SCRISOARE DESCHISĂ
Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să rămână fermă în respingerea acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) și să mențină mandatului politic susținut până în prezent
CĂTRE:
- Președinția României României – Domnul Președinte Nicușor Daniel Dan
- Guvernul României – Domnul Prim-ministru Ilie Bolojan
- Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Domnul Ministru Florin-Ionuț Barbu
- Ministerul Afacerilor de Externe – Doamna Ministru Oana Țoiu
- Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Doamnei Ministru Diana – Anda Buzoianu
- Ministerul Sănătații – Domnului Ministru Alexandru Florin Rogobete
- Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Domnul Ministru Dragoș Pîslaru
- Senatul României – Domnul Președinte Mircea Abrudean
- Camera Deputaților – Domnul Președinte Sorin-Mihai Grindeanu
- Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
- Membrii Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
- Reprezentanța Comisiei Europene în România
- Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană – Doamna Ambasador Iulia Matei și domnul Ministru Plenipotențiar Achim Irimescu
- Europarlamentarii din România
Subiect: Acordul Consiliului UE și al Parlamentului European privind accesul pe piață al plantelor obținute prin noi tehnici genomice (New Genomic Techniques – NGT)
Subsemnații, organizații reprezentative ale agriculturii, apiculturii, cooperării, mediului și sectorului ecologic din România, exprimăm dezaprobarea profundă, dar mai ales îngrijorarea privind rezultatul negocierilor inter-instituționale (trilog) privind Regulamentul privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT), încheiate la 3 decembrie 2025 sub președinția Danemarcei.
În lipsa oricăror noi informații, dezbateri sau comunicări, deci într-un mod complet netransparent, poziția României privind acest subiect de maxim interes pentru sectorul agroalimentar și securitatea agroalimentară națională s-a schimbat la 180 de grade. Ce interese sau ce entități au stat în spatele acestei transformări care expune România unui blocaj agricol ce va afecta toate generațiilor viitoare de fermieri și apicultori?
Soiurile, hibrizii și rasele românești – anulate
În forma actuală a acestui acord preliminar, genetica românească, fie că este vorba despre culturi agricole – soiuri sau hibrizi, sau despre rase și subrase locale, vor putea fi anulate de către entități externe care pot proba și obține interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură. În plus, aspectele privind contaminarea culturilor sau polenizare încrucișată devin un risc major la care este expusă orice fermă care alege să nu cultive NGT.
Exporturi agricole blocate
Actualul acord privind NGT nu oferă fermierilor români nicio garanție că exporturile nu vor fi blocate către țările terțe care în prezent achiziționează cea mai mare parte a producției agricole vegetale ce pleacă din țara noastră. Vorbim în special despre țări musulmane, dar și de alte destinații care resping importul de plante modificate genetic și care aplică aceeași rigoare și pentru NGT.
Transformarea României integral într-o țară importatoare
Adoptarea NGT în contextul acordului cu statele MERCOSUR ne aduce în situația unei lipse complete a unor instrumente legale de protecție a pieței UE în raport cu produsele de import obținute prin biotehnologii. România și agricultura românească. prin producția locală convențională și ecologică, vor fi complet expuse deschiderii pieței către produsele biotech din import.
Introducerea pe piață a unor produse agroalimentare netestate pe termen mediu și lung în consumul animal și uman
NGT1, lipsite de etichetare la consum, fără analize de risc pentru fiecare produs în parte, nu vor putea fi garantate legal și tehnic nici pentru fermieri sau apicultori, nici pentru consumatori. Nu există posibilitatea de construire a unui sistem de management al riscului în cazul acestor produse, nici de creare a unui sistem de asigurări pentru culturi.
Nu se cunosc consecințele utilizării acestor tipuri de semințe și de culturi, nici din punct de vedere al producției, nici al impactului asupra consumului uman si al animalelor.
Contaminarea culturilor convenționale, ecologice și a florei spontane
Fiind eliberate în mediu fără măsuri de coexistență, plantele din flora spontană vor fi expuse contaminării, inclusiv culturile convenționale și ecologice. Acestea se pot contamina cu genă patentată, iar astfel de incidente pot conduce la procese în justitie împotriva fermierilor.
PUNCT DE VEDERE / CONCLUZIE
Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.
Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:
- Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
- Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
- Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
- Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
- Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
- Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.
