Asociația Eco Ruralis înțelege situația dificilă în care se află crescătorii de ovine și caprine și efectele economice pe care restricțiile sanitar-veterinare le au asupra fermelor. Protestele din aceste zile, generate de prelungirea până la sfârșitul anului 2026 a interdicției privind exportul de ovine vii,  trebuie însă să deschidă o discuție mai amplă: ce fel de zootehnie vrem în România?

Soluția nu este revenirea la situația de dinaintea crizei. România trebuie să își reducă radical dependența de exportul de animale vii și să își asume eliminarea transporturilor de animale pe distanțe lungi și a exportului de animale vii. Acest model este vulnerabil economic, sanitar și din perspectiva bunăstării animalelor și lasă prea puțină valoare adăugată în ferme și în comunitățile rurale.

Să exportăm produse cu valoare adăugată, nu animale vii

Exportul de animale vii înseamnă exportul unei materii prime. Sacrificarea, tranșarea, procesarea și comercializarea cărnii sunt activitățile care pot crea valoare adăugată și locuri de muncă.

Avem nevoie de abatoare locale de capacitate mică, abatoare mobile, centre de sacrificare și unități de procesare accesibile crescătorilor de animale mici și mijlocii. Lipsa acestei infrastructuri îi face pe fermieri dependenți de intermediari și de exportul în viu. Politica publică trebuie să îi ajute să urce în lanțul valoric, astfel încât o parte mult mai mare din prețul produsului final să rămână la producător și în economia locală.

Bunăstarea animalelor nu se termină la poarta fermei

Pentru noi, ca producători, contează ce se întâmplă cu animalele și după ce părăsesc ferma. Ne interesează în ce condiții sunt transportate și ce se întâmplă cu ele până la destinația finală. Transporturile pe distanțe lungi, în special cele maritime, expun animalele la suferință, stres, temperaturi extreme, răniri, îmbolnăviri și, în cazurile cele mai grave, moarte. Numeroasele incidente petrecute de-a lungul anilor în transportul internațional de animale vii arată că e o problemă majoră pentru bunăstarea animalelor.

De aceea, susținem că animalele trebuie sacrificate cât mai aproape de locul în care au fost crescute. Pe distanțe lungi ar trebui să transportăm carne și produse procesate, nu animale vii.

Protejarea raselor autohtone și a micilor crescători trebuie să devină o prioritate

Un model zootehnic mai bun înseamnă și protejarea și promovarea raselor autohtone, a fermelor țărănești, a păstoritului extensiv și a micilor producători. Rasele locale sunt rezultatul unei selecții și adaptări de generații la condițiile de climă, relief și pășunat și reprezintă o resursă genetică, economică și culturală care trebuie conservată.

Sprijinul public trebuie orientat și către crescătorii care mențin aceste rase, către accesul lor la pășuni și terenuri, către cooperative și infrastructură locală de sacrificare și procesare și către dezvoltarea unor piețe pentru produse provenite din rase autohtone. Nu este suficient să creștem animale. Trebuie să construim economii locale în jurul lor, astfel încât de valoarea cărnii, laptelui, brânzeturilor, lânii și a altor produse să beneficieze cât mai mult fermierii și comunitățile rurale.

Criza sanitar-veterinară cere responsabilitate

Actuala situație nu poate fi pusă pe seama Comisiei Europene. România se confruntă din 2024 cu pesta micilor rumegătoare. Restricțiile actuale sunt consecința unei probleme epidemiologice reale. Protestul actual contestă tocmai prelungirea restricțiilor impuse din cauza acestor focare.

Autoritățile române, în primul rând ANSVSA, trebuie să răspundă pentru felul în care au prevenit, supravegheat și gestionat aceste epidemii. România are nevoie de un sistem sanitar-veterinar mai transparent și mai eficient, cu supraveghere epidemiologică reală, trasabilitate, biosecuritate și măsuri de prevenție aplicate consecvent.

Vaccinarea trebuie să fie unul dintre instrumentele centrale de prevenire și control al bolilor, mai ales în cazul animalelor destinate comercializării, alături de supraveghere epidemiologică, trasabilitate și măsuri stricte de biosecuritate. Dacă România dorește să mențină circulația și comerțul cu animale vii, trebuie să poată garanta un nivel ridicat de protecție sanitar-veterinară. Nu putem cere libertate de export fără să ne asumăm, în același timp, măsurile necesare pentru prevenirea și controlul răspândirii bolilor.

Trebuie să discutăm și despre riscurile asociate concentrării unui număr foarte mare de animale în exploatații intensive. Cu cât efectivele sunt mai concentrate, cu atât consecințele unui focar pot fi mai grave. O zootehnie rezilientă înseamnă ferme diversificate, efective adaptate resurselor locale și standarde serioase de biosecuritate.

Avem nevoie de o altfel de zootehnie

Eco Ruralis nu susține abandonarea crescătorilor de ovine și caprine. Dimpotrivă, vrem ca această activitate ancestrală să aibă un viitor economic și social în România. Dar pentru asta nu putem continua cu un model dependent de exportul de animale vii și vulnerabil la fiecare criză sanitară sau comercială.

Cerem Guvernului României:

1.⁠ ⁠Un plan național pentru eliminarea treptată a exportului de animale vii și a transporturilor de animale pe distanțe lungi, însoțit de măsuri care să permită crescătorilor să facă tranziția către comercializarea cărnii și a produselor cu valoare adăugată.

