Pentru elevii claselor a VII-a și a VIII-a de la Școala Generală din Bozioru, vizita în grădina agroecologică a lui Bogdan Suliman din Vadu Pașii nu a fost o simplă excursie. Mulți dintre ei au venit cu propriile experiențe și chiar cu fotografii din grădinile familiilor lor.

Însoțiți de profesoara Marta Vîscuț, elevii au revenit în comunitatea Eco Ruralis după mai multe activități și vizite la care au participat în ultimul an. Ei au primit semințe țărănești de la Eco Ruralis, pe care le-au cultivat împreună cu părinții și bunicii în grădinile de acasă. Astfel, întâlnirea cu Bogdan Suliman a devenit o ocazie de a împărtăși rezultatele acestei experiențe.

Tinerii au venit pregătiți. Au arătat fotografii cu tomatele crescute din semințele primite de la Bogdan și au povestit despre recoltele obținute și despre ceea ce au învățat lucrând alături de părinții lor.

În grădina agroecologică din Vadu Pașii, schimbul de experiență a mers în ambele direcții. Elevii au aflat mai multe despre metodele folosite de Bogdan pentru a cultiva legume sănătoase și pentru a proteja biodiversitatea, iar gazda a avut ocazia să vadă cum semințele oferite cu generozitate și-au găsit locul în grădinile familiilor din Bozioru.

Dialogul dintre generații s-a construit în jurul unei experiențe comune: cultivarea hranei. Deși sunt încă elevi, mulți dintre participanți sunt deja implicați în grădinile gospodăriilor lor și cunosc bine muncile agricole. Tocmai de aceea, întâlnirea nu a fost una în care unii predau și alții ascultă, ci una în care fiecare a avut ceva de împărtășit.

Astfel de momente arată cât de important este ca semințele să circule împreună cu poveștile, cunoștințele și experiențele oamenilor care le cultivă. Dincolo de recolte, se construiesc legături între comunități și între generații.

Vizita de la Vadu Pașii a fost, înainte de toate, o întâlnire între oameni care împărtășesc aceeași bucurie de a cultiva. Iar fotografiile cu tomatele crescute în grădinile din Bozioru au fost poate cea mai frumoasă dovadă că semințele țărănești duc mai departe nu doar recolte, ci și relații, încredere și comunitate.

Articolul Schimb de experiență între adolescenti din satul Bozioru și Eco Ruralis apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Astăzi, 15 decembrie, Școala Generală din Bozioru, județul Buzău, a găzduit un eveniment educativ în cadrul Școlii Altfel. Elevii au participat la o serie de activități coordonate de Bogdan Suliman, specialist în permacultură și membru al comitetului de coordonare Eco Ruralis. Activitățile au fost gândite pe baza unui plan de lecții amplu, adaptat însă într-o formulă condensată, de o singură zi, astfel încât copiii să poată vedea și înțelege esențialul.

Ziua a început cu discuții libere, pe înțelesul tuturor. Ce înseamnă să ai grijă de pământ? De ce contează solul, apa și plantele? Ce e permacultura și de ce nu trebuie să forțăm natura, ci să lucrăm cu ea? Fără definiții complicate, doar exemple simple, din viața de zi cu zi.

Apoi, atenția s-a mutat către ciuperci. Copiii au vorbit despre ciupercile pe care le cunosc din pădure sau din curțile lor și au aflat care este rolul acestora în natură. S-a discutat despre cum cresc ciupercile, de ce sunt importante pentru sol și pentru descompunerea materiei organice și ce legătură au cu sănătatea plantelor.

Un alt moment important a fost cel dedicat plantelor medicinale și ceaiurilor. Elevii au vorbit despre ceaiurile pe care le cunosc de acasă, au aflat cum se culeg și se usucă plantele și care este diferența dintre infuzie și decoct. Discuția a mers mai departe, spre rolul plantelor perene în natură și felul în care rădăcinile lor ajută solul să rămână sănătos.

Partea practică a zilei a adus multă energie. Din ziare vechi, copiii au învățat să facă ghivece din hârtie, prin pliere, pas cu pas. A fost o lecție despre reducerea risipei și despre cum lucrurile simple pot avea o a doua viață. Fiecare ghiveci a fost etichetat și pregătit pentru răsaduri.

La finalul activităților, Bogdan Suliman a adus semințe pentru copii și profesori, menite să fie folosite mai departe, acasă sau în grădina școlii. Semințele provin de la Casa de Semințe din Dâmbroca, administrată de Stela Zămoiu, o inițiativă locală care păstrează și multiplică soiuri adaptate zonei. Gestul a fost primit cu bucurie și a legat discuțiile din timpul zilei de ceea ce poate continua, concret, după eveniment.

Tot în urma acestei întâlniri, s-a stabilit și o colaborare pe termen mai lung între Eco Ruralis și Școala Generală din Bozioru. Scopul este ca astfel de activități să nu rămână izolate, ci să se dezvolte în timp, prin lecții practice, grădină școlară și implicarea comunității locale.

Pe parcursul întregului eveniment, copiii au pus întrebări, au lucrat în echipă și au fost implicați. Nu a fost o lecție „despre” natură, ci una în legătură directă cu natura.

