța alimentelor și a furajelor.</p>
<p>Pachetul include modificări ale regulilor privind pesticidele, reziduurile de pesticide din alimente, produsele biocide, aditivii furajeri, controalele oficiale și alte domenii ale legislației agroalimentare.</p>
<p>Comisia Europeană susține că obiectivul său este simplificarea procedurilor, reducerea sarcinilor administrative și creșterea competitivității sectorului agroalimentar, menținând standardele de protecție.</p>
<p>În ceea ce privește pesticidele, propunerea inițială a Comisiei include mai multe modificări problematice:</p>
<ul>
<li>Introducerea aprobărilor fără limită de timp pentru numeroase substanțe active, în locul reînnoirii periodice obligatorii.</li>
<li>Reducerea mecanismelor de reevaluare sistematică a siguranței substanțelor deja aprobate.</li>
<li>Extinderea posibilităților de derogare pentru anumite substanțe periculoase.</li>
<li>Prelungirea perioadelor în care unele produse pot rămâne pe piață după retragerea aprobării.</li>
<li>Modificarea unor proceduri de autorizare și a regulilor privind utilizarea pesticidelor.</li>
</ul>
<p>Aceste schimbări pot avea consecințe importante pentru capacitatea autorităților de a identifica și retrage substanțele care prezintă riscuri pentru sănătate și mediu.</p>
<p>În septembrie 2026, Consiliul Uniunii Europene a adoptat o poziție de negociere diferită de propunerea inițială a Comisiei. Pentru majoritatea substanțelor vizate, Consiliul propune aprobări inițiale de 15 ani și perioade de 25 de ani pentru reînnoirile ulterioare, cu anumite excepții. Aprobările fără limită de timp ar fi rezervate substanțelor cu risc redus și produselor care le conțin.</p>
<p>Această modificare nu elimină însă preocupările privind prelungirea intervalelor dintre reevaluările obligatorii.</p>
<p>La data publicării acestui articol, dosarul legislativ principal, <strong>2025/0410(COD)</strong>, se află în dezbatere în Parlamentul European, în comisiile pentru mediu (ENVI) și agricultură (AGRI). Textul final nu a fost adoptat.</p>
<p><a href="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Rezumat-Omnibus-X_RO.pdf">Eco Ruralis a pregătit un material care explică în detaliu procesul legislativ al Omnibus X.</a></p>
<blockquote><p><strong>Un mesaj către europarlamentarii români, Ministerul Agriculturii și autoritățile implicate în Omnibus X</strong></p>
<p><strong>80% dintre respondenții români susțin eliminarea pesticidelor. 58% vor reevaluări mai frecvente ale substanțelor aprobate. Doar 1% susțin extinderea utilizării pesticidelor.</strong></p></blockquote>
<p>Aceste opinii nu pot fi ignorate în procesul de elaborare a legislației europene.</p>
<p>Solicităm europarlamentarilor români, Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Guvernului României și tuturor reprezentanților României implicați în negocierile privind Omnibus X să respecte opinia cetățenilor României și să acționeze pentru protejarea sănătății publice și a mediului.</p>
<p>Cerem menținerea unor termene obligatorii de reevaluare a substanțelor active, utilizarea celor mai recente dovezi științifice în procesul de autorizare și păstrarea unor mecanisme eficiente pentru retragerea substanțelor periculoase.</p>
<p>Nu acceptăm ca simplificarea administrativă să fie folosită pentru a reduce controalele asupra produselor care pot afecta sănătatea oamenilor, apa, solul și biodiversitatea.</p>
<p>Nu acceptăm ca interesele comerciale ale industriei pesticidelor să prevaleze asupra protecției cetățenilor.</p>
<p><strong>Europarlamentarii români și reprezentanții Guvernului României au responsabilitatea de a reprezenta interesele cetățenilor, nu interesele afacerilor cu pesticide.</strong></p>
<p style="text-align: center;">***</p>
<p><strong><em>Despre raport</em></strong></p>
<p>Raportul „O problemă care ne unește: Cetățeni din UE vor reglementare mai strictă a pesticidelor, indiferent de orientarea lor politică” a fost publicat de PAN Europe pe 5 noiembrie 2026, pe baza unui sondaj YouGov realizat în șapte țări europene.</p>
<p>În România, organizațiile partenere sunt Asociația Eco Ruralis și ROMAPIS – Federația Asociațiilor Apicole din România.</p>
<p>Traducerea și adaptarea în limba română a raportului au fost realizate de Asociația Eco Ruralis.</p>
<p><strong>Descărcați raportul:</strong></p>
<p><a href="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Rezumat-sondaj-YouGov_-Omnibus-X-sondaj_pesticide.pdf" target="_blank" rel="noopener">Raportul în limba Română</a>.</p>
<p><a href="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/One-issue-no-divide.pdf" target="_blank" rel="noopener">Raportul original în limba engleză</a>.</p>
<p style="text-align: center;">***</p>
<p><strong>Grafice:</strong></p>