2.⁠ ⁠Dezvoltarea unei rețele naționale de abatoare mici, locale și mobile, accesibile gospodăriilor țărănești și crescătorilor mici și mijlocii, împreună cu investiții în unități de tranșare, procesare, depozitare și lanțuri frigorifice. Sacrificarea trebuie să poată avea loc cât mai aproape de fermă.

3.⁠ ⁠Sprijinirea cooperativelor și a infrastructurii deținute sau administrate de producători, astfel încât o parte mai mare din valoarea cărnii, laptelui, brânzeturilor, lânii și a altor produse să rămână la fermieri și în comunitățile rurale, nu la intermediari.

4.⁠ ⁠Protejarea raselor autohtone și a păstoritului extensiv, prin programe dedicate crescătorilor care conservă patrimoniul genetic local, acces echitabil la pășuni și stimularea procesării și comercializării produselor provenite din aceste rase.

5.⁠ ⁠O politică sanitar-veterinară bazată pe prevenție, nu doar pe intervenții în situații de criză, care să includă supraveghere epidemiologică, trasabilitate, controale eficiente, biosecuritate și vaccinare atunci când aceasta este justificată și permisă.

6.⁠ ⁠Transparență și responsabilitate din partea ANSVSA și a celorlalte autorități competente, inclusiv publicarea clară și la timp a informațiilor privind focarele, măsurile de control, strategia de vaccinare și negocierile cu instituțiile europene.

7.⁠ ⁠Reorientarea politicilor și a banilor publici către fermele țărănești și crescătorii mici și mijlocii. România are nevoie de o zootehnie diversificată, adaptată resurselor locale și capabilă să susțină economia rurală.

***

Fotografie: Sorin Onișor

Articolul România trebuie să renunțe la exportul de animale vii și să construiască o zootehnie sigură, cu valoare adăugată apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România au transmis o scrisoare deschisă europarlamentarilor români, referitor la votul din plenul Parlamentului European pe tema regulamentului noilor tehnici genomice (NGT).

După mai multe amânări succesive ale votului, dosarul ajunge astăzi, 17 iunie 2026 în plen, unde europarlamentarii vor decide asupra unei propuneri legislative care poate avea consecințe importante pentru fermieri, apicultori, producătorii ecologici și consumatori.

Prin scrisoarea transmisă, organizațiile solicită europarlamentarilor români să protejeze drepturile și interesele fermierilor din România și să susțină amendamente care păstrează garanțiile necesare privind trasabilitatea și etichetarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice, dreptul fermierilor de a utiliza și schimba semințe, protecția agriculturii ecologice și existența unor reguli clare privind coexistența și răspunderea în caz de contaminare.

Organizațiile semnatare atrag atenția că actuala formă a compromisului legislativ reduce transparența pentru fermieri și consumatori, menține incertitudini legate de sistemul brevetelor asupra resurselor genetice și poate afecta capacitatea fermierilor de a-și păstra autonomia asupra semințelor și producției agricole.

Totodată, semnatarii reamintesc că România a votat împotriva acestui regulament în Consiliul Uniunii Europene și consideră că această poziție trebuie apărată consecvent și în Parlamentul European.

Solicitările Eco Ruralis și ROMAPIS, transmise europarlamentarilor români sunt să susțină amendamente care (re)introduc garanții esențiale pentru fermieri, în special:

• trasabilitate și etichetare pentru toate plantele și produsele NGT (inclusiv NGT1);
• evaluare de risc individuală;
• protejarea dreptului fermierilor la semințe;
• reguli clare de coexistență și responsabilitate în caz de contaminare;
• limitarea brevetării resurselor genetice.

Dezbaterea și votul privind noile tehnici genomice (NGT) sunt programate astăzi, 17 iunie 2026, începând cu ora 13:30 (ora României).

Agenda sesiunii plenare:
https://www.europarl.europa.eu/sedcms/documents/PRIORITY_INFO/1754/SYN_OJ_June_STR_EN.pdf

Transmisiunea live a sesiunii plenare:
https://www.europarl.europa.eu/plenary/en/home.html

Înaintea acestui vot, reamintim că agricultura europeană trebuie să rămână în slujba fermierilor, consumatorilor și a interesului public, nu a concentrării controlului corporatist asupra semințelor și resurselor genetice. Semințele, biodiversitatea agricolă și drepturile fermierilor reprezintă un patrimoniu comun care trebuie protejat. Din acest motiv, considerăm că orice modificare legislativă privind noile tehnici genomice trebuie să respecte principiul precauției, dreptul la informare și autonomia fermierilor.

Textul integral al scrisorii deschise – pdf.

Articolul Votul NGT în Parlamentul European: apel către europarlamentarii români să apere interesele fermierilor și consumatorilor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Dragi membri, prieteni, țărani și țărănci, ciobani, apicultori, locuitori de la sate din deal și de la câmpie, din munți, din satele risipite sau plecați la muncă în străinătate,

Semnați Inițiativa Civică Europeană pentru Dreptul la Hrană. 

Această inițiativă este și a noastră. Eco Ruralis se numără printre inițiatori, alături de organizații din toată Europa. Este o ocazie rară în care putem duce direct la nivel european nevoile producătorilor și consumatorilor din România.