Pentru Eco Ruralis, astfel de întâlniri arată cât de important este ca educația de mediu să fie vie, practică și apropiată de realitatea rurală. Iar pentru copiii din Bozioru, ziua de astăzi a fost, poate, începutul unei alte relații cu pământul pe care cresc.

Evenimentul a fost o cooperare între Eco Ruralis și Școala din Bozioru și a fost organizat în cadrul proiectului Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence, cu co-finanțare din partea Comisiei Europene.

Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Școala Altfel la Bozioru: văzută prin ochii copiilor de la sat apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Workshopul a fost structurat în patru secțiuni principale.

1. Vizită de studiu la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău

În dimineața zilei de 24 octombrie, participanții au vizitat Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde au fost primiți de doamna directoare Barcanu-Tudor Elena și de întregul colectiv al stațiunii.

Am fost întâmpinați cu căldură de un colectiv tânăr, profesionist și dedicat misiunii de a susține cercetarea, agrobiodiversitatea, țăranii și micii producători – prin cercetare aplicată, conservarea soiurilor tradiționale românești, testarea unor tehnologii de cultură adaptate condițiilor locale, precum și protecția integrată a plantelor. Ne dorim să dezvoltăm o colaborare de durată cu acest colectiv și să susținem mai departe această instituție-cheie pentru viitorul agriculturii românești.

Participanții au vizitat sera verticală, au degustat ceaiuri și legume produse în cadrul stațiunii și au avut ocazia unui schimb generos de întrebări și idei cu echipa de cercetare.

2. Permacultură aplicată în grădinile din Vadu Pașii

După-amiaza a continuat cu o vizită practică în grădinile lui Bogdan Suliman, din comuna Vadu Pașii, pentru a descoperi cum pot fi puse în aplicare principiile permaculturii și ale agroecologiei.

Bogdan Suliman practică de peste zece ani permacultura și agroecologia și s-a dezvoltat constant în domeniul educației dedicate acestor practici. Vizita a fost o ocazie remarcabilă de a vedea cum teoria și practica se întâlnesc firesc într-un cadru viu.

Participanții au aflat detalii despre planificarea și organizarea grădinii, infrastructura de bază necesară, gestionarea resurselor de apă și compost, precum și soluții concrete la provocări precum dăunători, soluri slabe sau secetă. Sesiunea a inclus și un dialog deschis, în care tinerii au împărtășit propriile experiențe și au primit exemple de soluții testate și validate în practică.

3. Educație civică și comunicare rurală

Ziua de 25 octombrie a debutat cu o sesiune de educație civică și comunicare, desfășurată la Școala Gimnazială din satul Dâmbroca, comuna Săgeata. Participanții au discutat despre cetățenie activă, drepturile țăranilor și modul în care tinerii pot contribui la o informare corectă în spațiul local.

Invitata specială a fost Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio Antena Satelor și realizatoarea emisiunii „Vrem să știi”, care a oferit o perspectivă foarte importantă asupra rolului radioului rural în diseminarea informațiilor și în consolidarea solidarității în comunitate. Pornind de la propria experiență în jurnalismul radio, Robina i-a încurajat pe participanți să devină voci active în satele lor, care să contribuie la viața publică locală prin informare și implicare.

Discuția a inclus și un brainstorming despre un nou proiect media aflat în pregătire: „Agroecologie și Democrație – un podcast pentru tinerii din mediul rural”, realizat de Eco Ruralis în colaborare cu Antena Satelor. Această inițiativă va aduce în prim-plan idei, experiențe și povești din satele României, cu și pentru tineri implicați.

Mulțumim Primăriei Comunei Săgeata pentru excelenta colaborare și pentru faptul că ne-a pus la dispoziție Școala Gimnazială din satul Dâmbroca.

4. Semințe, țărani și ospitalitate la Dâmbroca

In 25 octombrie, ultima parte a workshopului „Agroecologie și Democrație” a fost găzduită de familia Zămoiu din satul Dâmbroca, județul Buzău. Gospodăria familiei Zămoiu este una tipic țărănească, cu grădină și animale, specializată în producția de semințe. A fost mai mult decât o simplă vizită – a fost o experiență de învățare despre legătura dintre generații și continuitatea cunoștințelor care dau sens vieții la sat. Munca Stelei Zămoiu, sprijinită de familie, arată cum producția de semințe tradiționale înseamnă grijă pentru viitor – o formă de a păstra diversitatea, de a transmite mai departe identitatea locală și de a adapta cunoștințele vechi la provocările actuale. Între meșteșugul țărănesc și interesul tinerilor pentru practici noi se creează puntea necesară între tradiție și inovație, între ceea ce am moștenit și ceea ce alegem să ducem mai departe.

Participanții au vizitat grădina și Casa de Semințe a Stelei Zămoiu și a familiei sale. Au învățat despre conservarea soiurilor tradiționale, metodele agroecologice folosite în gospodărie, procesul de selecție, uscare și păstrare a semințelor, dar și despre importanța schimbului de semințe între țărani. La final, fiecare participant a primit semințe tradiționale, gata să prindă rădăcini în grădini din toate colțurile țării.

