În data de 21 februarie 2026, Asociația Eco Ruralis a participat la cea de-a XVII-a ediție a târgului de schimb de semințe organizat la Eger, Ungaria. A fost un eveniment dedicat conservării biodiversității agricole și susținerii rețelelor de mici producători și grădinari. Eco Ruralis a fost reprezentată de Stela și Ion Zămoiu, alături de partenerii noștri din grupul „Semințe cu Suflet”.

Evenimentul, organizat de Fundația Banya-Tanya, Asociația pentru Protecția Mediului Életfa și Asociația Magház, a reunit participanți din Ungaria, România și Austria, într-un cadru deschis schimbului de semințe, experiență și cunoștințe.

O comunitate dincolo de granițe

Participarea Eco Ruralis la acest eveniment se înscrie în misiunea noastră de a apăra drepturile țăranilor și ale micilor producători, inclusiv dreptul fundamental de a păstra, înmulți, schimba și vinde semințe. La Eger, am regăsit o comunitate vie de oameni dedicați acelorași valori: biodiversitate, autonomie alimentară și responsabilitate față de generațiile viitoare.

Schimbul de semințe a fost însoțit de discuții despre practicile agricole locale, adaptarea soiurilor tradiționale și provocările actuale din agricultură.

Semințele – patrimoniu viu

Alături de delegația numeroasă a grupului „Semințe cu Suflet”, Eco Ruralis a susținut ideea de „bancă vie de semințe”, bazată pe schimbul liber între oameni. Semințele donate în cadrul evenimentului sunt soiuri tradiționale, păstrate și multiplicate de-a lungul generațiilor în gospodării.

Prin astfel de inițiative, reafirmăm faptul că biodiversitatea agricolă nu poate fi redusă la colecții instituționale, ci trăiește prin oamenii care cultivă, adaptează și transmit mai departe aceste resurse. 

Consolidarea parteneriatelor

Prezența Eco Ruralis la Eger a consolidat parteneriatul cu „Semințe cu Suflet” și a deschis noi oportunități de colaborare cu organizații din Ungaria și Austria, inclusiv cu inițiative din zona grădinilor comunitare și a conservării resurselor genetice.

Evenimentul a demonstrat că există o rețea europeană informală, dar puternică, de oameni și organizații care acționează la firul ierbii pentru protejarea semințelor și a drepturilor comunităților rurale.

Mesajul comun a fost clar: semințele trebuie să rămână în mâinile oamenilor. Schimbul liber, adaptarea locală și solidaritatea între comunități sunt esențiale pentru un sistem alimentar sustenabil.

Privind spre viitor

Experiența de la Eger ne-a oferit energie și motivație pentru a continua munca noastră. Într-un context în care semințele sunt tot mai mult supuse reglementărilor restrictive și intereselor comerciale, astfel de întâlniri demonstrează că există alternative viabile, construite pe cooperare și încredere.

Cât timp există comunități care aleg să păstreze, să înmulțească și să dăruiască semințe, viitorul biodiversității rămâne viu. Iar Eco Ruralis va continua să fie parte din această mișcare. 🌱

Mai multe detalii despre organizare și program pot fi consultate aici:

https://banya-tanya.hu/2026/02/09/xvii-batri-magborze-egerben/

https://fb.me/e/jUTTIhQBI

Articolul Eco Ruralis la schimbul de semințe de la Eger, Ungaria apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

În data de 27 ianuarie 2026, un grup de elevi din clasele a VII-a și a VIII-a de la Școala Gimnazială din Bozioru, județul Buzău, a participat la o vizită educațională la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău (SCDL Buzău), o instituție strategică dedicată cercetării și dezvoltării în domeniul legumiculturii, cu un rol esențial în susținerea bazinului legumicol al județului și al zonelor învecinate.

Pe parcursul vizitei, elevii au avut ocazia să intre în contact direct cu munca de cercetare legumicolă. Au descoperit diferite tipuri de semințe – de la plante aromatice la varietăți diverse de dovleac și castravete, inclusiv luffa, cunoscută drept „buretele vegetal”. Specialiștii stațiunii le-au explicat pașii esențiali din ciclul de viață al unei plante: de la plantarea seminței în sol, îngrijirea culturilor, până la recoltarea și conservarea semințelor pentru generațiile viitoare.

Un moment aparte l-a constituit vizitarea serei verticale din incinta stațiunii. Elevii au fost vizibil impresionați de modul în care un număr mare de plante poate fi cultivat într-un spațiu restrâns, folosind soluții inovatoare și eficiente. Această experiență practică a deschis discuții despre utilizarea responsabilă a resurselor, adaptarea agriculturii la schimbările climatice și importanța inovației în producția alimentară.

Astfel de activități educaționale completează cunoștințele pe care copiii le dobândesc deja în familie și în comunitate, fiind crescuți în mediul rural, unde legătura cu agricultura este firească și profundă. Vizita a avut rolul de a valoriza aceste învățăminte locale și, totodată, de a deschide noi orizonturi, oferindu-le elevilor o perspectivă mai largă asupra agroecologiei,  un model care pune accent pe respectul pentru natură, biodiversitate, semințele țărănești și comunitățile locale.

Din partea Eco Ruralis au fost prezenți Marta Viscuț, Bogdan Suliman și Stela Zămoiu, vizita fiind coordonată de Marta Viscuț, care este totodată coordonatoarea Asociației Bucuria Pământului, organizație cu o vastă și valoroasă experiență în lucrul cu copiii din mediul rural din județul Buzău.