<p><img decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14110" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1-1024x842.png" alt="" width="1024" height="842" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1-1024x842.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1-300x247.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1-768x631.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1-600x493.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-1.png 1383w" sizes="(max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14111" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2-1024x786.png" alt="" width="1024" height="786" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2-1024x786.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2-300x230.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2-768x590.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2-600x461.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-2.png 1431w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14112" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3-1024x861.png" alt="" width="1024" height="861" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3-1024x861.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3-300x252.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3-768x646.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3-600x505.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-3.png 1367w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14113" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4-1024x857.png" alt="" width="1024" height="857" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4-1024x857.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4-300x251.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4-768x643.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4-600x502.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-4.png 1371w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14114" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5-1024x711.png" alt="" width="1024" height="711" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5-1024x711.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5-300x208.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5-768x533.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5-600x417.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-5.png 1505w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14115" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6-1024x686.png" alt="" width="1024" height="686" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6-1024x686.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6-300x201.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6-768x514.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6-600x402.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-6.png 1532w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14116" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7-979x1024.png" alt="" width="979" height="1024" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7-979x1024.png 979w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7-287x300.png 287w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7-768x804.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7-600x628.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-7.png 1226w" sizes="auto, (max-width: 979px) 100vw, 979px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><img loading="lazy" decoding="async" class="aligncenter size-large wp-image-14117" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8-1024x922.png" alt="" width="1024" height="922" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8-1024x922.png 1024w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8-300x270.png 300w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8-768x691.png 768w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8-600x540.png 600w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2026/11/Grafic-8.png 1322w" sizes="auto, (max-width: 1024px) 100vw, 1024px" /></p>
<p>&nbsp;</p>
<p>&nbsp;</p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2026/11/05/sondaj-european-80-dintre-romani-vor-eliminarea-pesticidelor/">Sondaj european: 80% dintre români vor eliminarea pesticidelor</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.ecoruralis.ro/2026/11/05/sondaj-european-80-dintre-romani-vor-eliminarea-pesticidelor/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România</title>
		<link>https://www.ecoruralis.ro/2022/11/02/134-de-gospodarii-taranesti-dispar-zilnic-romania/</link>
					<comments>https://www.ecoruralis.ro/2022/11/02/134-de-gospodarii-taranesti-dispar-zilnic-romania/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ramona]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 02 Nov 2022 16:27:50 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Acapararea terenurilor]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicat de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Dreptul la Pamant]]></category>