Le mulțumim Ionelei, Stelei, lui nea’ Ion și nepoților pentru ospitalitate, pentru masa gustoasă și pentru căldura cu care au primit peste douăzeci de participanți din întreaga țară.

Încheiem acest workshop cu multe idei de dus mai departe, cu prietenii noi și cu semințe bune – la propriu și la figurat.

***

Această activitate face parte din proiectul REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence – co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Agroecologie și Democrație la Buzău apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Atelierul a debutat cu o zi dedicată educației civice, în care tinerii au discutat despre rolul lor în viața publică a satului și despre cum pot deveni cetățeni activi în comunitățile din care provin.

Într-un cadru deschis și participativ, facilitatoarele Ana Mocanu (Funky Citizens) și Ramona Duminicioiu (Eco Ruralis) au abordat teme precum:

• funcționarea instituțiilor publice și influențarea deciziilor locale,
• drepturile omului și ale țăranilor,
• mecanisme de implicare civică (petiții, consultări, inițiative comunitare),
• combaterea dezinformării în spațiul rural.

Participanții au contribuit activ cu experiențe personale, întrebări și reflecții despre provocările și oportunitățile implicării locale. Discuțiile au evidențiat că educația civică este o componentă esențială a unei democrații rurale sănătoase, iar tinerii pot deveni actori relevanți în procesele decizionale, atunci când dispun de informațiile și instrumentele potrivite.

Cea de-a doua zi a atelierului s-a desfășurat într-un cadru practic și verde – Grădina Buruiană, aflată în apropierea Bucureștiului. Aici, tinerii au luat parte la activități aplicate, având ocazia să învețe prin experimentare și dialog despre agricultură sustenabilă, adaptată contextului rural românesc.

Facilitatorii Bogdan Suliman și Stela Zamoiu (Eco Ruralis) au coordonat o serie de sesiuni interactive, cu teme precum:

• organizarea grădinii în funcție de specificul local,
• identificarea și soluționarea provocărilor din gospodărie,
• conservarea biodiversității și salvarea semințelor tradiționale,
• planificarea unor sisteme de producție durabile.

Participanții au primit pachete de semințe tradiționale, cu care vor putea experimenta în propriile grădini. Atelierul a oferit atât cunoștințe concrete, cât și un spațiu de conectare între tineri din diferite sate.

Mulțumim Grădinii Buruiană pentru găzduire și pentru atmosfera prietenoasă în care am desfășurat activitățile practice.

Atelierul „Agroecologie și educație civică” a oferit participanților un spațiu de învățare, reflecție și colaborare. Prin activitățile teoretice și practice, tinerii din mediul rural au fost încurajați să își valorifice experiența locală, să își cunoască drepturile și să contribuie la construcția unor comunități rurale echitabile, prospere și conectate la valorile agroecologiei.

Tinerii de la sat sunt nu doar viitori gospodari sau lucrători în agricultură – ci cetățeni activi, apărători ai pământului și ai comunităților lor. Sprijinindu-i, investim într-un viitor rural mai puternic, mai solidar și mai viu.

Mai multe informatii despre proiectul european REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence puteți găsi aici.

***

***

Această activitate face parte din proiectul REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence – co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Tineri implicați pentru viitorul satelor: educație civică și practici agroecologice apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Alianța Soia Dunăreană este una dintre cele mai recente încercări de a promova agenda industriei, folosind pretextul „soia nemodificată genetic”. Infiintata in anul 2012, în Austria, această alianță a declarat scopul de „reducerea dependenței sectorului european al cărnii și al laptelui, de soia importată din America de Sud, precum și reducerea amprentei ecologice a acestor sectoare.” În ciuda pretențiilor sale, prezenta propunere face presiuni pentru monocultura de soia, deschide ușa pentru organisme modificate genetic (OMG), acapararea terenurilor, precum și deturnarea de fonduri publice către marile companii.

Printre membrii alianței se numără mari retailerii și procesatorii din industria alimentară și furajeră (exemplu Cargil, Lidl etc.), semincieră (exemplu Limagrain), institute de cercetare și câteva ONG-uri din Europa.

Un fost director Monsanto – reprezentant al Dunării Soia alianță în România

Una dintre probleme este că directorul regional al Soiei Dunărene pentru România și Bulgaria este Dragos Dima, un fost director Monsanto. „Semnarea [Declarației pentru Soia Dunăreană] nu exclude posibilitatea de a utiliza semințele convenționale din această societate [Monsanto], în cazul în care oferta este competitivă”, a declarat Dima într-o conferință de presă în 2013. Dragoș Dima a lucrat în trecut ca director și pentru alte corporații cum ar fi Limagrain, Agrana și Harding.

Dacă scopul acestei alianțe este de a crea mai multe afaceri pentru corporații precum Monsanto, în numele independenței culturilor proteice (soia) ​​europee, atunci argumentul „fără OMG” nu mai reprezintă nimic.

România, ținta pentru monocultură de soia în Europa?

După cum indică numele alianței, zona în care s-ar produce această soia este „regiunea Dunării”. Potrivit site-ul oficial al alianței, această hartă a regiunilor Dunării cuprinde 12 țări în întregime (Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Austria, România, Elveția, Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria) și părți din 4 alte țări (Germania, Italia, Polonia, Ucraina).