Nu putem accepta regulamente care:
- Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
- Brevetează patrimoniul genetic natural;
- Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
- Destabilizează sectorul ecologic;
- Distrug practici agroecologice și tradiționale;
- Creează dependență totală față de companii multinaționale;
- Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.
Solicităm Statului Român și Reprezentanților României să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.
Vă rugăm să parcurgeți argumentația noastră în susținerea celor de mai sus:
POZIȚIA INIȚIALĂ A ROMÂNIEI – ABANDONATĂ ÎN TRILOG
Organizațiile naționale de fermieri din convențional și ecologie au contribuit activ la elaborarea poziției pe care România a susținut-o în aceste negocieri. Această poziție, pe care am exprimat-o public și constant, prevedea:
- Echivalarea plantă cu plantă, în urma unui dosar complet de analiză de risc, și NU echivalarea automată a unei întregi categorii
- Analize de risc individuale pentru fiecare varietate de plante NGT
- Trasabilitate și etichetare obligatorii
- Metode de identificare și testare înainte de introducerea pe piață
- Interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură
- Reguli clare privind coexistența pentru protecția fermierilor și apicultorilor
Aceste propuneri urmau modelul reglementărilor din țările mari dezvoltatoare de biotehnologie (SUA, Brazilia, Argentina, China, India, Canada, Africa de Sud, etc.) – care toate aplică analizarea și echivalarea plantă cu plantă, nu echivalarea unei întregi categorii fără analize de risc.
REZULTATUL TRIALOGULUI – CAPITULARE TOTALĂ
- Renunțarea la trasabilitatea și etichetarea NGT1
Conform Articolului 3 (Definiții), modificarea indusă prin NGT rămâne caracteristică a plantei și este transmisă generațiilor următoare și produselor derivate. Totuși, Articolul 5, coroborat cu Anexa I, stabilește că NGT1 sunt considerate echivalate cu plantele convenționale, eliminând trasabilitatea și etichetarea pe lanțul alimentar. Aceasta generează o contradicție structurală: fermierii poartă răspunderea, deși produsul final este declarat convențional.
Această contradicție transferă întreaga responsabilitate și tot riscul asupra fermierilor, care trebuie să gestioneze etichetarea semințelor, dar nu beneficiază de nicio trasabilitate ulterioară pentru a-și proteja producția convențională
Sectorul ecologic nu va avea instrumente pentru a verifica puritatea semințelor pe care le achiziționează, atunci când folosesc sămânță convențională – practică permisă de Regulamentul (UE) 2018/848 în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate.
Fermierii și apicultorii ecologici riscă pierdere certificării ecologice prin utilizarea neintenționată a semințelor NGT1, fără să aibă posibilitatea de verificare.
- Brevetarea trăsăturilor naturale – calea liberă către monopoluri
Co-legiuitorii au renunțat la amendamentele PE referitoare la modificarea Directivei privind biotehnologiile și interzicerea brevetării. Această decizie are consecințe devastatoare:
- Brevetarea caracteristicilor care există deja în natură
- Noul cadru deschide calea pentru extinderea brevetelor (Directiva 98/44/EC) la trăsături și segmente genetice care există deja în natură (in vivo).
- Patrimoniul genetic natural și convențional nu mai este protejat – companiile pot breveta caracteristici pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul mileniilor și pe care amelioratorii tradiționali le-au selecționat prin secole de muncă.
- Această apropriare a patrimoniului genetic comun contravine principiilor de bază ale ameliorării plantelor și subminează drepturile amelioratorilor (UPOV).
- Refuzăm să legăm această situație cu propunerea de desființare a ISTIS-ului, entitate care reprezintă UPOV la ninel național.
- Capcana dublă: NGT + Regulamentul PRM
Consiliul a adoptat pe 10 decembrie 2025 și poziția sa privind Regulamentul material de reproducere vegetală (PRM), care menține restricții severe asupra schimbului de semințe între fermieri – permițând doar schimburi în natură, în cantități mici și la nivel local, ceea ce înseamnă pentru fermierii de cultură mare din România, restricționarea opțiunilor și creșterea costurilor de producție.
Combinația celor două regulamente creează o capcană:
- Brevetarea trăsăturilor naturale prin NGT limitează accesul la diversitatea genetică
- Restricțiile PRM asupra schimbului de semințe împiedică fermierii să-și păstreze și să-și schimbe propriile semințe adaptate local
- Rezultat: Fermierii devin complet dependenți de semințele certificate comerciale, controlate prin brevete de câteva companii multinaționale
- Contradicția cu obiectivele de agroecologie și reziliență climatică
UE promovează activ măsuri de agroecologie și subliniază importanța utilizării semințelor adaptate condițiilor locale pentru asigurarea rezilienței climatice.