		<category><![CDATA[Dreptul la Piata]]></category>
		<category><![CDATA[Dreptul la Seminte]]></category>
		<category><![CDATA[Drepturile Taranilor]]></category>
		<category><![CDATA[Infografice]]></category>
		<category><![CDATA[Membri Eco Ruralis]]></category>
		<category><![CDATA[Migratie rurala]]></category>
		<category><![CDATA[Politica Agricola Comuna]]></category>
		<category><![CDATA[Politici publice]]></category>
		<category><![CDATA[Rapoarte]]></category>
		<category><![CDATA[Suveranitate Alimentara]]></category>
		<category><![CDATA[Uniunea Europeana]]></category>
		<category><![CDATA[agricultură țărănească]]></category>
		<category><![CDATA[dispariție Țărani]]></category>
		<category><![CDATA[gospodării țărănești]]></category>
		<category><![CDATA[Recensământ General Agricol]]></category>
		<category><![CDATA[subvenții agricultură]]></category>
		<category><![CDATA[țărani]]></category>
		<guid isPermaLink="false">https://www.ecoruralis.ro/?p=13216</guid>

					<description><![CDATA[<p>În ultimii 12 ani, în România au dispărut câte 134 de gospodării țărănești în fiecare zi Datele provizorii cu privire la gospodăriile țărănești publicate în martie 2022 de către Institutul Național de Statistică în urma realizării Recensământului General Agricol în 2020 sunt cel puțin îngrijorătoare. Astfel, între 2010 și 2020 au dispărut 488 000 de [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2022/11/02/134-de-gospodarii-taranesti-dispar-zilnic-romania/">134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<h4>În ultimii 12 ani, <strong>în România au dispărut câte 134 de gospodării țărănești în fiecare zi</strong></h4>
<p>Datele provizorii cu privire la gospodăriile țărănești publicate în martie 2022 de către Institutul Național de Statistică în urma realizării Recensământului General Agricol în 2020 sunt cel puțin îngrijorătoare. Astfel, între 2010 și 2020 au dispărut 488 000 de exploatații agricole cu suprafața de sub 1 hectar<a href="#_ftn1" name="_ftnref1">[1]</a>. Asta înseamnă că, dacă în 2010 existau puțin peste 2 milioane de gospodării țărănești cu suprafața de sub 1 hectar, în prezent mai există doar 1 milion și jumătate.</p>
<p>La fel de îngrijorător este și faptul că grădinile familiale ocupau o suprafață de 184 000 hectare în 2010. Până în 2020, 58 000 de hectare din aceste terenuri au dispărut sau le-a fost schimbată destinația. Asta înseamnă că o treime (31.86%) din suprafața grădinilor țărănești nu mai este lucrată de familiile de țărani.</p>
<p>Suprafața terenurilor arabile este în creștere față de 2010<a href="#_ftn2" name="_ftnref2">[2]</a>. În același timp însă, suprafața ocupată de pășuni și fânețe – folosite în mod tradițional în comun de către comunitățile sătești pentru creșterea animalelor – este în scădere de la 4 506 000 hectare în 2010 ajungând la 3 724 000 de hectare  în 2020 (o scădere de 18%). Reducerea efectivelor de animale în gospodăriile țărănești este o problemă strâns legată de acest fenomen.</p>
<h4>Așadar, ce se întâmplă cu țăranii respectivi și ce se întâmplă cu pământul?</h4>
<figure id="attachment_13218" aria-describedby="caption-attachment-13218" style="width: 639px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class="wp-image-13218 " src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Suprafata-agricola-utilizata-INS-.png" alt="INS: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf" width="639" height="436" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Suprafata-agricola-utilizata-INS-.png 586w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Suprafata-agricola-utilizata-INS--300x205.png 300w" sizes="auto, (max-width: 639px) 100vw, 639px" /><figcaption id="caption-attachment-13218" class="wp-caption-text">INS: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf</figcaption></figure>
<p>În paralel, numărul exploatațiilor care utilizează o suprafață mai mare de 10 hectare aproape s-a dublat în intervalul 2010 – 2020, crescând de la 2.2% la 4.2%. Astfel, în cazul firmelor și întreprinderilor agricole, suprafața agricolă utilizată medie pe o exploatație agricolă a fost de 194,78 hectare în 2020, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. Creșterea nu se bazează atât pe investiții reale în agricultură sau dezvoltatea competitivității și sustenabilității economice a sectorului agricol, cât pe concentrarea terenurilor și acaparea lor în detrimentul țăranilor și micilor fermieri.</p>
<figure id="attachment_13217" aria-describedby="caption-attachment-13217" style="width: 685px" class="wp-caption aligncenter"><img loading="lazy" decoding="async" class=" wp-image-13217" src="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Numarul-exploatatiilor-agricole.png" alt="" width="685" height="409" srcset="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Numarul-exploatatiilor-agricole.png 586w, https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2022/11/Numarul-exploatatiilor-agricole-300x179.png 300w" sizes="auto, (max-width: 685px) 100vw, 685px" /><figcaption id="caption-attachment-13217" class="wp-caption-text">INS: https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf</figcaption></figure>