În esență, alianța pentru Soia Dunăreană propune monoculturile de soia în anumite țări europene, mai ales în România, pentru industria alimentară și furajeră. Pare evident din harta alianței că, din toate țările, România este locul cel mai potrivit pentru cultivarea de soia, fiind tara cu cea mai mare suprafață agricultura (~ 10 milioane de hectare de teren arabil). Celelalte 3 țări agricole importante din alianța (Germania, Polonia, Italia), sunt incluse numai parțial, în zone nepotrivite culturii de soia.

Culturile de soia au o istorie îndelungată în România. Soia modificată genetic, este o parte importanta din ea, încă fiind cultivată ilegal.

Înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste, România cultiva anual ~ 500.000 de hectare de soia, plasându-se în topul țărilor europene. Mai mult decât atât, România a fost prima și singura țară din Europa geografică, care a cultivat soia modificate genetic. În 1998, România a introdus soia rezistentă la erbicidul total Rund Up produs de compania Monsanto. În 2006, România a înregistrat cele mai mari culturi modificate genetic cultivate vreodată în Europa, cu 137.275,5 hectare de soia modificată genetic.

Adeziunea României la UE în 2007, a însemnat o veste proastă pentru industria de OMG. Procesul de luare a deciziilor la nivelul UE nu permite statelor membre să autorizeze culturi comerciale modificate genetic la nivel național. În plus, din motive economice și politice, UE consideră că este mai ieftin să importe soia modificate genetic din America Latină, decât să-l crească în Europa. Asta a forțat România să interzică cultivarea de soia modificată genetic. Din păcate, măsurile de interdicție au fost puse în aplicare în mod superficial. Diverse ONG-uri au identificat culturi ilegale de soia modificate genetic în diferite regiuni (Nord și Sud din România – Călărași și Botoșani), în ultimii 8 ani.

Legăturile dintre Guvernul României și Monsanto sunt bine documentate. 2 foști miniștri români ai agriculturii au lucrat și pentru Monsanto. Valeriu Tabără (ministrul agriculturii între 1994-1996 și 2010-2012), a lucrat în proiecte de cercetare finanțate de Monsanto; Stelian Fuia (ministru al agriculturii în 2012) a fost un director de marketing pentru Monsanto Europa, în aceeași perioadă în care și Dragoș Dima (reprezentant al Dunării de soia alianță) a lucrat ca director pentru Monsanto.

Interdicția privind cultivarea de soia modificate genetic, în 2007, a adus o schimbare în strategia Monsanto. Conform noului discurs exprimat prin intermediul politicienilor din poziții de decizie de top, România poate beneficia de o creștere a producției de soia, și exportul către alte țări europene ar fi o mai mare oportunitate.

„România importă în fiecare an aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA și alte țări, doar soia biotehnologică (modificată genetic). România ar putea produce 2 milioane de tone de soia, fiind singura țară europeană care ar putea produce industrial această cultură; Produsele biotehnologice sunt cu 40-60% mai ieftine decât altele „- declarația lui Valeriu Tabara, în luna aprilie 2011.

Soia Dunării – un compromis temporar până soia modificata genetic este aprobat

În 2013, noul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a semnat declarația de soia Dunării, adăugând într-un comunicat de presă oficial că România nu se angajează numai la soia nemodificată genetic: „Semnarea Declarației nu angajează România în niciun fel față de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.”

Conform declarației lui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la acea vreme, în noiembrie 2013: „Atâta timp cât la nivelul UE, o decizie cu privire la soia modificată genetic nu va fi luată destul de repede, avem versiunea promovată de Soia Dunăreană. Căutăm, de asemenea, posibilitatea unei scheme aplicate în cadrul PAC, pentru a stimula financiar producția de soia nemodificată genetic.”

Soia Dunăreană nu poate garanta o politică de soia nemodificată genetic în România, în special pentru că argumentul lor principal, „reducerea dependenței sectorului cărnii și al laptelui, de soia importată din America Latină”, merge mână în mână cu agenda Monsanto.

Soia – nu este o cultură țărănească

România are ce mai vibrant mediu rural din UE. Cu 46% din populația în mediul rural și 4,7 milioane de țărani activi, agricultura țărănească este încă în viață, hrănind o mare parte a populației. Soia nu a fost niciodată o plantă cultivată de țărani, și nici nu este folosită ca hrană pentru cultivarea animalelor din micile gospodării țărănești. Prin urmare, propunerea alianței Soiei Dunărene nu răspunde vreunei nevoi a țăranilor români, care reprezintă aproape 50% din țărani UE.

Peste tot în România terenul agricol a devenit obiectul acaparării de către marii latifundiari și corporații. Ceea ce propune Soia Dunăreană, va încuraja marile companii să acapareze și să transforme pământul milioanelor de țărani în monoculturi de soia. Asta va avea efecte profunde în societatea țărănească. Acest proces va slăbi economiile rurale și va împiedica dezvoltarea unui sector dinamic rural. După cum au anunțat, companiile care fac parte parte din Soia Dunăreană sunt hotărâte să folosească banii publici europeni din PAC, pentru suporta costurile de producției a soiei industriale. Țăranii sunt sufocați și marginalizați din toate părțile. Nu avem nevoie de această schemă care să ne împingă în afara pieței și politicilor publice.