Dreptul la hrană nu este o idee abstractă, ci un drept recunoscut la nivel internațional. Iar la nivel european există o inițiativă civică „Dreptul la Hrană!”, care cere politici concrete pentru a susține sisteme alimentare sănătoase, în care să prospere micii producători și să răspundă schimbărilor climatice.

De ce să semnați?
Pentru că dreptul la hrană este despre nevoile noastre de zi cu zi: despre ce vrem să mâncăm, în ce condiții, despre munca noastră, despre pământul pe care îl lucrăm sau pe care l-am moștenit, despre grija pentru animale, pentru grădină, pentru cei din jur. Despre ceea ce am învățat de la părinți și bunici și vrem să ducem mai departe. Despre șansa ca și tineriii și copiii să mai poată trăi și munci la sat, nu doar să plece la oraș sau în străinătate.

Această inițiativă civică nu este o simplă petiție. Este un instrument oficial al Uniunii Europene. Dacă se strâng suficiente semnături, Comisia Europeană este obligată să analizeze cererile și să răspundă. De aceea, semnăturile trebuie validate și se cer date personale, conform regulilor europene. România are nevoie să strângă 23 000 de semnături. Suntem încă la început și avem nevoie să strângem rândurile.

Fiecare semnătură este un pas spre recunoașterea muncii noastre și a rolului nostru în societate ca țărani, mici producători sau consumatori care caută hrană sănătoasă.

Semnați Inițiativa Civică Europeană pentru Dreptul la Hrană și dați mai departe:
https://eci.ec.europa.eu/053/public/#/screen/home

Cu respect și încredere,
 Eco Ruralis

Articolul Semnați Inițiativa Civică Europeană pentru Dreptul la Hrană apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asociația Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS își exprimă regretul că România a ajuns în situația de a face obiectul unei proceduri de infringement din partea Comisiei Europene pentru abuzul derogărilor pentru neonicotinoide.

În același timp, salutăm decizia Comisiei Europene ca un pas necesar pentru alinierea deplină a țării noastre la legislația europeană privind protecția sănătății, a mediului și a biodiversității. Considerăm acest pas drept o oportunitate pentru țara noastră de a-și reafirma angajamentul față de valorile europene, respectarea statului de drept și protecția sănătății publice, a mediului și a biodiversității.

Suntem încrezători că autoritățile române vor colabora deschis cu instituțiile europene pentru a remedia situația și pentru a demonstra că România este un stat membru responsabil, care respectă regulamentele UE și principiile unei agriculturi sustenabile.

Protejarea polenizatorilor și a ecosistemelor agricole este esențială nu doar pentru apicultori și fermieri, ci și pentru securitatea alimentară a tuturor cetățenilor. România are acum șansa de a deveni un exemplu pozitiv de legalitate, transparență și sustenabilitate pentru țările vecine aflate pe drumul aderării la Uniunea Europeană.

Eco Ruralis și ROMAPIS își reafirmă disponibilitatea de a sprijini autoritățile române în procesul de tranziție către practici agricole fără neonicotinoide, în deplin respect față de sănătatea oamenilor, a albinelor și a naturii.

Comunicatul de presă în limba română în format pdf.

Comunicatul de presă în limba engleză în format pdf.

–

Ref:

Comisia Europeana. Decizia nr. 10 din pachetul de infringement din data de 8 octombrie 2025. Sănătate și siguranță alimentară. Comisia solicită ROMÂNIEI să respecte normele privind produsele de protecție a plantelor pentru a proteja sănătatea animalelor și a mediului.

https://ec.europa.eu/commission/presscorner/detail/ro/inf_25_2077

Articolul Pesticidele neonicotinoide: de la infringement la oportunitate. România poate deveni un exemplu european de sustenabilitate și legalitate apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Locația evenimentului: Facultatea de Biologie – Universitatea București, Platforma de Cercetare în Biologie și Ecologie Sistemică (în spatele Facultății de Biologie), strada Bogdan Petriceicu Hașdeu, Sala de Conferințe de la parter.

Transmisie live. Evenimentul a fost transmis live pe Youtube. Publicul general este invitat să urmărească înregistrarea video a conferinței. 

Evenimentul s-a desfășurat în limbile engleză și română, cu traducere simultană.

Context

Pesticidele chimice au atins un punct critic în agricultura modernă, după ce au fost folosite timp de decenii pentru a elimina dăunătorii și pentru a crește producția industrială a culturilor, în special a cerealelor. Utilizarea pe scară largă a pesticidelor chimice se bazează pe numeroase mituri și îngrijorează societatea cu privire la impactul asupra mediului, a sănătății atât a lucrătorilor agricoli, cât și a consumatorilor, și nu în ultimul rând viabilitatea pe termen lung a practicilor agricole în condițiile degradării resurselor naturale. România, cu bogatul său patrimoniu agricol și de biodiversitate, trebuie să răspundă urgent și responsabil problemelor create de folosirea nesustenabilă a pesticidelor chimice, în contextul crizelor globale cu care ne confruntăm.