Eco Ruralis continuă să susțină educația agroecologică ca investiție pe termen lung în viitorul sistemului alimentar, încurajând implicarea tinerilor și cultivarea responsabilității față de pământ încă de la vârste fragede. Vizita de la SCDL Buzău a fost un exemplu viu de cum educația, cercetarea și comunitatea pot lucra împreună pentru un sistem alimentar mai echitabil și mai durabil. 🌱

Activitatea a fost organizată cu sprijinul Eco Ruralis, în cadrul proiectului „Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence”, co-finanțat de Comisia Europeană.

Această activitate face parte din proiectul REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence – co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Educație prin agroecologie: elevii din Bozioru au descoperit cercetarea legumicolă la Buzău apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Front comun fără precedent între fermieri, apicultori și organizații de mediu

Un număr amplu de organizații reprezentative din agricultură, apicultură și mediu solicită Guvernului României și ministrului Agriculturii să mențină poziția națională de respingere a noilor tehnici genomice (NGT)* și să voteze împotriva acordului final ce va fi analizat la Consiliul UE pe 19 decembrie 2025.

Semnatarii avertizează că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NGT1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețele terțe care interzic organismele modificate genetic. Totodată, decizia ar expune România unui risc major de dependență față de companiile multinaționale din industria biotehnologiilor și semințelor industriale, creând premisele unui monopol asupra accesului la materialul genetic și la sămânță, în detrimentul semințelor țărănești locale, amelioratorilor independenți și cercetării publice.

Un aspect deosebit de important este că scrisoarea este semnată împreună atât de organizațiile fermierilor comerciali de mari dimensiuni cât și de organizațiile micilor producători, apicultori și organizații de mediu ale societății civile. Este un demers rar întâlnit, care demonstrează gravitatea situației și consensul larg privind necesitatea protejării agriculturii și sustenabilității.

Organizațiile semnatare consideră că abandonarea poziției inițiale a României, fundamentată științific și aliniată practicilor internaționale, reprezintă „o capitulare în fața intereselor industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești”.

“Semințele țărănești și schimburile de semințe între țărani și fermieri sunt temelia autonomiei și rezilienței agriculturii românești. Noile reglementări NGT și problema brevetelor riscă să transforme aceste practici tradiționale într-o activitate imposibilă. Dacă permitem pierderea libertății de a păstra, folosi și schimba semințe adaptate local, pierdem nu doar biodiversitatea agricolă, ci și viitorul fermelor mici și mijlocii din România. Cerem Statului Român să nu sacrifice drepturile țăranilor și fermierilor la semințe în favoarea intereselor industriei biotechnologice”, declară Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

”În numele rezilienței ni s-au promis plante mai rezistente la secetă și dăunători, însă compromisul Consiliului UE ne lasă fără tehnologiile existente precum Clearfield și Express, încadrate direct ca NGT-2 și supuse acelorași reguli ca organismele modificate genetic, fără beneficii reale pentru fermieri, dar cu costuri mai mari și o dependență tot mai accentuată de deținătorii de brevete”, avertizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Solicitările principale adresate Statului Român:

• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură
• Revenirea la principiul „plantă cu plantă”, cu analiză de risc individuală pentru fiecare varietate NGT
• Reguli clare de coexistență pentru a proteja fermierii și apicultorii de contaminare
• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale
• Dacă aceste condiții nu sunt incluse în textul final, România trebuie să voteze împotrivă.

Scrisoarea deschisă completă și lista organizațiilor semnatare poate fi consultată aici.

Persoane de contact:

Ramona Duminicioiu, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali: ramona@ecoruralis.ro.

Liliana Piron, Alianța pentru Agricultură și Cooperare: office@agri-co.ro

= = = = =

* Noile tehnici genomice (NGT) sunt tehnici de ameliorare de laborator, care modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor. Sursa: Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară

Articolul Fermierii, apicultorii și organizațiile societății civile cer României să voteze împotriva acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

SCRISOARE DESCHISĂ

Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să rămână fermă în respingerea acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) și să mențină mandatului politic susținut până în prezent

CĂTRE:

• Președinția României României – Domnul Președinte Nicușor Daniel Dan
• Guvernul României – Domnul Prim-ministru Ilie Bolojan
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Domnul Ministru Florin-Ionuț Barbu
• Ministerul Afacerilor de Externe – Doamna Ministru Oana Țoiu
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Doamnei Ministru Diana – Anda Buzoianu
• Ministerul Sănătații – Domnului Ministru Alexandru Florin Rogobete
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Domnul Ministru Dragoș Pîslaru
• Senatul României – Domnul Președinte Mircea Abrudean
• Camera Deputaților – Domnul Președinte Sorin-Mihai Grindeanu
• Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
• Membrii Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• Reprezentanța Comisiei Europene în România
• Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană – Doamna Ambasador Iulia Matei și domnul Ministru Plenipotențiar Achim Irimescu
• Europarlamentarii din România

Subiect: Acordul Consiliului UE și al Parlamentului European privind accesul pe piață al plantelor obținute prin noi tehnici genomice (New Genomic Techniques – NGT)

Subsemnații, organizații reprezentative ale agriculturii, apiculturii, cooperării, mediului și sectorului ecologic din România, exprimăm dezaprobarea profundă, dar mai ales îngrijorarea privind rezultatul negocierilor inter-instituționale (trilog) privind Regulamentul privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT), încheiate la 3 decembrie 2025 sub președinția Danemarcei.

În lipsa oricăror noi informații, dezbateri sau comunicări, deci într-un mod complet netransparent, poziția României privind acest subiect de maxim interes pentru sectorul agroalimentar și securitatea agroalimentară națională s-a schimbat la 180 de grade. Ce interese sau ce entități au stat în spatele acestei transformări care expune România unui blocaj agricol ce va afecta toate generațiilor viitoare de fermieri și apicultori?