Articolul Alianța Soia Dunăreană – Nu este o soluție pentru agricultura țărănească apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

PROGRAM:

19:00 – Film documentar – Tarani romani si viziunea lor pentru viitor (50′)

20:00 – Prezentari, discutii, gustari – despre Eco Ruralis, seminte traditionale, prospectiuni, gaze de sist, organisme modificate genetic.

22:00 – Concert – Mihnea (Luna Amara), Puiu (Mushroom Story), Socol (Mania.ro)

Afterparty cu DJ Socol

Donatie recomandata: 10 lei

Sau puteti face o donatie in contul asociatiei
Datele de identificare fiscala:
Denumire entitate non-profit: Eco Ruralis – in sprijinul fermierilor ecologici si traditionali
Adresa: Str. David Francisc, nr. 10, ap. 5, cod postal 400102, Cluj Napoca, jud. Cluj
Cod de Inregistrare Fiscala (CIF): 25507050
Cod IBAN (cont RON): RO32RZBR0000060011834302
Cod IBAN (cont EURO): RO10RZBR0000060011834310
Banca: Raiffeisen Bank Cluj – Agentia Horea
Adresa Bancii: Str. Cuza Voda, nr. 1, Cluj Napoca
Cod SWIFT: RZBROBU

Pentru 2013-2014 avem ca prioritati:
– Sustinerea taranilor afectati de prospectiunile si exploatarea gazelor de sist
– Colectare, multiplicare, distribuire si monitorizare de seminte traditionale
– Documentarea si analiza fenomenului de acaparare de terenuri din Romania
– Continuarea programului de voluntariat la gospodarii traditionale si ecologice – WWOOF Romania

Eco Ruralis este o asociatie de tarani care practica agricultura ecologica si traditionala bazata pe principii de mediu constiente. Asociatia a fost infiintata in aprilie 2009, in Cluj Napoca, reunind tarani din toate colturile tarii.

Luptam pentru drepturile fermierilor de a practica o agricultura ecologica. Asta include dreptul de a folosi, inmulti si distribui semintele traditionale; pastrarea biodiversitatii (fara organisme modificate genetic); conservarea suveranitatii pamantului si a hranei in Romania si respectul pentru sanatatea consumatorului.

Articolul Eveniment de fundraising pentru Eco Ruralis apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Strasbourg 12.03.2013 – Actiunea de azi numita “Ferme in loc de Fabrici” a demarat cu un eveniment de gatit in aer liber si muzica oferita de DJ live si sa terminat cu un lant uman care a inconjurat cladirea Parlamentului. Lideri ai miscarilor de mediu si pentru o hrana si agricultura buna din Europa au tinut discursuri. Mai multi eurodeputati au iesit sa se intalneasca cu societatea civila si sa imparta o farfurie de supa.

Intre principalele ingrijorari ai societatii civile se afla sugestia Comitetului de Agricultura al Parlamentului European de a slabi propunerile de reforma a Comisiei UE cu privire la ameliorarea performantei de mediu al fermierilor prin masuri de inverzire obligatorii; impactul politicii agricole Europene asupra foametei globale, biodiversitatii si schimbarii climatice; si conceptia nedreapta a subventiilor care tintesc falimentarea micilor fermieri.

Maine, pentru prima data in istoria Politicii Agricole Europene, cu o putere egala cu cea a Ministrilor de Agricultura UE, cei 754 de Membri ai Parlamentului European (MPE) vor vota viitorul directiei PAC.

Majoritatea celor 50 miliarde de euro din banii contribuitorilor, cheltuiti pe PAC, ajunge in buzunarele industriei agrare si marilor latifundiari, in loc sa sustina fermierii si comunitatile rurale vibrante care produc o hrana sanatoasa si protejeaza mediul.

Hubert Weiger, presedintele BUND (Friends of the Earth Germania) a afirmat, “Subventiile directionate gresit si monoculturile sunt principalele cauze ale scandalurilor pe alimentatie si a pierderii biodiversitatii in regiunile agricole din Europa. In regiunile unde speciile de animale si plante sunt pe Lista Rosie a disparitiei, observam si disparitia fermelor mici, gonite de agricultura industrializata. In viitor, fiecare ferma trebuie sa cultive cel putin sapte procente din pamantul arabil fara pesticide sau fertilizanti chimci. Ne bazam pe bunul simt al Parlamentului European pentru a aplica reformele politice adecvate. In timp ce aproape 50 milioane de euro sunt folositi pentur a subventiona agricultura, societatea se asteapta la consideratii legale adecvate asupra mediului si bunastarii animalelor.”

Ramona Duminicioiu, din partea Asociatiei Eco Ruralis din Romania a subliniat in fata eurodeputatilor ca, “In Romania inca traiesc mai mult de 4 milioane de tarani. Parlamentul European trebuie sa asculte si sa opreasca secarea resurselor noastre comune pentru beneficiul companiilor multinationale,” adaugand ca, “Dorim sa continuam munca pe fermele noastre de acasa, nu sa culegem capsuni in alte parti din Europa. Azi, trebuie decis in asa fel, incat tinerii din Romania si din alte state Europene sa aiba un viitor in zonele rurale.”