<p>Fenomenul de concentrare și acaparare a terenurilor &#8211; raportat în trecut de Eco Ruralis<a href="#_ftn1" name="_ftnref1">[3]</a>, și dispariție a gospodăriilor țărănești și a micilor producători este susținut și încurajat la nivel instituțional de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mecanismele prin care se favorizează marile întreprinderi agricole și se saboteză gospodăriile tradiționale sunt în principal instrumentele financiare – subvențiile dar și măsurile de sprijin din Planul ațional de ezvoltare rurală. Ultima versiune a  Planului Național Strategic pentru 2023 &#8211; 2027, trimis către Comisia Europeană în vederea alocării de fonduri  europene prezintă în termeni duri gospodăriile țărănești ca pe o piatră de moară a societății. Ministerul propune o limita generală de minim 1 hectar pentru oferirea de subvenții in sectorul vegetal, excluzând voit micile gospodări țărănești <a href="#_ftn2" name="_ftnref2">[4]</a>. În același timp, conform intervențiilor propuse, marile întreprinderi pot ajunge să primească subvenții și de 15 milioane de euro pe exploatație agricolă, fapt notat de altfel și de Comisia Europeană <a href="#_ftn3" name="_ftnref3">[5]</a>.</p>
<p>Lipsa de infrastructură și servicii publice sau sociale în mediul rural fac ca viața la țară în România să fie dificilă și scumpă. Lipsa de sprijin financiar pentru țărani și mici producători din partea statului contribuie la abandonarea agriculturii și la vinderea terenurilor pentru a-și putea asigura supraviețuirea. Se mai adaugă aici și alte fenomene, precum îmbătrânirea populației rurale, reglementările sanitar veterinare discriminatorii, problema accesului la piață sau lipsa unei reglementări pentru producția de  semințe tradiționale țărănești.</p>
<p>Astfel, aducerea la sapă de lemn a mediului rural duce la dispariția foarte rapidă a gospodăriilor țărănești și a țăranilor. Efectele nu întârzie să apară, fie ele socio-economice sau de mediu. Șomajul crescut în mediul rural, depopularea satelor și emigrația masivă sunt realități pe care decidenții și instituțiile statului nu par să le ia în considerare. Deșertificarea din cauza metodelor nesustenabile și a produselor chimice folosite în agricultură industrială, inundațiile și alunecările de teren din cauza defișărilor sunt încă privite ca fenomene izolate, necorelate cu distrugerea agriculturii tradiționale sau agroecologice țărănești. Nota de plată a dispariției agriculturii țărănești o plătim cu toții de cel puțin două ori. Zi de zi când achităm prețurile exorbitante ale produselor alimentare industriale pe care le cumpărăm din supermarket. Și atunci când problemele de sănătate cauzate de alimentația defectuoasă sau catastrofele “naturale” ne prind din urmă.</p>
<p>În contextul actualei crize de securitate alimentară cu care ne confruntăm, agravate de invazia Ucrainei care e nevoită să ducă o bătălie și pe frontul agricol, dispariția țăranilor nu face decât să adâncească problema sărăciei, a foametei și a malnutriției. Acest fenomen trebuie oprit până nu este prea târziu.</p>
<h4>Vizavi de această problemă acută, președintele Asociației Eco Ruralis, Attila Szocs, declară următoarele:</h4>
<p>“Fiecare gospodărie țărănească înseamnă câte o familie de țărani care muncește pământul, îngrijindu-se de sănătatea lor, a animalelor și a naturii cu care lucrează. În România, majoritatea gospodăriilor și fermelor de familie sunt foarte mici si sunt interdependente. Ele sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea comunițăților rurale, pentru a produce hrană locală și de calitate, menținând vie cultura rurală. Indiferența autorităților și injustițiile prevăzute de lege la care familiile de țărani sunt constant supuse – începând cu lipsa de infrastructură, servicii publice și sociale în mediul rural, dar și acapararea terenurilor și criminalizarea producției de semințe în sistem gospodăresc conduc la dispariția modului de viață țărănesc. Marginalizarea țăranilor și micilor producători de hrană datorită liberalizării piețelor, din cauza macro-economiei globale, și din cauza unei gândirii asteia pur economice și antisociale despre hrană îi face să nu își mai poată asigura o viață decentă, pentru ei și familiile lor.</p>
<p><strong>Asociația noastră atrage atenția reprezentanților politici, factorilor de decizie la nivel național și local, precum și publicului larg în general că asistăm la dispariția rapidă și nestăvilită a milioane de familii de țărani din România. Consecințele dispariției modului țărănesc de viață le simțim deja cu toții: prețuri exorbitante la alimente industriale, importate și proaste, precum și probleme de mediu din ce în ce mai grave! Dispariția gospodăriilor țărănești trebuie oprită acum!</strong>”</p>