Soiurile, hibrizii și rasele românești – anulate

În forma actuală a acestui acord preliminar, genetica românească, fie că este vorba despre culturi agricole – soiuri sau hibrizi, sau despre rase și subrase locale, vor putea fi anulate de către entități externe care pot proba și obține interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură. În plus, aspectele privind contaminarea culturilor sau polenizare încrucișată devin un risc major la care este expusă orice fermă care alege să nu cultive NGT.

Exporturi agricole blocate

Actualul acord privind NGT nu oferă fermierilor români nicio garanție că exporturile nu vor fi blocate către țările terțe care în prezent achiziționează cea mai mare parte a producției agricole vegetale ce pleacă din țara noastră. Vorbim în special despre țări musulmane, dar și de alte destinații care resping importul de plante modificate genetic și care aplică aceeași rigoare și pentru NGT.

Transformarea României integral într-o țară importatoare

Adoptarea NGT în contextul acordului cu statele MERCOSUR ne aduce în situația unei lipse complete a unor instrumente legale de protecție a pieței UE în raport cu produsele de import obținute prin biotehnologii. România și agricultura românească. prin producția locală convențională și ecologică, vor fi complet expuse deschiderii pieței către produsele biotech din import.

Introducerea pe piață a unor produse agroalimentare netestate pe termen mediu și lung în consumul animal și uman

NGT1, lipsite de etichetare la consum, fără analize de risc pentru fiecare produs în parte, nu vor putea fi garantate legal și tehnic nici pentru fermieri sau apicultori, nici pentru consumatori. Nu există posibilitatea de construire a unui sistem de management al riscului în cazul acestor produse, nici de creare a unui sistem de asigurări pentru culturi.

Nu se cunosc consecințele utilizării acestor tipuri de semințe și de culturi, nici din punct de vedere al producției, nici al impactului asupra consumului uman si al animalelor.

Contaminarea culturilor convenționale, ecologice și a florei spontane

Fiind eliberate în mediu fără măsuri de coexistență, plantele din flora spontană vor fi expuse contaminării, inclusiv culturile convenționale și ecologice. Acestea se pot contamina cu genă patentată, iar astfel de incidente pot conduce la procese în justitie împotriva fermierilor.

PUNCT DE VEDERE / CONCLUZIE

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român și Reprezentanților României să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Vă rugăm să parcurgeți argumentația noastră în susținerea celor de mai sus:

POZIȚIA INIȚIALĂ A ROMÂNIEI – ABANDONATĂ ÎN TRILOG

Organizațiile naționale de fermieri din convențional și ecologie au contribuit activ la elaborarea poziției pe care România a susținut-o în aceste negocieri. Această poziție, pe care am exprimat-o public și constant, prevedea:

• Echivalarea plantă cu plantă, în urma unui dosar complet de analiză de risc, și NU echivalarea automată a unei întregi categorii
• Analize de risc individuale pentru fiecare varietate de plante NGT
• Trasabilitate și etichetare obligatorii
• Metode de identificare și testare înainte de introducerea pe piață
• Interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură
• Reguli clare privind coexistența pentru protecția fermierilor și apicultorilor

Aceste propuneri urmau modelul reglementărilor din țările mari dezvoltatoare de biotehnologie (SUA, Brazilia, Argentina, China, India, Canada, Africa de Sud, etc.) – care toate aplică analizarea și echivalarea plantă cu plantă, nu echivalarea unei întregi categorii fără analize de risc.

REZULTATUL TRIALOGULUI – CAPITULARE TOTALĂ

1. Renunțarea la trasabilitatea și etichetarea NGT1

Conform Articolului 3 (Definiții), modificarea indusă prin NGT rămâne caracteristică a plantei și este transmisă generațiilor următoare și produselor derivate. Totuși, Articolul 5, coroborat cu Anexa I, stabilește că NGT1 sunt considerate echivalate cu plantele convenționale, eliminând trasabilitatea și etichetarea pe lanțul alimentar. Aceasta generează o contradicție structurală: fermierii poartă răspunderea, deși produsul final este declarat convențional.

Această contradicție transferă întreaga responsabilitate și tot riscul asupra fermierilor, care trebuie să gestioneze etichetarea semințelor, dar nu beneficiază de nicio trasabilitate ulterioară pentru a-și proteja producția convențională

Sectorul ecologic nu va avea instrumente pentru a verifica puritatea semințelor pe care le achiziționează, atunci când folosesc sămânță convențională – practică permisă de Regulamentul (UE) 2018/848 în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate.

Fermierii și apicultorii ecologici riscă pierdere certificării ecologice prin utilizarea neintenționată a semințelor NGT1, fără să aibă posibilitatea de verificare.

2. Brevetarea trăsăturilor naturale – calea liberă către monopoluri

Co-legiuitorii au renunțat la amendamentele PE referitoare la modificarea Directivei privind biotehnologiile și interzicerea brevetării. Această decizie are consecințe devastatoare:

1. Brevetarea caracteristicilor care există deja în natură

• Noul cadru deschide calea pentru extinderea brevetelor (Directiva 98/44/EC) la trăsături și segmente genetice care există deja în natură (in vivo).
• Patrimoniul genetic natural și convențional nu mai este protejat – companiile pot breveta caracteristici pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul mileniilor și pe care amelioratorii tradiționali le-au selecționat prin secole de muncă.
• Această apropriare a patrimoniului genetic comun contravine principiilor de bază ale ameliorării plantelor și subminează drepturile amelioratorilor (UPOV).
• Refuzăm să legăm această situație cu propunerea de desființare a ISTIS-ului, entitate care reprezintă UPOV la ninel național.