Această conferință reunește un grup divers de experți, cercetători, producători, factori de decizie și părți interesate pentru a examina problemele legate de utilizarea pesticidelor chimice în România și în Europa. Vom explora perspectiva cercetătorilor, a producătorilor agricoli, a societății civile – față în față cu membri ai Parlamentului European. Vom examina legislația în domeniu, importanța polenizatorilor și starea în care se află, și vom discuta soluții inovatoare pentru reducerea riscurilor, creșterea durabilității și promovarea managementului responsabil al pesticidelor. Scopul general al conferinței este de a promova un dialog deschis și constructiv care să creeze o punte între știință, politici publice și aplicarea practică, conducând la un viitor mai durabil și mai rezilient pentru agricultura românească.

Obiectivele conferinței:

• Creșterea nivelului de conștientizare a publicului și membrilor Parlamentului European față de riscurile pesticidelor și nevoia implementării SUR (Regulamentul UE pentru Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor) în România 
• Tragerea unui semnal de alarmă cu privire la ilegalitatea și pericolul derogărilor pentru neonicotinoide din România
• Promovarea Agroecologiei și a tuturor modelelor de producție agricolă durabilă

Mituri despre pesticide: 

1. Neonicotinoidele nu afectează albinele și nu există cercetări științifice care să dovedească contrariul
2. Nu se poate face agricultură fără pesticide chimice
3. Fără pesticide chimice, lumea ar suferi de foame
4. Fermierii cer Ministerului Agriculturii derogări pentru pesticide interzise
5. România folosește mai puține pesticide chimice decât restul statelor UE 
6. Agricultura ecologică și standardele de mediu sunt o povară prea mare pe umerii fermierilor, pe care România nu și-o permite
7. Nu există nicio legătură între criza climatică și folosirea de pesticide chimice
8. Industria agro-chimică nu are interese în influențarea politicilor publice
9. Insecticidele omoară doar insectele țintă, nu afectează alte organisme vii
10. Pesticidele chimice sunt “medicamentele” plantelor
11. România are o biodiversitate bogată și face destul pentru a o proteja – nu trebuie să devină mai verde
12. Numărul de stupi a crescut în România, deci pesticidele nu afectează albinele

AGENDĂ

Moderator: Marco Badea, jurnalist independent

Aici puteți descărca toate prezentările la pachet.

***

Experții au luat cuvântul la conferință, în ordinea programului:

Keynote speaker: Prof. Dave Goulson este profesor de biologie la Universitatea Sussex, specializat în ecologia albinelor, premiat de numeroase foruri științifice. A publicat peste 300 de articole științifice și cărți de renume internațional despre ecologia și conservarea bondarilor și a altor insecte. Este membru al Societății Entomologice Regale a Marii Britanii, ambasador pentru Wildlife Trust (UK), iar cartea sa, „Silent Earth. Averting the insect apocalypse” este apreciată la nivel internațional. https://profiles.sussex.ac.uk/p126217-dave-goulson.

Dr. ing. Emil Georgescu este cercetător științific de gradul II la Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare Agricolă Fundulea. Este unul dintre puținii cercetători și entomologi în domeniul protecției plantelor din România, specializat în culturile mari atât în agricultura convențională cât și ecologică. A publicat 45 de studii și a fost implicat în 15 proiecte de cercetare în domeniu. https://www.incda-fundulea.ro/personal.html. 

ROMAPIS este o federație a asociațiilor apicole, cu sediul în România, reprezentând 15 asociații apicole locale care însumează peste 1600 de apicultori și 100.000 de stupi de albine. www.romapis.org.

WWF (World Wide Fund for Nature). Înfiinţată în anul 1961, WWF este una dintre cele mai importante organizaţii internaţionale care derulează proiecte pentru conservarea naturii, în peste 100 de ţări. Misiunea WWF la nivel global este să oprească degradarea mediului înconjurător şi să construiască un viitor în care oamenii trăiesc în armonie cu natura. Mai multe detalii la: www.wwf.ro.  

Eco Ruralis este o asociație de țărani, fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă aproape 20.000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro 

Pesticides Action Network – PAN Europe este o rețea de 49 de organizații de consumatori, sănătate publică, mediu, fermieri, sindicate și grupuri de femei din 28 de țări sau dintre care 23 sunt în UE. Activitatea PAN Europe include educația, analiza de politici publice și advocacy pentru reducerea dependenței de pesticide, promovarea soluțiilor ecologice și ținerea sub control a chimicalelor în agricultură. www.pan-europe.info.

Daniel Buda este membru al Parlamentului European, din partea Partidului Național Liberal (PNL). Face parte din Comisia pentru agricultură și dezvoltare rurală – Com AGRI. Domnul Buda va vota în plenul Parlamentului, între 20-23 noiembrie, propunerea de adoptare a noului Regulament UE pentru Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor  – SUR. https://www.europarl.europa.eu/meps/ro/125012/DANIEL_BUDA/home. 

Nicolae Ștefănuță este membru al Parlamentului European, europarlamentar independent. Face parte din Comisia pentru mediu, sanatate publică și securitate alimentară – Com ENVI (membru substituent). Domnul Ștefănuță va vota în plenul Parlamentului, între 20-23 noiembrie, propunerea de adoptare a noului Regulament UE pentru Utilizarea Sustenabilă a Pesticidelor  – SUR. https://www.europarl.europa.eu/meps/en/58766/NICOLAE_STEFANUTA/home

***

Programul evenimentului în format PDF:

• În limba română
• În limba engleză

Afișul evenimentului în format PDF.