<p style="text-align: center;"><strong><em>Niciun pământ fără țărani,<br />
Niciun țăran fără pământ!</em></strong></p>
<p>&nbsp;</p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1"></a></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[1]</a> <a href="https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf">https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf </a></p>
<p><a href="#_ftnref2" name="_ftn2">[2]</a> <a href="https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-general-agricol-runda-2020-%E2%80%93-date-provizorii">https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-general-agricol-runda-2020-%E2%80%93-date-provizorii </a></p>
<p><a href="#_ftnref1" name="_ftn1">[3]</a> <a href="https://www.accesstoland.eu/IMG/pdf/land_grabbing_in_romania_report_eco_ruralis_2015_finalsmall.pdf">https://www.accesstoland.eu/IMG/pdf/land_grabbing_in_romania_report_eco_ruralis_2015_finalsmall.pdf</a></p>
<p><a href="#_ftnref2" name="_ftn2">[4]</a> <a href="https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2022/PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022-.pdf">https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2022/PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022-.pdf</a> &#8211; pag. 263</p>
<p><a href="#_ftnref3" name="_ftn3">[5]</a> <a href="https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/plan-national-strategic/2022/obs-CE-PNS-2023-2027-RO.pdf">https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/plan-national-strategic/2022/obs-CE-PNS-2023-2027-RO.pdf</a> – pag. 9</p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2022/11/02/134-de-gospodarii-taranesti-dispar-zilnic-romania/">134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.ecoruralis.ro/2022/11/02/134-de-gospodarii-taranesti-dispar-zilnic-romania/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
		<item>
		<title>Politicile funciare sunt esențiale pentru tranziția către agroecologie în Europa</title>
		<link>https://www.ecoruralis.ro/2021/02/24/politicile-funciare-sunt-esentiale-pentru-tranzitia-catre-agroecologie-in-reforma-pac-si-strategia-de-la-ferma-la-furculita/</link>
					<comments>https://www.ecoruralis.ro/2021/02/24/politicile-funciare-sunt-esentiale-pentru-tranzitia-catre-agroecologie-in-reforma-pac-si-strategia-de-la-ferma-la-furculita/#respond</comments>
		
		<dc:creator><![CDATA[Ramona]]></dc:creator>
		<pubDate>Wed, 24 Feb 2021 08:31:53 +0000</pubDate>
				<category><![CDATA[Agroecologie]]></category>
		<category><![CDATA[Comunicat de presa]]></category>
		<category><![CDATA[Dreptul la Pamant]]></category>
		<category><![CDATA[Rapoarte]]></category>
		<guid isPermaLink="false">http://ecoruralis.neodesign.ro/?p=12598</guid>

					<description><![CDATA[<p>Eco Ruralis, alături de Mișcarea Nyéléni Europa și Asia Centrală pentru Suveranitate Alimentară și de parteneriatul pentru Strategii Inovatoare referitoare la Pământ din care face parte, lansează astăzi raportul Rădăcinile Rezilienței: Politici funciare pentru o tranziție agroecologică în Europa”. Raportul arată că politicile funciare pot sprijini sau pune obstacole tranziției către agroecologie în Europa și [&#8230;]</p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2021/02/24/politicile-funciare-sunt-esentiale-pentru-tranzitia-catre-agroecologie-in-reforma-pac-si-strategia-de-la-ferma-la-furculita/">Politicile funciare sunt esențiale pentru tranziția către agroecologie în Europa</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></description>
										<content:encoded><![CDATA[<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><b>Eco Ruralis, alături de </b><i><b>Mișcarea </b></i><i><b>Nyéléni Europ</b></i><i><b>a și Asia Centrală pentru Suveranitate Alimentară</b></i><b> </b><b>și</b><b> de </b><b>p</b><b>arteneriatul pentru </b><i><b>Strategii Inovatoare </b></i><i><b>referitoare la Pământ</b></i><b> </b><b>din care face parte, lansează astăzi raportul </b><i><b>Rădăcinile Rezilienței: Politici funciare pentru o tranziție agroecologică în Europa”. </b></i><b>Raportul arată că</b><b> politicile funciare pot sprijini sau pune obstacole tranziției către agroecologie în Europa </b><b>și reamintește că pământul reprezintă </b><b> un element central în trecerea la sisteme alimentare și societăți mai sustenabile și echitabile. </b></span></span></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Deși obiectivele și scopul propuse de Pactul Verde European, strategia De la Fermă la Furculiță și Politica Agricolă Comună sunt foarte ambițioase, politicile funciare – care dețin control asupra terenurilor, destinației lor, folosinței și duratei de folosință, precum și a beneficiarilor lor – vor fi esențiale în determinarea succesului per ansamblu al acestor inițiative. </span></span></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">După