1. Capcana dublă: NGT + Regulamentul PRM

Consiliul a adoptat pe 10 decembrie 2025 și poziția sa privind Regulamentul material de reproducere vegetală (PRM), care menține restricții severe asupra schimbului de semințe între fermieri – permițând doar schimburi în natură, în cantități mici și la nivel local, ceea ce înseamnă pentru fermierii de cultură mare din România, restricționarea opțiunilor și creșterea costurilor de producție.

Combinația celor două regulamente creează o capcană:

• Brevetarea trăsăturilor naturale prin NGT limitează accesul la diversitatea genetică
• Restricțiile PRM asupra schimbului de semințe împiedică fermierii să-și păstreze și să-și schimbe propriile semințe adaptate local
• Rezultat: Fermierii devin complet dependenți de semințele certificate comerciale, controlate prin brevete de câteva companii multinaționale

1. Contradicția cu obiectivele de agroecologie și reziliență climatică

UE promovează activ măsuri de agroecologie și subliniază importanța utilizării semințelor adaptate condițiilor locale pentru asigurarea rezilienței climatice.

Însă:

• Fără libertatea de a schimba semințe locale (restricționată de PRM)
• Cu brevetarea trăsăturilor naturale (permisă de NGT)
• Fără acces liber la diversitatea genetică (controlată prin brevete)

Cum pot fermierii și apicultorii să practice agroecologie și să-și adapteze producția la condițiile locale și la schimbările climatice?

Această combinație de regulamente subminează exact acele practici agricole pe care UE declară că le susține:

• Diversificarea culturilor – imposibilă când accesul la diversitate genetică este brevetat
• Soiuri adaptate local – imposibile când schimbul de semințe este restricționat
• Reziliența climatică – imposibilă când fermierii depind exclusiv de semințe certificate comerciale care nu au fost testate înainte de înregistrarea în catalogul oficial, în condiții pedoclimatice locale.
• Autonomia fermierilor – distrusă prin dependența totală de companii multinaționale

1. Sfârşitul semințelor salvate – practică tradițională în România

• Libertatea fermierilor de a reutiliza sămânța salvată este o practică tradițională esențială în România, în special pentru cereale.
• Brevetarea trăsăturilor naturale înseamnă că fermierii pot fi acuzați de încălcarea brevetelor chiar dacă folosesc semințe pe care le-au cultivat ei înșiși, dacă acele semințe conțin trăsături brevetate care există în natură
• Combinat cu restricțiile PRM asupra schimbului, această practică tradițională devine imposibilă

4. Absența regulilor de coexistență

S-a menținut mandatul CONS privind coexistența, ceea ce înseamnă absența unor reguli europene clare de protecție.

Consecință: Fermierii și apicultorii din sitemul convențional și ecologic rămân fără protecție juridică în caz de contaminare accidentală.

5. Evaluarea sectorului ecologic – amânată la monitorizare

Co-legiuitorii au agreat ca „evaluarea impactului reglementării asupra sectorului să fie parte a dispozițiilor de monitorizare”.

Consecință: Impactul va fi evaluat după ce daunele s-au produs, nu înainte.

CONSECINȚELE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

1. Pierderea piețelor de export pentru România

Fără trasabilitate și fără dosare individuale de analiză de risc, exportatorii români nu vor putea demonstra autorităților din țările terțe că producțiile sunt libere de material NGT.

Conform prevederilor propunerii de regulament, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT – materialul genetic păstrează această caracteristică în generațiile următoare. Fără trasabilitate în lanțul de comercializare, acest material se poate răspândi necontrolat, compromițând întreaga producție convențională și ecologică.

Problema fundamentală: Sămânța este etichetată NGT1, dar recolta este considerată convențională. Cum demonstrează fermierii, apicultorii și exportatorii că produsele lor sunt cu adevărat convenționale când nu există trasabilitate? Cheia stă la producătorul de semințe, care nu are nicio obligație de a furniza garanții sau documentație pentru export.

Piețele de export ale României (Turcia, Maroc, Algeria, Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite) au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele biotecnologice. Turcia pedepsește cu închisoare de până la 12 ani introducerea de produse cu evenimente genetice.

Rezultat: Respingeri la vamă, pierderi economice masive, deteriorarea reputației României ca furnizor de încredere. Toate costurile testării și certificării vor cădea asupra fermierilor.

2. Problema importurilor de biotehnologii echivalente cu NGT 1 din SUA, Mercosur și alte state terțe – un risc major, imposibil de controlat.

Uniunea Europeană se va confrunta cu volume mari de produse obținute prin biotehnologii avansate, echivalente NGT 1, provenite din țări terțe unde aceste tehnologii sunt deja utilizate pe scară largă și care vor intra pe piața unică fără restricții reale. Aceste produse vor respecta formal criteriile de punere pe piață în UE, ceea ce va genera o pierdere semnificativă de competitivitate pentru fermierii europeni, obligați să producă sub presiunea unor condiționalități de mediu, sociale și economice mult mai stricte decât competitorii lor externi.

În prezent, nu există instrumente juridice solide care să permită protejarea pieței europene în raport cu aceste importuri masive, ceea ce expune UE unui risc comercial și strategic major.

3. Sectorul ecologic – vulnerabilitate critică și insecurizare sistemică

Agricultura ecologică depinde profund de semințele convenționale în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate pentru toate speciile și soiurile necesare. Regulamentul (UE) 2018/848 permite această practică.