Însă:
- Fără libertatea de a schimba semințe locale (restricționată de PRM)
- Cu brevetarea trăsăturilor naturale (permisă de NGT)
- Fără acces liber la diversitatea genetică (controlată prin brevete)
Cum pot fermierii și apicultorii să practice agroecologie și să-și adapteze producția la condițiile locale și la schimbările climatice?
Această combinație de regulamente subminează exact acele practici agricole pe care UE declară că le susține:
- Diversificarea culturilor – imposibilă când accesul la diversitate genetică este brevetat
- Soiuri adaptate local – imposibile când schimbul de semințe este restricționat
- Reziliența climatică – imposibilă când fermierii depind exclusiv de semințe certificate comerciale care nu au fost testate înainte de înregistrarea în catalogul oficial, în condiții pedoclimatice locale.
- Autonomia fermierilor – distrusă prin dependența totală de companii multinaționale
- Sfârşitul semințelor salvate – practică tradițională în România
- Libertatea fermierilor de a reutiliza sămânța salvată este o practică tradițională esențială în România, în special pentru cereale.
- Brevetarea trăsăturilor naturale înseamnă că fermierii pot fi acuzați de încălcarea brevetelor chiar dacă folosesc semințe pe care le-au cultivat ei înșiși, dacă acele semințe conțin trăsături brevetate care există în natură
- Combinat cu restricțiile PRM asupra schimbului, această practică tradițională devine imposibilă
- Absența regulilor de coexistență
S-a menținut mandatul CONS privind coexistența, ceea ce înseamnă absența unor reguli europene clare de protecție.
Consecință: Fermierii și apicultorii din sitemul convențional și ecologic rămân fără protecție juridică în caz de contaminare accidentală.
- Evaluarea sectorului ecologic – amânată la monitorizare
Co-legiuitorii au agreat ca „evaluarea impactului reglementării asupra sectorului să fie parte a dispozițiilor de monitorizare”.
Consecință: Impactul va fi evaluat după ce daunele s-au produs, nu înainte.
CONSECINȚELE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ
- Pierderea piețelor de export pentru România
Fără trasabilitate și fără dosare individuale de analiză de risc, exportatorii români nu vor putea demonstra autorităților din țările terțe că producțiile sunt libere de material NGT.
Conform prevederilor propunerii de regulament, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT – materialul genetic păstrează această caracteristică în generațiile următoare. Fără trasabilitate în lanțul de comercializare, acest material se poate răspândi necontrolat, compromițând întreaga producție convențională și ecologică.
Problema fundamentală: Sămânța este etichetată NGT1, dar recolta este considerată convențională. Cum demonstrează fermierii, apicultorii și exportatorii că produsele lor sunt cu adevărat convenționale când nu există trasabilitate? Cheia stă la producătorul de semințe, care nu are nicio obligație de a furniza garanții sau documentație pentru export.
Piețele de export ale României (Turcia, Maroc, Algeria, Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite) au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele biotecnologice. Turcia pedepsește cu închisoare de până la 12 ani introducerea de produse cu evenimente genetice.
Rezultat: Respingeri la vamă, pierderi economice masive, deteriorarea reputației României ca furnizor de încredere. Toate costurile testării și certificării vor cădea asupra fermierilor.
- Problema importurilor de biotehnologii echivalente cu NGT 1 din SUA, Mercosur și alte state terțe – un risc major, imposibil de controlat.
Uniunea Europeană se va confrunta cu volume mari de produse obținute prin biotehnologii avansate, echivalente NGT 1, provenite din țări terțe unde aceste tehnologii sunt deja utilizate pe scară largă și care vor intra pe piața unică fără restricții reale. Aceste produse vor respecta formal criteriile de punere pe piață în UE, ceea ce va genera o pierdere semnificativă de competitivitate pentru fermierii europeni, obligați să producă sub presiunea unor condiționalități de mediu, sociale și economice mult mai stricte decât competitorii lor externi.
În prezent, nu există instrumente juridice solide care să permită protejarea pieței europene în raport cu aceste importuri masive, ceea ce expune UE unui risc comercial și strategic major.