Articolul 14 noiembrie – Conferință – Mituri despre pesticide apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Planul prevede un sprijin în valoare de 15,83 miliarde de euro, distribuit astfel: Pilonul I – instrumente de sprijin susținute prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – plățile directe, și măsuri pentru susținerea pieței, și Pilonul II – instrumente pentru politica de dezvoltare rurală finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). Fondurile vor fi distribuite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Pilonul I, și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru Pilonul II. Astfel, aproximativ 38% din bugetul prevăzut este alocat investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală (spre exemplu eco-scheme), 61% constituie subvențiile pentru fermieri, în timp ce aproape 1% este prevăzut pentru măsuri privind piața.

În cursul lunii decembrie s-a aprobat la nivel național cadrul general de implementare măsurilor pentru  dezvoltare rurale din PNS 2023-2027 (Pilonul II). Intenția MADR este de a avea cadrul legal necesar pentru implementarea măsurilor din Plan, și deci începerea distribuției de fonduri, cât mai curând. 

Pentru perioada 2023 – 2027, PNS-ul are ca obiective îmbunătățirea rezultatelor și creșterea performanței agriculturii românești,  o agricultură mai prietenoasă cu mediul, atenția sporită acordată bunăstarii animalelor, reguli detaliate și flexibile de selecție a beneficiarilor, lărgirea sectoarelor finanțate prin PNS (incluzând bunăstarea la taurine, irigații în sisteme locale, investiții în perdele de protecție), și finanțarea sectoarelor fundamentale ca irigațiile, depozitarea și procesarea produselor.

Conform prezentării PNS din cadrul evenimentelor organizate de MADR pentru diseminarea de informații: „PNS are obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc”. Astfel, profitabilitatea generală a sectorului agricol din România este una scăzută, ceea ce se reflectă în veniturile scăzute ale agricultorilor în comparație cu alte domenii economice. Creșterea rentabilității fermelor, a orientării către piață și încurajarea generațiilor tinere să se dedice activităților agricole sunt provocări care trebuie abordate pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicata, și pentru a îmbunătăți mijloacele de trai ale țăranilor și fermierilor din România.

Pilonul I

Pilonul I prevede o sumă de 9,78 miliarde euro destinată plăților directe, precum și suma de 151 milioane euro destinată măsurilor de susținere a pieței (intervenții sectoriale), care vor fi distribuite de către APIA.

Pentru a crește nivelul veniturilor și al producției agricole, aproape 1,5 miliarde de euro vor fi utilizate pentru sprijinul legat de producția de produse specifice plătite pe hectar sau pe cap de animal (sprijin cuplat pe venit). Pentru o redistribuire mai echitabilă a sprijinului financiar, aproape 1 miliard de euro din pachetul de plăți directe va fi alocat exploatațiilor agricole mici și mijlocii cu mai puțin de 50 ha.

Un alt instrument important este subvenția gestionată de APIA – Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), una dintre noile subvenții pe hectar de care vor beneficia fermierii români începând cu anul 2023, odată cu noua Politică Agricolă Comună. Acest sprijin înlocuiește actuala schemă de plată unică pe suprafață (SAPS). Astfel, subvenția este destinată fermelor între 1 hectar și 50 de hectare,  care reprezintă majoritatea fermelor din România. În total, suprafață planificată pentru care se acordă sprijinul pentru perioada 2023-2027 este de 3.748.473 ha, fiind vorba de 10% din plafonul de plăți directe, adică 978.69 milioane euro.  

Condițiile prevăzute pentru acordarea acestui sprijin sunt să se exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Ȋn cazul pajiștilor, trebuie să se asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha (Unitate Vită Mare) sau să efectueze cel puțin o cosire anuală. Suma anuală anual prevăzut crește de la 50,61 euro/ ha în 2023 până la 54,16 euro/ ha în 2027.

În cadrul sprijinului cuplat destinat sectorului vegetal sunt prevăzute 12 intervenții pentru: soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădina, fasole boabe și fasole păstăi), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării (tomate, castraveți, ardei, vinete) și legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), precum și fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, și piersicii) și seminte pentru plante furajere. 

În zootehnie, sprijinul cuplat va acoperi vacile de lapte, taurinele pentru carne, bivolițele de lapte, ovine/caprine precum și viermii de mătase, sumele alocate pentru cei 4 ani fiind:

PNS prevede intervenții în sectorul apicol, finanțate în proporție de  50% de către UE (30,4 milioane euro), cu un budget total de 60,8 milioane euro. Intervențiile au în vedere combaterea agresorilor și a bolilor specific stupilor, în special a varoozei, raționalizarea transhumanței/stupăritului pastoral și acțiuni pentru îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.

Pilonul II

Suma totală prevăzută pentru Pilonul II este de 5,87 miliarde euro, proveniți atât de la FEADR cât și de la Bugetul de stat, distribuiți de către AFIR.

Pentru a crește competitivitatea sectorului agricol, planul va aloca 1,1 miliarde euro pentru investiții în ferme și unități de prelucrare. Aceste investiții au ca scop îmbunătățirea orientării fermierilor către piață și creșterea valorii adăugatea produselor agricole prin investiții în tehnologii noi și în energie regenerabilă, pentru a susține creșterea profitului agricultorilor.

De suma totală de 663 de milioane euro vor beneficia zonele afectate de constrângeri naturale, cum ar fi zonele montane sau regiunile afectate de secetă sau eroziune, în special în sudul și estul României.