Aurélie Trouvé de la Attac France puncteaza, “Trebuie sa oprim importul de soia modificata genetic, a carei cu cultivare distruge padurile tropicale din Sudul global pentru a produce surplusuri in Nord, ca apoi aceste surplusuri sa distruga pietele din Africa. Parlamentul European trebuie sa sisteze efectele daunatoare ale sistemului nostru alimentar in tarile aflate in curs de dezvoltare. Primul pas: sistarea imediata a subventiilor pentru export!”

Philippe Collin de la Confédération Paysanne a evidentiat ca, “In Europa, 80% din subventiile agricole ajung la 20% din companiile agricole! A venit timpul ca Parlamentul European sa asigure echitate pentru toti cei care produc hrana. Munca noastra trebuie sa devina profitabila din nou, nu doar o simpla patronare a pamantului. Ne asteptam ca deputatii europeni sa voteze pentru viitorul viabilitatii economice pentru majoritatea de 80% a fermelor Europene.”

Fotografii de la eveniment.

Articolul Manifestație la Strasbourg pentru o mai bună PAC apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Aici puteți consulta revendicările țăranilor români.

Alături de protestatari, s-au aflat Sofia Gatica și Maria del Milagro Godoy, reprezentante ale grupului Mamelor din Ituzaingo, Argentina, cunoscute în întreaga lume pentru lupta lor împotriva companiei Monsanto și câștigătoare, în 2012, ale Premiului Internațional Goldman Environmental – un premiu Nobel alternativ.

Pentru prima dată în Argentina, Mamele din Ituzaingo au adus în fața instanței compania Monsanto să dea socoteală pentru îmbolnăvirea și moartea unor argentinieni care au intrat în contact cu ierbicidul extrem de toxic pe bază de glifosat (RoundUp), utilizat de companie în tratarea chimică a culturilor de soia modificată genetic. Experiența lor este o sursă de inspirație pentru oamenii de pretutindeni.

„Am venit să avertizăm fermierii români despre pericolele culturilor de soia modificată genetic. In Argentina, luptăm împotriva companiei Monsanto, care ne otrăvește pământurile și sănătatea copiilor noștri. Am aflat că țăranii români reprezintă 50% din totalul numărului de țărani (mici fermieri) din Uniunea Europeană. Nu trebuie să vă vindeți sănătatea companiei Monsanto. Invățați din greșelile noastre!” a declarat Sofia Gatica, în timpul protestului.

„Pe noi, țăranii, nu ne-a afectat seceta, pentru ca folosim semințe adaptate zonei noastre, fără pesticide și alte chimicale. Nu avem nevoie de semințe tratate. Vrem să fim lăsați să hrănim consumatorii din zonele în care locuim, fără a mai fi împiedicați de politicile agricole naționale și europene.”, a completat un membru al asociației Eco Ruralis.

In timpul evenimentului, a fost organizat un brunch din produse sănătoase, ecologice și tradiționale de la mici familii de fermieri și un schimb de semințe tradiționale între țăranii și grădinarii urbani prezenți. Menționăm că în România, distribuția și comercializarea semințelor tradiționale precum și a produselor alimentare care provin din acestea, este ilegal. Schimbul de semințe tradiționale care a avut loc în fața Ministerului Agriculturii a fost o formă de protest, pentru a arăta nedreptatea față de dreptul fundamental al țăranilor de a avea acces liber la semințe țărănești.

Manifestația a fost urmată începând cu orele 15.30, la Dianei 4, de o sesiune de discuții despre drepturile țăranilor în contextul acaparării pieței mondiale de către corporații și reformei agriculturii europene.

Video de la protest.

Articolul Protest al țăranilor în fața Ministerului Agriculturii apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

In ciuda unor schimbari instrumentale pozitive, UE continua cu aceeasi politica. In ultimii opt ani UE a pierdut 20% din fermieri. Daca dorim sa mentinem agricultura de familie durabila in Europa si sa instalam tineri fermieri, acest efort ar trebui sa fie recunoscut la un nivel economic, prin preturi si perspective de venit echitabile.

• pentru a hrani populatia Europeana in loc sa dea prioritate importului/exportului,
• pentru a promova agricultura familiala durabila in Europa, in loc sa promoveze restructurarea si industrializarea productiei,
• Pentru a reglementa productia si piata, o conditie necesara pentru a atinge preturi agricole echitabile si stabile.

• rezerve strategice de cereale la nivel european si global (care au scazut foarte mult in ultimii ani, sporind nesiguranta alimentara si speculatiile), dezvoltate la o scara suficienta pentru a trata cu variatiile de productiile si contraspeculatiile.
• o interzicere totala asupra “dumping-ului” (exporturi la preturi mai joase decat pretul de productie datorita unor subventii)
• tarife necesare care sa previna importurile “low-cost”. A venit timpul sa schimbam regulile comertului international, care dateaza de o suta de ani.

• sub 10000 euro plati directe, activitatea agricola nu ar trebui sa fie justificata,
• peste 10000 euro, cel putin 25% din venitul persoanei ar trebui sa provina din agricultura.