Fără trasabilitate în lanțul de comercializare:

• Fermierii ecologici nu pot verifica dacă semințele convenționale pe care le achiziționează conțin material genetic NGT1, deoarece acestea nu vor fi etichetate și nu vor fi trasabile după stadiul de sămânță
• Riscul de decertificare prin utilizarea neintenționată devine real și constant, cu consecințe economice devastatoare
• Insecurizarea completă a aprovizionării – fermierii ecologici nu au nicio garanție că pot procura semințe curate convenționale
• Toate costurile testării și verificării vor cădea asupra fermierilor ecologici, fără nicio responsabilitate din partea producătorilor de semințe
• Compromiterea principiilor agriculturii ecologice: Regulamentul UE privind producția ecologică exclude utilizarea OMG-urilor, dar echivalarea automată a NGT1 subminează această excludere

3. Distrugerea autonomiei fermierilor, apicultorilor și a agroecologiei

Combinația NGT + PRM creează o capcană din care fermierii nu pot scăpa:

1. Monopolizarea semințelor prin brevete pe trăsături naturale

1. Companiile pot breveta caracteristici genetice care există în natură
2. Fermierii nu mai pot folosi liber diversitatea genetică existentă
3. Dependența totală față de semințele certificate comerciale

1. Blocarea schimbului de semințe locale adaptate

• Regulamentul PRM permite schimburi doar în natură, în cantități mici și la nivel local
• Fermierii nu pot dezvolta și distribui soiuri adaptate condițiilor locale
• Rețelele de conservare și schimb de semințe sunt restricționate sever

1. Imposibilitatea practicării agroecologiei

UE promovează agroecologia și reziliența climatică, dar:

• Cum diversifici culturile când accesul la diversitate genetică este brevetat?
• Cum dezvolți soiuri adaptate local când schimbul de semințe este restricționat?
• Cum asiguri reziliența climatică când depinzi exclusiv de semințe certificate comerciale?
• Cum practici agroecologia când autonomia fermierilor este distrusă?

Această contradicție fundamentală arată că regulamentele nu sunt concepute pentru a ajuta fermierii, ci pentru a crea piețe captive pentru industria semințelor.

1. Sfârşitul practicilor tradiționale românești

• Reutilizarea semințelor salvate – imposibilă din cauza brevetelor pe trăsături naturale
• Schimbul de semințe între fermieri – restricționat sever de PRM
• Conservarea soiurilor locale – împiedicată de ambele regulamente
• Adaptarea la condițiile locale – imposibilă fără acces liber la diversitate genetică

4. Transferul complet al riscurilor și crearea dependenței totale

Producătorii de semințe NGT nu au nicio obligație de trasabilitate în lanțul de comercializare, de furnizare de garanții pentru export sau de asumare a responsabilității pentru contaminări.

Toată responsabilitatea și toate costurile se transferă asupra fermierilor:

• Fermierii trebuie să gestioneze etichetarea semințelor NGT1
• Fermierii trebuie să dovedească puritatea producției convenționale și ecologice fără instrumente de verificare
• Fermierii suportă toate costurile testării, certificării și eventualelor pierderi de export
• Fermierii ecologici riscă decertificarea fără posibilitatea de a verifica semințele convenționale pe care le achiziționează
• Fermierii pierd accesul la semințele tradiționale și la practici agroecologice

Solicitările noastre se bazează și pe principiul precauției, consacrat de articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care impune prevenirea riscurilor potențiale pentru mediu, agricultură și sănătatea publică în condiții de incertitudine științifică. În absența unor evaluări de risc individuale și a trasabilității pe lanțul de comercializare, autorizarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice contravine acestui principiu și practicii consacrate a Uniunii Europene în domenii sensibile precum siguranța alimentară și protecția mediului.

SOLICITĂRILE NOASTRE

Având în vedere că analiza textului final de compromis este programată pentru 19 decembrie 2025, solicităm urgent:

1. Reconsiderarea poziției României

România trebuie să ceară în cadrul analizei finale:

Privind NGT:

• Revenirea la echivalarea plantă cu plantă cu analiză de risc individuală
• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea expresă a brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură (in vivo)
• Modificarea Directivei 98/44/EC pentru protecția patrimoniului genetic natural și convențional
• Reguli clare de coexistență pentru protecția fermierilor
• Garanții obligatorii din partea producătorilor de semințe privind conformitatea cu cerințele piețelor de export

Privind coerența cu PRM și obiectivele de agroecologie:

• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri, pentru a permite practici agroecologice și adaptarea la condițiile locale
• Facilitarea conservării și utilizării soiurilor locale și a rețelelor de conservare a diversității genetice
• Asigurarea că fermierii și apicultorii pot practica efectiv agroecologia și pot dezvolta reziliența climatică prin acces liber la diversitatea genetică

2. Votul României

DACĂ ACESTE CERINȚE FUNDAMENTALE NU SUNT ACCEPTATE, ROMÂNIA TREBUIE SĂ VOTEZE ÎMPOTRIVA AMBELOR TEXTE FINALE (NGT ȘI PRM).