Tineri fermieri

România se așteaptă să sprijine prin intermediul noului PNS peste 36 000 de tineri fermieri cu o combinație de instalații de sprijinire a zonelor rurale (250 de milioane de euro) și sprijin complementar pentru venituri (67 de milioane de euro). În plus, aproape 170 de milioane de euro sunt rezervate pentru investiții care sprijină dezvoltarea afacerilor tinerilor fermieri. Sprijinul complementar pentru venituri se alocă pe lângă sprijinul pe suprafață, sumă suplimentară de 67 de milioane de euro fiind redistribuită către tinerii fermieri până în 40 ani cu formare sau experiență domeniu agricol. Acest lucru va contribui la promovarea reînnoirii generațiilor și la protejarea viitorului producției agricole. Ajutorul este complementar cu alte tipuri de sprijin plătite tinerilor fermieri și va avea un cuantum defalcate pe ani de: 

Măsuri de susținere a agriculturii prietenoase cu mediul

Pe partea de sustenabilitate și practici agricole ecologice, PNS 2023-2027 prevede alocarea a aproximativ 29% din pachetul de plăți directe pentru eco-scheme (Pilonul I), care reprezintă stimulente pentru fermierii care depășesc cerințele legale sau practicile recomandate în ceea ce privește clima și mediul. Un sprijin semnificativ (41 % din bugetul Pilonului II pentru dezvoltare rurală) va fi, de asemenea, utilizat pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu o valoare naturală ridicată, de exemplu, zonele care sunt importante pentru viața păsărilor și a fluturilor. Se așteaptă ca fermierii să aplice aceste practice, anual, pe 611 000 de hectare de teren.

Un sprijin de aproximativ 1,64 miliarde de euro va fi acordat fermierilor care doresc să pună în aplicare practici agricole prietenoase cu mediul. Printre acestea se numără asigurarea faptului că cel puțin 5% din suprafață să conțină elemente de conservare a biodiversității și de peisajului (terenuri necultivate, pâlcuri de copaci, movile), diversificarea culturilor sau protejarea solului prin lucrări minime ale solului.

480 de milioane de euro vor fi disponibili pentru fermele mici (până la 10 hectare) pentru a motiva fermierii să adopte practici care vizează o agricultură durabilă, pentru a preveni degradarea solului și a îmbunătăți biodiversitatea. Pentru practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodării tradiționale) ajutorul prevăzut pentru 2023 este de 76,0 euro/ha.

Ajutorul în caz de pierdere a producției agricole

O măsură importantă prevăzută de PNS pentru perioada 2023-2027 este Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, pentru care este alocată suma 391,4 milioane euro. Instrumentul va fi transpus într-o lege care va reglementa înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură. Astfel, PNS prevede două forme de sprijin, respectiv 24,1 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare și 367,3 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. 

Informare și acces la fonduri

MADR a demarat deja o campanie de informare denumită “Caravana Cunoașterii”, destinată însă mai ales instituțiilor și altor parteneri din societatea civilă. Puteți găsi atașat prezentarea distribuită în cadrul acestor evenimente. 

Eco Ruralis încurajează toți membrii să se informeze cu privile la plățile directe și alte forme de sprijin la care ar putea avea acces datorită acestui PNS în perioada 2023-2027. Ținând cont că gospodăriile țărănești și micii fermieri, mai ales cei care practică agroecologia țărănească, sunt cei mai vulnerabili atât la problemele de mediu cât și la a fi marginalizați pe piața agricolă, considerăm că este important ca ei să aibă acces la cât mai multe instrumente de sprijin. Accesarea acestor fonduri de către țărani și mici producători este esențială pentru a păstra producția agricolă țărănească, prietenoasă cu mediul și pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicată.

Asociația Eco Ruralis va continua să se informeze cu privire la condițiile de acces la diferitele surse de finanțare cuprinse în PNS. Această informația va fi mai apoi distribuită într-o serie de articole tematice pe această pagină. Vă urăm mult succes în accesarea fondurilor prevăzute în PNS!

Prezentare MADR a Planului Național Strategic pentru Agricultură 2023-2027

Articolul Planul Național Strategic 2023-2027 – informații generale apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Comisia Europeană plănuiește reducerea la jumătate a pesticidelor prin noul Regulament SUR – pentru Folosirea Responsabilă a Chimicalelor, numite “Produse de Protecție a Plantelor” (Sustainable Use of Plant Protection Products). Însă această măsură poate fi subminată curând de statele membre UE, cu ocazia reuniunii Consiliului UE de sâmbătă 10 decembrie, urmată de Consiliul AgriFish în 11 – 12 Decembrie.

Această măsură concretă ar fi primul instrument cu caracter obligatoriu, care vine după două decade de încercări repetate de a reduce chimicalele toxice din agricultură, inclusiv Strategia de la fermă la Furculiță asumată de țările UE și dublată de două Inițiative Cetățenești Europene (Salvați Fermierii și Albinele și Interzicerea Glifosatului)

Tragem un semnal de alarmă asupra faptului că anumite statele europene ar putea să submineze toate aceste eforturi și negocieri.