- Sectorul ecologic – vulnerabilitate critică și insecurizare sistemică
Agricultura ecologică depinde profund de semințele convenționale în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate pentru toate speciile și soiurile necesare. Regulamentul (UE) 2018/848 permite această practică.
Fără trasabilitate în lanțul de comercializare:
- Fermierii ecologici nu pot verifica dacă semințele convenționale pe care le achiziționează conțin material genetic NGT1, deoarece acestea nu vor fi etichetate și nu vor fi trasabile după stadiul de sămânță
- Riscul de decertificare prin utilizarea neintenționată devine real și constant, cu consecințe economice devastatoare
- Insecurizarea completă a aprovizionării – fermierii ecologici nu au nicio garanție că pot procura semințe curate convenționale
- Toate costurile testării și verificării vor cădea asupra fermierilor ecologici, fără nicio responsabilitate din partea producătorilor de semințe
- Compromiterea principiilor agriculturii ecologice: Regulamentul UE privind producția ecologică exclude utilizarea OMG-urilor, dar echivalarea automată a NGT1 subminează această excludere
- Distrugerea autonomiei fermierilor, apicultorilor și a agroecologiei
Combinația NGT + PRM creează o capcană din care fermierii nu pot scăpa:
- Monopolizarea semințelor prin brevete pe trăsături naturale
- Companiile pot breveta caracteristici genetice care există în natură
- Fermierii nu mai pot folosi liber diversitatea genetică existentă
- Dependența totală față de semințele certificate comerciale
- Blocarea schimbului de semințe locale adaptate
- Regulamentul PRM permite schimburi doar în natură, în cantități mici și la nivel local
- Fermierii nu pot dezvolta și distribui soiuri adaptate condițiilor locale
- Rețelele de conservare și schimb de semințe sunt restricționate sever
- Imposibilitatea practicării agroecologiei
UE promovează agroecologia și reziliența climatică, dar:
- Cum diversifici culturile când accesul la diversitate genetică este brevetat?
- Cum dezvolți soiuri adaptate local când schimbul de semințe este restricționat?
- Cum asiguri reziliența climatică când depinzi exclusiv de semințe certificate comerciale?
- Cum practici agroecologia când autonomia fermierilor este distrusă?
Această contradicție fundamentală arată că regulamentele nu sunt concepute pentru a ajuta fermierii, ci pentru a crea piețe captive pentru industria semințelor.
- Sfârşitul practicilor tradiționale românești
- Reutilizarea semințelor salvate – imposibilă din cauza brevetelor pe trăsături naturale
- Schimbul de semințe între fermieri – restricționat sever de PRM
- Conservarea soiurilor locale – împiedicată de ambele regulamente
- Adaptarea la condițiile locale – imposibilă fără acces liber la diversitate genetică
- Transferul complet al riscurilor și crearea dependenței totale
Producătorii de semințe NGT nu au nicio obligație de trasabilitate în lanțul de comercializare, de furnizare de garanții pentru export sau de asumare a responsabilității pentru contaminări.
Toată responsabilitatea și toate costurile se transferă asupra fermierilor:
- Fermierii trebuie să gestioneze etichetarea semințelor NGT1
- Fermierii trebuie să dovedească puritatea producției convenționale și ecologice fără instrumente de verificare
- Fermierii suportă toate costurile testării, certificării și eventualelor pierderi de export
- Fermierii ecologici riscă decertificarea fără posibilitatea de a verifica semințele convenționale pe care le achiziționează
- Fermierii pierd accesul la semințele tradiționale și la practici agroecologice
Solicitările noastre se bazează și pe principiul precauției, consacrat de articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care impune prevenirea riscurilor potențiale pentru mediu, agricultură și sănătatea publică în condiții de incertitudine științifică. În absența unor evaluări de risc individuale și a trasabilității pe lanțul de comercializare, autorizarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice contravine acestui principiu și practicii consacrate a Uniunii Europene în domenii sensibile precum siguranța alimentară și protecția mediului.