Este inacceptabil ca România să sprijine regulamente care:

• Abandonează poziția sa inițială
• Ignoră practica internațională
• Brevetează patrimoniul genetic natural
• Creează o capcană prin combinația NGT + PRM
• Distrug autonomia fermierilor și practici tradiționale
• Fac imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează
• Expune fermierii la pierderea piețelor de export
• Destabilizează sectorul ecologic
• Transferă toate riscurile asupra producătorilor agricoli

3. Transparență și consultare

Solicităm:

• Explicarea publică a motivelor pentru care poziția inițială a României a fost abandonată
• Raportare transparentă către Parlament și organizațiile reprezentative
• Evaluarea impactului cumulat al regulamentelor NGT și PRM asupra agriculturii românești, agroecologiei și rezilienței climatice

RELUĂM CONLUZIA:

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Permit importuri de produse care nu mai pot fi controlate și care afectează direct competitivitatea fermierilor europeni;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român, precum și membrilor Parlamentului European care reprezintă România, să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor, apicultorilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Cu respect,

În numele organizațiilor semnatare:

1. Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin:
   PRO AGRO               prin președinte Ionel ARION
   LAPAR                       prin președinte Nicolae VASILE
   UNCSV                      prin președinte Mircea BĂLUȚĂ
   AFF                           prin președinte Vlad MACOVEI

2. Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor din România – AMSEM, președinte Mihai MIRITESCU
3. Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, prin președintă Ramona Duminicioiu
4. Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, prin vicepreședinte Constantin Dobrescu
5. Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR, prin președintă Cristina Chinole
6. Federația Peisaj Deschis, prin președintă Viktoria Luft
7. Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil, prin coordonatoare Gabriela Iordan
8. Asociatia Institutul de Cercetare în Permacultură din Romania, prin președinte Ionuț Bădică
9. Ateliere fără Frontiere și Ferma Bio&Co., prin directoare generală Cristina Bîcîilă
10. Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu (județul Prahova), prin președinte Mircea Crisbășanu
11. Asociația Bucuria Pământului (județul Buzău), prin președintă Marta Viscuț
12. Inițiativa de Educație pentru Permacultură „După Gard” (județul Alba), prin președintă Ioana Joca-Pohl
13. Asociația Hosman Durabil (județul Sibiu), prin președinte Joachim Cotaru
14. Asociația EnCaRe Environmental Care Resources (județul Bihor), prin președinte Joaquin Rueda Pilar
15. Societatea Română de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie, prin președinte, dr. Ștefan Stîngaciu
16. Bee Friends Api Cooperativa Agricola (Ploiești), prin președinte Roxana Stoica.
17. Asociația Educației Neoumaniste și Asociația Armutel România (București), prin președinte Didi Ananda
18. Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România, prin președinte Gheorghe Vlad
19. Sindicatul Fermierilor Patrioți, prin Președinte Ștefan MUSCĂ
20. Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică – “BIO România”, prin Președinte Avraham Marian Cioceanu
21. Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat, prin Președinte Buzatu Constantin
22. Grupul Semințe cu Suflet, prin coordonatoare Rodica Meiroșu
23. Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România, prin președinte Marius Cobârzan

Scrisoarea deschisă în format pdf poate fi consultată aici.

Articolul SCRISOARE DESCHISĂ – Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să respingă acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

ÎCCJ a decis casarea hotărârii și trimiterea cauzei spre rejudecare aceleiași instanțe. Această decizie are caracter procedural și nu anulează fondul cauzei, respectiv argumentele privind ilegalitatea și nocivitatea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide – substanțe interzise în Uniunea Europeană datorită efectelor devastatoare asupra polenizatorilor și ecosistemelor.

Motivul admiterii recursului ține de o chestiune strict procedurală: Curții de Apel Cluj i s-a imputat faptul că nu a admis și analizat cererile de intervenție accesorie formulate de o asociație de fermieri și de o companie producătoare de substanțe chimice. Aceste cereri au fost formulate într-un context în care deja fuseseră depuse, în cascadă, mai multe cereri de intervenție similare, menite să întârzie soluționarea cauzei. Curtea de Apel Cluj a ales, în mod justificat, să judece speța într-un termen util, astfel încât hotărârea să poată produce efecte concrete, având în vedere că derogările contestate erau valabile doar 120 de zile și o tergiversare ar fi făcut inutilă orice decizie, odată încheiată campania de însămânțare.

Eco Ruralis și ROMAPIS își mențin ferm poziția în apărarea dreptului la un mediu sănătos, a hranei sănătoase, a biodiversității, a agriculturii țărănești și a apiculturii din România. Derogările repetate pentru neonicotinoide, emise de Ministerul Agriculturii timp de peste un deceniu – fără consultări publice și fără studii de impact, contravin legislației europene și principiilor de protecție a mediului și a sănătății publice.

„Respectăm decizia instanței supreme și vom continua demersul juridic până la stabilirea definitivă a adevărului și a responsabilității. Neonicotinoidele nu au ce căuta în câmpurile României și în farfuriile consumatorilor. Țăranii și apicultorii români au nevoie de politici agricole care protejează viața, nu de excepții care susțin un model agricol dependent de chimicale”, a declarat Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

„Apicultorii din România au plătit un preț uriaș pentru aceste derogări: pierderi masive de colonii, contaminarea mierii și distrugerea echilibrului natural. Vom continua să apărăm dreptul la un mediu curat și la o agricultură în armonie cu natura, așa cum este normal într-o țară europeană”, a adăugat Constantin Dobrescu, vicepreședintele Federației ROMAPIS.

Procesul privind anularea derogărilor pentru utilizarea pesticidelor neonicotinoide va continua la Curtea de Apel Cluj, unde Asociația Eco Ruralis, alături de Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, va susține în continuare apărarea interesului public a țăranilor, micilor fermieri, apicultorilor și a consumatorilor din România.

Eco Ruralis și ROMAPIS îi mulțumesc avocatului Dumitru Dobrev pentru profesionalismul și implicarea exemplară în acest proces.