cum descrie raportul lansat, decidenții politici trebuie să integreze solicitările îndelungate ale țăranilor și ale organizațiilor societății civile referitoare la politicile funciare în vederea asigurării accesului la pământ pentru mici producători și țărani, garantării transparenței în privința tranzacțiilor funciare și abordării cauzelor sistemice ale acaparării terenurilor și concentrării acestora. </span></span></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Actualele plăți de bază ale Politicii Agricole Comune corelate cu dimensiunea fermelor alimentează concentrarea terenurilor agricole și încurajează fermierii bogați să adopte o strategie prin care să beneficieze de toate câștigurile, ceea ce conduce la un exces dramatic în special în noile state membre din Europa Centrală și de Est. Aceste fonduri din cadrul PAC trebuie să fie redirecționate și să prioritizeze fermele mici și medii, tinerii țărani și nou-intrații în agricultură, prin intermediul plafonării și plăților redistributive. Organizarea comună a piețelor trebuie de asemena să fie consolidată astfel încât țăranii să fie mai puțin vulnerabili în fața pieței și a fluctuațiilor de preț și să poată câștiga venituri decente. </span></span></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Un model bazat pe suveranitate alimentară, agricultură agroecologică și administrare a terenurilor trebuie să fie inclus în Pactul Verde European și în strategia De la Fermă la Furculiță. Acest lucru ar presupune:</span></span></p>
<ul>
<li>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">îndepărtarea de negocierile Acordurilor de Liber Comerț, care </span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">vătămează producătorii de hrană sustenabili și mediul de pretutindeni în lume;</span></span></p>
</li>
<li>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">implementarea de instrumente și legislații la nivel european, precum un Observator European al Terenurilor, o Directivă europeană funciară și un grup la nivel înalt sau un dialog permanent întreținut cu societatea civilă în vederea analizării impactului politicilor referitoare la pământ și informării viitorilor decidenți politici. </span></span></p>
</li>
</ul>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">A</span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">cești pași vor da tonul și </span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">vor </span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">încuraja statele membre să dezvolte politici funciare naționale și regionale care să faciliteze în mod democratic și transparent accesul la pământ pentru agroecologie. </span></span></p>
<p align="justify"><strong><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Raportul “Rădăcinile rezilienței: </span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">Politici funciare pentru o tranziție agroecologică în Europa</span></span><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;">” poate fi citit integral în limba română <a href="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2021/04/RO_Rootsofresilience_online.pdf" target="_blank" rel="noopener">AICI</a>, limba engleză <a href="https://www.ecoruralis.ro/wp-content/uploads/2021/02/rootsofresilience_online-light.pdf" target="_blank" rel="noopener">AICI</a>, iar sumarul executiv în limba engleză <a href="https://www.accesstoland.eu/Policy-Report-Roots-of-Resilience" target="_blank" rel="noopener">AICI</a>.</span></span></strong></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><i>În vederea continuării și dezvoltării dezbaterii în jurul pământului în acest context, Mișcarea Nyeleni ECA și parteneriatul Strategii Inovatoare privitoare la Pământ vor organiza în 25 februarie, de la ora 15:00, o conferință online public</i><i>ă</i><i>, cu invitați din partea societății civile și reprezentanți din partea instituțiilor publice. </i></span></span></p>
<p align="justify"><span style="font-family: Source Sans Pro, sans-serif;"><span style="font-size: medium;"><i>Întregistrarea la eveniment se poate realiza aici: <a href="https://zoom.us/webinar/register/WN_7GjCWrUKQjSK1AH-wJdSnQ">https://zoom.us/webinar/register/WN_7GjCWrUKQjSK1AH-wJdSnQ</a> </i></span></span></p>
<p>Articolul <a href="https://www.ecoruralis.ro/2021/02/24/politicile-funciare-sunt-esentiale-pentru-tranzitia-catre-agroecologie-in-reforma-pac-si-strategia-de-la-ferma-la-furculita/">Politicile funciare sunt esențiale pentru tranziția către agroecologie în Europa</a> apare prima dată în <a href="https://www.ecoruralis.ro">Asociatia Eco Ruralis</a>.</p>
]]></content:encoded>
					
					<wfw:commentRss>https://www.ecoruralis.ro/2021/02/24/politicile-funciare-sunt-esentiale-pentru-tranzitia-catre-agroecologie-in-reforma-pac-si-strategia-de-la-ferma-la-furculita/feed/</wfw:commentRss>
			<slash:comments>0</slash:comments>
		
		
			</item>
	</channel>
</rss>