Procesele verbale clasificate de la o reuniune a miniștrilor din noiembrie, obținute de organizația Global 2000, arată că 17 din 26 de miniștri doresc evaluarea suplimentară a impactului asupra noului Regulament SUR, inclusiv Austria, Bulgaria, Estonia, Finlanda, Grecia, Ungaria, Irlanda, Italia, Lituania, Luxemburg, Letonia, Malta , Polonia, Portugalia, România, Slovacia și Slovenia. Aceste țări au propus un plan de reevaluare a Regulamentului SUR, căruia i se opun în schimb state ca Germania, Franța, Spania, Croația, Cipru, Belgia și Suedia. Ne așteptăm ca acest plan să fie supus votului în 10 decembrie și va fi nevoie de o majoritate calificată pentru a câștiga votul.

O întârziere a adoptării finale a Regulamentului SUR ar putea fi prelungită până după următoarele alegeri europarlamentare, context în care SUR ar putea fi definitiv abandonat, confirm unor surse diplomatice de la Bruxelles. Comisia s-a oferit deja să reducă protecțiile pentru grupurile sociale sensibile și habitatele ecologice, pentru a face compromisuri în fața pretențiilor miniștrilor.

Așadar, organizatorii conferinței de presă de ieri, în special micii fermieri și apicultorii, cer României și tuturor statelor europene indecise, să finalizeze procedura de adoptare a Regulamentului SUR, fără a recurge la reevaluări și întârzieri nejustificate.

Ramona Duminicioiu de la asociația Eco Ruralis, reprezentând peste 17.000 de mici fermieri și țărani din România declară: „România este o țară a fermierilor mici, având peste 4 milioane de oameni activi în agricultură, cu peste 90% din fermieri care lucrează mai puțin de 5 hectare. Suntem siguri că cea mai strictă reglementare posibilă și reducerea drastică a tuturor inputurilor chimice din agricultură este binevenită pentru producătorii mici și mijlocii, deoarece contribuie la scăderea costurilor de producție, care este esențială în criza actuală. Asta ar contribui și la sănătatea mediului, a consumatorilor și a persoanelor care lucrează sau intră în contact direct cu aceste substanțe toxice. Suntem capabili să producem toate alimentele necesare și alimente chiar mai bune, fără costurile ridicate ale substanțelor chimice.”

“Pentru apicultori și albine situația este clară. Avem nevoie de un mediu sănătos și de biodiversitate, pentru a ne putea continua existența. Albinele și alți polenizatori sunt extrem de utili pentru asigurarea productivității agriculturii în general. E momentul ca Ministerul Agriculturii să ne ia în considerare poziția și să susțină Regulamentul SUR. Chiar săptămâna trecută am transmis către MADR faptul că susținem restricționarea chimicalelor în România, în contextul unui OUG aflat în dezbatere la nivel național. Viitorul îl reprezintă agricultura agroecologică, nu pesticidele.” declară Constantin Dobrescu, vicepreședinte ROMAPIS.

Pentru mai multe detalii despre procesul de adoptare a Regulamentului SUR, consultați acest document de informare.

***

Despre organizatorii conferinței de presă:

Eco Ruralis este o asociație de fermieri mici și mijlocii, care activează la nivel național. Eco Ruralis reprezintă peste 17 000 de membri cu ferme care variază de la >1 ha până la 100 ha. www.ecoruralis.ro

ROMAPIS este o Federație a Asociațiilor de Apicultori, care activează la nivel național. ROMAPIS reprezintă 15 asociații, peste 2000 de membri și aproximativ 100 000 de stupi. www.romapis.org

Inițiativa Cetățenească Europeană “Salvați Fermierii și Albinele” este o alianță de peste 200 de organizații ale societății civile, asociații de fermieri și cercetători din întreaga Europă. www.savebeesandfarmers.eu

IFOAM Organics Europe este organizația umbrelă europeană pentru alimente și agricultură ecologică. Cu aproape 200 de membri în 34 de țări europene, activitatea sa acoperă întregul lanț alimentar ecologic și nu numai: de la fermieri și organizații de procesatori, comercianți cu amănuntul, certificatori, consultanți, comercianți și cercetători până la organisme de promovare a mediului și a consumatorilor. www.organicseurope.bio

GLOBAL 2000 este o organizație independentă de mediu din Austria și membră a Friends of the Earth, cea mai mare rețea internațională de organizații de mediu. www.global2000.at

Articolul Micii fermieri și societatea civilă europeană cer reducerea chimicalelor în agricultură apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Vă rugăm să vă înregistrați aici pentru a asculta purtătorii de cuvânt ai următoarelor organizații:

– Prof. Dr. Josef Settele, copreședinte al IPBES

– Jan Plagge, președinte al IFOAM Organics Europe

– Ramona Duminicioiu, Eco Ruralis, România

– Helmut Burtscher-Schaden, ECI „Salvați albinele și fermierii”, expert în pesticide al GLOBAL 2000

Context:

În iunie 2022, Comisia Europeană a prezentat o propunere legislativă privind „Utilizarea durabilă a produselor de protecție a plantelor” (SUR), care vizează reducerea la jumătate a utilizării și a riscurilor legate de pesticide până în 2030, într-un mod obligatoriu din punct de vedere juridic, pentru a face față provocărilor legate de criza iminentă a biodiversității și a climei.