Comunicatul de presă în limba engleză – PDF

Articolul Decizia Înaltei Curți de Casație și Justiție privind recursul în cauza derogărilor pentru pesticidele neonicotinoide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS își exprimă regretul că România a ajuns în situația de a face obiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru abuzul derogărilor pentru neonicotinoide.

În același timp, salutăm decizia Comisiei Europene ca un pas necesar pentru alinierea deplină a țării noastre la legislația europeană privind protecția sănătății, a mediului și a biodiversității. Considerăm acest pas drept o oportunitate pentru țara noastră de a-și reafirma angajamentul față de valorile europene, respectarea statului de drept și protecția sănătății publice, a mediului și a biodiversității.

Suntem încrezători că autoritățile române vor colabora deschis cu instituțiile europene pentru a remedia situația și pentru a demonstra că România este un stat membru responsabil, care respectă regulamentele UE și principiile unei agriculturi sustenabile.

Protejarea polenizatorilor și a ecosistemelor agricole este esențială nu doar pentru apicultori și fermieri, ci și pentru securitatea alimentară a tuturor cetățenilor. România are acum șansa de a deveni un exemplu pozitiv de legalitate, transparență și sustenabilitate pentru țările vecine aflate pe drumul aderării la Uniunea Europeană.

Eco Ruralis și ROMAPIS își reafirmă disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în procesul de tranziție către practici agricole fără neonicotinoide, în deplin respect față de sănătatea oamenilor, a albinelor și a naturii.

Comunicatul de presă în limba română în format pdf.

Comunicatul de presă în limba engleză în format pdf.

–

Ref:

Comisia Europeana. Decizia nr. 10 din pachetul de infringement din data de 8 octombrie 2025. Sănătate și siguranță alimentară. Comisia solicită ROMÂNIEI să respecte normele privind produsele de protecție a plantelor pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_25_2077

Articolul Pesticidele neonicotinoide: de la infringement la oportunitate. România poate deveni un exemplu european de sustenabilitate și legalitate apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Atelierul a debutat cu o zi dedicată educației civice, în care tinerii au discutat despre rolul lor în viața publică a satului și despre cum pot deveni cetățeni activi în comunitățile din care provin.

Într-un cadru deschis și participativ, facilitatoarele Ana Mocanu (Funky Citizens) și Ramona Duminicioiu (Eco Ruralis) au abordat teme precum:

• funcționarea instituțiilor publice și influențarea deciziilor locale,
• drepturile omului și ale țăranilor,
• mecanisme de implicare civică (petiții, consultări, inițiative comunitare),
• combaterea dezinformării în spațiul rural.

Participanții au contribuit activ cu experiențe personale, întrebări și reflecții despre provocările și oportunitățile implicării locale. Discuțiile au evidențiat că educația civică este o componentă esențială a unei democrații rurale sănătoase, iar tinerii pot deveni actori relevanți în procesele decizionale, atunci când dispun de informațiile și instrumentele potrivite.

Cea de-a doua zi a atelierului s-a desfășurat într-un cadru practic și verde – Grădina Buruiană, aflată în apropierea Bucureștiului. Aici, tinerii au luat parte la activități aplicate, având ocazia să învețe prin experimentare și dialog despre agricultură sustenabilă, adaptată contextului rural românesc.

Facilitatorii Bogdan Suliman și Stela Zamoiu (Eco Ruralis) au coordonat o serie de sesiuni interactive, cu teme precum:

• organizarea grădinii în funcție de specificul local,
• identificarea și soluționarea provocărilor din gospodărie,
• conservarea biodiversității și salvarea semințelor tradiționale,
• planificarea unor sisteme de producție durabile.

Participanții au primit pachete de semințe tradiționale, cu care vor putea experimenta în propriile grădini. Atelierul a oferit atât cunoștințe concrete, cât și un spațiu de conectare între tineri din diferite sate.

Mulțumim Grădinii Buruiană pentru găzduire și pentru atmosfera prietenoasă în care am desfășurat activitățile practice.

Atelierul „Agroecologie și educație civică” a oferit participanților un spațiu de învățare, reflecție și colaborare. Prin activitățile teoretice și practice, tinerii din mediul rural au fost încurajați să își valorifice experiența locală, să își cunoască drepturile și să contribuie la construcția unor comunități rurale echitabile, prospere și conectate la valorile agroecologiei.

Tinerii de la sat sunt nu doar viitori gospodari sau lucrători în agricultură – ci cetățeni activi, apărători ai pământului și ai comunităților lor. Sprijinindu-i, investim într-un viitor rural mai puternic, mai solidar și mai viu.

Mai multe informatii despre proiectul european REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence puteți găsi aici.

***

***

Această activitate face parte din proiectul REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence – co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Tineri implicați pentru viitorul satelor: educație civică și practici agroecologice apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Tineretul nostru accesează fonduri europene pentru agricultură, copii noștri învață în școli renovate pe fonduri europene, avem apă curentă care ne permite să trăim o viață mai demnă datorită fondurilor europene, circulăm pe drumuri mai sigure sau acolo unde nu gândeam să ajungem cu mașina – construite cu bani europeni. Alegeți să rămânem o țară Europeană și să transmitem un semnal puternic țărilor vecine că suntem o țară puternică, europeană, pe care se pot baza.

Alegerile parlamentare au o importanță deosebită, deoarece Parlamentul face legi pentru țară și controlează Guvernul. Oamenii de la țară vor vota ca întotdeauna în număr mare, își înțeleg acest drept civil și au fost mereu responsabili.

Facem apel la înțelepciunea populară românească, nu la cea rusească. Alegeți Europa și partidele cu proiecte europene, care sunt pe placul vostru.