SOLICITĂRILE NOASTRE
Având în vedere că analiza textului final de compromis este programată pentru 19 decembrie 2025, solicităm urgent:
- Reconsiderarea poziției României
România trebuie să ceară în cadrul analizei finale:
Privind NGT:
- Revenirea la echivalarea plantă cu plantă cu analiză de risc individuală
- Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
- Interzicerea expresă a brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură (in vivo)
- Modificarea Directivei 98/44/EC pentru protecția patrimoniului genetic natural și convențional
- Reguli clare de coexistență pentru protecția fermierilor
- Garanții obligatorii din partea producătorilor de semințe privind conformitatea cu cerințele piețelor de export
Privind coerența cu PRM și obiectivele de agroecologie:
- Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri, pentru a permite practici agroecologice și adaptarea la condițiile locale
- Facilitarea conservării și utilizării soiurilor locale și a rețelelor de conservare a diversității genetice
- Asigurarea că fermierii și apicultorii pot practica efectiv agroecologia și pot dezvolta reziliența climatică prin acces liber la diversitatea genetică
- Votul României
DACĂ ACESTE CERINȚE FUNDAMENTALE NU SUNT ACCEPTATE, ROMÂNIA TREBUIE SĂ VOTEZE ÎMPOTRIVA AMBELOR TEXTE FINALE (NGT ȘI PRM).
Este inacceptabil ca România să sprijine regulamente care:
- Abandonează poziția sa inițială
- Ignoră practica internațională
- Brevetează patrimoniul genetic natural
- Creează o capcană prin combinația NGT + PRM
- Distrug autonomia fermierilor și practici tradiționale
- Fac imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează
- Expune fermierii la pierderea piețelor de export
- Destabilizează sectorul ecologic
- Transferă toate riscurile asupra producătorilor agricoli
- Transparență și consultare
Solicităm:
- Explicarea publică a motivelor pentru care poziția inițială a României a fost abandonată
- Raportare transparentă către Parlament și organizațiile reprezentative
- Evaluarea impactului cumulat al regulamentelor NGT și PRM asupra agriculturii românești, agroecologiei și rezilienței climatice
RELUĂM CONLUZIA:
Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.
Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:
- Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
- Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
- Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
- Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
- Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
- Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.
Nu putem accepta regulamente care:
- Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
- Brevetează patrimoniul genetic natural;
- Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
- Permit importuri de produse care nu mai pot fi controlate și care afectează direct competitivitatea fermierilor europeni;
- Destabilizează sectorul ecologic;
- Distrug practici agroecologice și tradiționale;
- Creează dependență totală față de companii multinaționale;
- Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.
Solicităm Statului Român, precum și membrilor Parlamentului European care reprezintă România, să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor, apicultorilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.
Cu respect,
În numele organizațiilor semnatare:
- Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin:
PRO AGRO prin președinte Ionel ARION
LAPAR prin președinte Nicolae VASILE
UNCSV prin președinte Mircea BĂLUȚĂ
AFF prin președinte Vlad MACOVEI
- Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor din România – AMSEM, președinte Mihai MIRITESCU
- Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, prin președintă Ramona Duminicioiu
- Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, prin vicepreședinte Constantin Dobrescu
- Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR, prin președintă Cristina Chinole
- Federația Peisaj Deschis, prin președintă Viktoria Luft
- Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil, prin coordonatoare Gabriela Iordan
- Asociatia Institutul de Cercetare în Permacultură din Romania, prin președinte Ionuț Bădică
- Ateliere fără Frontiere și Ferma Bio&Co., prin directoare generală Cristina Bîcîilă
- Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu (județul Prahova), prin președinte Mircea Crisbășanu
- Asociația Bucuria Pământului (județul Buzău), prin președintă Marta Viscuț
- Inițiativa de Educație pentru Permacultură „După Gard” (județul Alba), prin președintă Ioana Joca-Pohl
- Asociația Hosman Durabil (județul Sibiu), prin președinte Joachim Cotaru
- Asociația EnCaRe Environmental Care Resources (județul Bihor), prin președinte Joaquin Rueda Pilar
- Societatea Română de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie, prin președinte, dr. Ștefan Stîngaciu
- Bee Friends Api Cooperativa Agricola (Ploiești), prin președinte Roxana Stoica.
- Asociația Educației Neoumaniste și Asociația Armutel România (București), prin președinte Didi Ananda
- Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România, prin președinte Gheorghe Vlad
- Sindicatul Fermierilor Patrioți, prin Președinte Ștefan MUSCĂ
- Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică – “BIO România”, prin Președinte Avraham Marian Cioceanu
- Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat, prin Președinte Buzatu Constantin
- Grupul Semințe cu Suflet, prin coordonatoare Rodica Meiroșu
- Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România, prin președinte Marius Cobârzan