• Plata pentru “gospodarii mici” trebuie adaugata in primul pilon, care oricum este foarte mica pentru gospodarii mici,
• termenul limita sugerat de 2014 pentru aceasta plata ar trebui eliminata
• Statele membre trebuie sa primeasca optiunea de a creste pragul maxim de 10% pentru plati directe, conform conditiilor agricole reale din fiecare stat membru,
• Nivelul primei trebuie ridicata, cu un minim de 1000 euro pe gospodarie,
• Pentru a ajuta statele membre sa defineasca fermele care pot beneficia de subventii, Comisia Europeana trebuie sa dezvolte un cadru pentru definirea gospodariilor, cu indicatori de venit, suprafata…

• includa valoarea ecologizarii in plafonare,
• scada primul nivel al limitarii la 100000 Euro, limitarea absoluta la 200000 Euro.
• ia in considerare doar 50% din costurile salariale in calcularea limitelor, pentru a nu favoriza dezvoltarea marilor ferme cu multi muncitori.

• practici agricole care sporesc solul in materie organica,
• cresterea suprafetelor de pajisti permanente.

Articolul Noua reforma PAC 2014-2020: Pozitia Via Campesina Europa apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Maine va fi dezbatut modul in care va arata PAC dupa 2013, in cadrul unei audieri din Comisia de Agricultura a Parlamentului European. Aproape 200 de organizatii din 24 de state membre ale UE au semnat pana in prezent declaratia care transmite un mesaj puternic, nu doar factorilor de decizie de la Bruxelles, dar si autoritatilor nationale. Declaratia solicita o revizuire completa a sistemului actual si subliniaza obiectivele politice ale unei noi Politici Agricole si Alimentare Comune.

In ultimii 48 de ani, PAC a condus la industrializarea sistemului alimentar, care este in mare masura dependenta de combustibilii fosili si de utilizarea ne-durabila a resurselor naturale, care contribuie masiv la emisii poluante si schimbari climatice precum si la pierderea globala a biodiversitatii. De asemenea, PAC a condus la regimuri alimentare nesanatoase in Europa si continua sa dauneze sistemelor alimentare din tarile in curs de dezvoltare. Noua PAC trebuie sa raspunda provocarilor cu care se confrunta Europa, sustinand dezvoltarea unui sistem agricol si alimentar echitabil, transparent si durabil.

“Uniunea Europeana trebuie sa recunoasca si sa sustina rolul crucial pe care micile gospodarii si fermele familiale il au in aprovizionarea cu hrana a populatiei. Toti oamenii trebuie sa aiba acces la hrana sanatoasa, sigura si nutritiva. Modul in care cultivam, distribuim, procesam si consumam hrana, ar trebui sa sarbatoreasca diversitatea culturala din Europa, oferind suport echitabil si durabil pentru toti” declara initiatorii declaratiei.

Fermele familiale durabile creaza locuri de munca si contribuie la dezvoltarea comunitatilor rurale. Timp de zeci de ani corporatiile multinationale si Organizatia Mondiala a Comertului (OMC) au dominat procesul de luare a deciziilor in politica agricola si alimentara. Declaratia face un apel catre oamenii din Europa sa regandeasca politica agricola si alimentara, adecvat nevoilor existente. Mai mult, declaratia cere ca noua PAC sa garanteze si sa protejeze dreptul si capacitatea cetatenilor de a-si defini propriile modele de productie, distributie si consum alimentar. Trebuie sa gestionam resursele in mod eficient si sa ne asiguram ca biodiversitatea este protejata.

Aceasta declaratie este primul pas in eforturile de a construi o miscare larga pentru schimbare, pentru suveranitate alimentara in Europa, pentru imbunatatirea politicilor si practicilor UE. Coalitia declara: incurajam organizatiile, grupurile si persoanele ingrijorate de aceasta problema sa semneze aceasta declaratie online la www.europeanfooddeclaration.org si sa foloseasca declaratia pentru a initia discutii si dezbateri despre ce politica alimentara si agricola avem nevoie.

Textul Declaratiei poate fi gasit AICI.

Pentru mai multe informatii va rugam sa ne contactati:

Birou Eco Ruralis – in sprijinul taranilor ecologici si traditionali
Strada David Francisc, nr. 10/5, 400102 – Cluj Napoca, jud. Cluj
Tel/Fax: +4 (0) 264 – 599 204
E-mail: ecoruralis@gmail.com