Această poziție oficială a Asociației Eco Ruralis e conformă cu Statutul și Regulamentul de Ordine Interioară, care proclamă importanța drepturilor omului, cu precădere a drepturilor țăranilor.

Articolul Agroecologie și Democrație apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Agenda evenimentului poate fi consultata aici.

Afișul evenimentului poate fi vizualizat și descărcat aici.

Evenimentul își propune să aducă în prim-plan vocile țăranilor și țărăncilor din România, care adesea sunt subreprezentate.

Această conferință va reuni un grup divers de voci, de la țărani și micii producători la factori de decizie și experți din România dar și alte țări din Europa Centrală și de Est, pentru a aborda subiecte cruciale care au impact asupra comunităților rurale și agriculturii, inclusiv:
a) Valorile democratice în societate și importanța populației din mediul rural în menținerea democrației.
b) Drepturile Țăranilor și Țărăncilor, definite de Declarația ONU pentru Drepturile Țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural (UNDROP).
c) Perspectivele integrării UE pentru Europa de Est.
d) Agroecologia oferă soluții pentru agricultură, promovând pracBci agricole care susțin mijloacele de trai și ecosistemele rurale.
e) Solidaritate în vremuri de criză: modalități de a construi reziliența și sprijinul reciproc în rândul țăranilor și micilor fermieri. Importanța femeilor în reprezentare și implicarea Bnerilor în promovarea drepturilor omului în dezvoltarea rurală vor fi de asemenea teme de discuție

Veți avea ocazia să auziți mărturii ale țăranilor din România, dar și din Georgia, Republica Moldova, Ucraina și viziunea acestora asupra democrației, drepturilor omului și impactul negativ al curentului fascist asupra populației rurale.

Anterior conferinței, au avut loc discuții sub formatul unui Forum Social și de asemenea un Târg Internațional Gratuit de Semințe în Piața Obor.

Puteți consulta aici poziția Eco Ruralis față de evenimentele social-politce curente din societatea românească.

Această serie de evenimente este organizată de Eco Ruralis, în cadrul proiectului Erasmus+ UPSOL.

Articolul 6 decembrie – Conferința publică „Micii producători pledează pentru democrație, drepturile țăranilor și agroecologie” apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Pornind de la experiența sa acumulată de-a lungul a nouă ani în care a aplicat principiile permaculturii pe propriile terenuri din Buzău, Bogdan a evidențiat în cadrul primului atelier importanța unei agriculturi sustenabile și auto-suficiente, unde intervenția umană este minimă, iar natura își urmează propriul ciclu.

Astfel, elevii au învățat despre modul în care plantele se pot asocia în culturi pentru a se proteja unele pe altele de dăunători, plantele care fixează azotul în sol, precum și cele mai mari consumatoarea de azot, plantele care alungă cârtițele sau care extrag sarea din sol, folosirea rațelor indiene pentru a scăpa de melci și atragerea liliecilor pentru a scăpa de dăunători. Dar și alte trucuri care transformă grădinăritul într-o activitate plăcută, productivă și atrăgătoare.

În cel de-al doilea atelier, elevilor li s-a prezentat proiectul Smart Household și au învățat despre ce înseamnă o casă pasivă și autonomă, o gospodărie inteligentă, importanța resurselor de energie regenerabile, importanța gestiunii apei, automatizarea locuințelor proprii cu scopul de a crea o gospodărie sustenabilă cu efort minim.

„Pe tot parcursul evenimentului am vorbit despre cele trei direcții etice ale permaculturii: grija pentru pământ, grija pentru omenire, precum și repartizarea etică și limitarea consumării resurselor”, spune Bogdan.

Aceste trei direcții etice se referă la îngrijirea sistemelor vii ca să poată supraviețui în continuare și să prolifereze, îngrijirea oamenilor ca să poată avea acces la toate resursele ce le sunt necesare pentru a trăi, respectiv la stabilirea unor limite pentru nevoile noastre prin care să pot fi obținute resurse în așa fel încât să putem sprijini cele două direcții anterioare.

La final, a fost prezentată o instalație de aeroponie pentru microplante, realizată de un grup de patru elevi ai Școlii Gimnaziale din Hărman, în colaborare cu Academia de Informatică Brașov, și automatizată de către elevii de la Clubul de inventică al Academiei. Instalația a rămas în cadrul școlii, pentru ca elevii să experimenteze creșterea microplantelor.

Atelierele s-au desfășurat mai apoi și la Colegiul pentru Agricultură și Industrie Alimentară „Țara Bârsei” din orașul Prejmer, județul Brașov. Au participat tot în jur de 50 de elevi, însă de data aceasta din clasa a IX-a și a X-a.

Un grup de patru elevi ai Colegiului au prezentat o instalație proprie similară celei realizate de elevii Școlii Gimnaziale Hărman, care a rămas de asemenea în cadrul școlii. Scopul pe termen mediu/lung al acestor instalații realizate de elevi este integrarea acestei activități într-un proiect Erasmus+.

De asemenea, o profesoară a Colegiului și-a manifestat interesul pentru organizarea unei vizite de studiu la Buzău, pentru ca elevii să poată vedea „pe viu” organizarea unei grădini pe principiile permaculturii.

Aceste ateliere au făcut parte din cadrul proiectului Smart Household finanțat prin programul Științescu Hub 3.0 de către Fundația Comunitară Brașov și implementat de către Academia de Informatică Brașov.

Articolul Elevii din Hărman și Prejmer învață în timpul „Școlii Altfel” despre Permacultură apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.