*****
Lista semnatarilor petitiei din Romania (actualizata pana in data de 15 martie, 2010) (Ro/En)

1. Eco Ruralis – in sprijinul taranilor ecologici si traditionali / Eco Ruralis – in support of Organic and Traditional Farmers www.ecoruralis.ro
2. Centrul Independent pentru Dezvoltarea Resurselor de Mediu CIDRM / Independent Centre for the Development of Environmental Resources
www.centruldemediu.ro
3. Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic InfOMG / GMO Information Centre www.infomg.ro
4. Rencontres du Patrimoine Europe-Roumanie – RPER www.patrimoniu-rper.com
5. Slow Food Turda / Slow Food Turda http://slowfoodturda.blogspot.com/
6. Asociatia ARIN / ARIN Asociation
7. Asociatia AGORA – Grup de Lucru pentru Dezvoltare Durabila / AGORA Association – Working group for Sustainable Development www.green-agora.ro
8. Fundatia Eco Civica / Eco Civica Foundation – www.eco-civica.ro
9. Asociatia Mai Bine / The Association for the Better – www.maibine.eu
10. Asociatia Fermierul Cozia / The Association Farmer Cozia
11. Asociatia Gib Bio Grup / The Association Gib Bio Group
12. Fundatia Speranta Sfantul stefan / The Foundation Hope Saint Stefan
13. Asociatia Valea Soarelui / The Association Sun Valley
14. Asociatia Fair Trade Efectul Fluture / The Fair Trade Association Butterly Effect
15. Asociatia Sighisoara Durabila / The Association Sustainable Sighisoara
16. BIO COOP – Cooperativa de gospodari bio / BIO COOP – organic farmers cooperative www.biocoop.ro
17. Asociatia Eco Assist / The Eco Assist Association www.ecoassist.org
18. Microregiunea Poganyhavas / Poganyhavas Microregion www.poganyhavas.hu
19. Asociatia Hosman Durabil / The Association Sustainable Hosman www.hosman-durabil.org
20. Cooperativa Escar Prod / Escar Prod Cooperative www.escarprod.ro
21. Clubul Ecologic Transilvania / Transylvania Eco-Club www.cetcluj.ro
22. WWOOF Romania / WWOOF Romania www.wwoof.ro
23. Asociatia Prietenii Pamantului Galati / The Association Earth’s Friends Galati
24. Asociatia Zdreanta / The association Zdreanta
25. Asociatia Focus Eco Center / The Association Focus Eco Center www.focuseco.ro
26. Asociatia Re.Generation / Re.Generation Association
27. Centrul de Resurse pentru Initiative Etice si Solidare CRIES / The Resource Center for Ethical and Solidar Innitiatives www.cries.ro
28. Asociatia pentru Sustinerea Agriculturii taranesti ASAT / Supporting
Peasant Agriculture Association http://asat.ecosapiens.ro/
29. Asociatia pentru Mediu si Turism Ulmul Cerasului / Ceras’s Elm Environment and Tourism Association www.ulmulcerasului.ro
30.Asociatia TERRA Mileniul III / Terra Millenium III Association www.terraiii.ngo.ro
31. Slow Food Cluj Transilvania / Slow Food Cluj Transylvania www.slowfoodcluj.com
32. Asociatia Turda Fest / Turda Fest Association www.turdafest.ro
33. Asociatia Ecologica Turismverde / Ecologic Green Tourism Association www.turismverde.ro
34. Asociatia Bio Romania / Bio Romania Association www.bio-romania.org
35. Asociatia ALMA-RO / ALMA-RO Association http://alma-ro.ngo.ro
36. Reteaua de Actiune pentru Clima Romania / Climate Action Network Romania www.rac-ro.ngo.ro
37. Fundatia KESARION – pentru o viata romaneasca traditionala / Kesarion Foundation – for a Traditional Romanian Life
38. Asociatia Alburnus Maior – Rosia Montana / Alburnus Maior Association – Rosia Montana www.rosiamontana.org
38. Asociatia Agent Green / Agent Green Association www.agentgreen.ro
39. Asociatia de Ecoturism din Romania / Association of Ecotourism in Romania www.eco-romania.ro
40. Actiunea Civica Directa / DirectCivic Action
41. Asociatia Romana a Iubitorilor Naturii / Romanian Association of Nature’s Friends www.arin.ro
42. Slow Food Brusturoasa-Palanca / Slow Food Brusturoasa-Palanca

*****
Initiatorii petitiei la nivel European. Contacte (comunicare in limba Engleza / Franceza):

European Coordination Via Campesina – Gérard Choplin, + 32 473257378, gerard.choplin@eurovia.org
European Attac network – Aurélie Trouvé, +33 61 71 75 087, aurelietrouve@yahoo.fr
Friends of the Earth Europe – Kirtana Chandrasekaran, +44 7961986956, kirtana.chandrasekaran@foe.co.uk
European Public Health and Agriculture Consortium – Robert Pederson, +32 4 846 90893, robert.pederson@healthyagriculture.eu
Food and Water Watch Europe – Gabriella Zanzanaini, +32 488409662, gzanzanaini@fweurope.org
IFOAM EU Group – Antje Koelling, +32 2 2806850, antje.koelling@ifoam-eu.org
Vredeseilanden – Gert Engelen, +32 497381377, Gert.Engelen@vredeseilanden.be
AEFJN (Africa Europe Faith & Justice Network) – Christine Fouarge, +32 2 234 68 24, cfouarge@aefjn.org
Eurogroup for Animals – Martyn Griffiths, +32 487645486, m.griffiths@eurogroupforanimals.org
Greenpeace European Unit – Marco Contiero, +32 477 77 70 34, marco.contiero@greenpeace.org
Seattle to Brussels (S2B) – Alexandra Strickner, + 41 7976 48658, alexandra.strickner@attac.at

Articolul Declaratia Europeana pentru Agricultura si Alimentatie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.