Această propunere de reformă, care a fost salutată călduros de oamenii de știință și de ecologiști, face în prezent obiectul unui atac dur: potrivit unui articol jurnalistic, cererea de „evaluare complementară a impactului” formulată în septembrie de zece state membre (AT, BG, EE, HU, LV, MT, PL, RO, SI, SK) într-un document neoficial ar putea avea acum sprijinul a 19 state membre. Dacă acest lucru este adevărat și dacă statele membre vor găsi o majoritate în Consiliul miniștrilor agriculturii (AGRIFISH) din 12 și 13 decembrie, cerând alte evaluări de impact din partea Comisiei, acest lucru ar putea amâna cu câteva luni adoptarea acestei importante propuneri legislative privind reducerea pesticidelor sau chiar ar putea „ucide dosarul”.

Cum rămâne cu biodiversitatea și ce legătură au pesticidele cu ea? Cine blochează reducerea utilizării pesticidelor? Care este miza?

După dezbaterea în panelul principal, jurnaliștii vor primi informații individuale pentru fiecare țară din UE în cadrul unor săli de discuții. Conferința de presă se va desfășura în limba engleză. În sălile de discuții se va vorbi în limbile naționale respective, adică Constantin Dobrescu (ROMAPIS) și Atilla Szocs (ECO RURALIS) se vor adresa jurnaliștilor în limba română.

Așteptăm cu nerăbdare să ne întâlnim la conferință și vă rugăm să vă înregistați aici!

Vă mulțumim!

Program

11:00

Mesaj de bun venit, prezentarea panelului, explicarea procedurii (săli de discuții)
Moderatoare: Selina Englmayer

11:03

De ce mișcarea ecologică a sprijinit ICE și a salutat F2F? (abordare holistică, ca în agricultura ecologică). În calitate de agricultori ecologici, deosebit de conștienți de importanța serviciilor ecosistemice pentru agricultură, ne confruntăm cu criza climatică și a biodiversității în activitatea noastră zilnică;
Jan Plagge, President of IFOAM Organics Europe 

11:05

De ce nici războiul din Ucraina și nici F2F nu amenință securitatea alimentară ci criza iminentă a biodiversității și a climei (poate vă amintiți declarația din martie a peste 660 de oameni de știință pe această temă).
Josef Settele, PhD, Co-Chair of IPBES Global Assessment & Head of Dept. of Conservation Biology and Social-Ecological Systems, Helmholtz Centre for Environmental Research – UFZ, Halle, Germany

11:09
Agricultura la scară mică vs. agricultura industrială mare, distribuția terenurilor agricole, utilizarea pesticidelor și cum a evoluat în România de la aderarea la UE; importanța F2F și SUR
Ramona Duminicioiu, Asociatia Eco Ruralis (Romania)

11:13

De ce este importantă SUR? Legătura dintre SUD, ECI și SUR? Eșecul punerii în aplicare a legislației din 2009 privind pesticidele. Ce state membre o blochează, care le sunt argumentele?
Helmut Burtscher-Schaden, PhD, (ECI “Save Bees and Farmers”; GLOBAL 2000 – Friends of the Earth Austria)

11:17

Organics Europe și Save Bees and Farmers face un apel ferm la toate statele membre să depună eforturi pentru adoptarea unei SUR eficiente, care este un element important al strategiei F2F.
Jan Plagge, President IFOAM Organics Europe

11:19
Deschiderea (și explicarea metodologiei) grupurilor de discuții a statelor membre pentru jurnaliști.
Moderatoare: Selina Englmayer

11:20

Informarea jurnaliștilor români cu situația specifică României.
(În timpul sesiunilor din grupurile de discuții, cei patru membri ai panelului principal vor fi în continuare la dispoziția jurnaliștilor pentru întrebări).

11:28

Încheiere; partajarea linkului către materialele de presă, furnizarea către jurnaliști a datelor de contact ale experților din panelul principal și din sala de discuții în limba română.

Invitația în format PDF poate fi consultată aici.

Articolul Conferința de presa online – 6 decembrie – reducerea pesticidelor în UE, Regulamentul SUR apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Datele provizorii cu privire la gospodăriile țărănești publicate în martie 2022 de către Institutul Național de Statistică în urma realizării Recensământului General Agricol în 2020 sunt cel puțin îngrijorătoare. Astfel, între 2010 și 2020 au dispărut 488 000 de exploatații agricole cu suprafața de sub 1 hectar[1]. Asta înseamnă că, dacă în 2010 existau puțin peste 2 milioane de gospodării țărănești cu suprafața de sub 1 hectar, în prezent mai există doar 1 milion și jumătate.

La fel de îngrijorător este și faptul că grădinile familiale ocupau o suprafață de 184 000 hectare în 2010. Până în 2020, 58 000 de hectare din aceste terenuri au dispărut sau le-a fost schimbată destinația. Asta înseamnă că o treime (31.86%) din suprafața grădinilor țărănești nu mai este lucrată de familiile de țărani.

Suprafața terenurilor arabile este în creștere față de 2010[2]. În același timp însă, suprafața ocupată de pășuni și fânețe – folosite în mod tradițional în comun de către comunitățile sătești pentru creșterea animalelor – este în scădere de la 4 506 000 hectare în 2010 ajungând la 3 724 000 de hectare  în 2020 (o scădere de 18%). Reducerea efectivelor de animale în gospodăriile țărănești este o problemă strâns legată de acest fenomen.

Așadar, ce se întâmplă cu țăranii respectivi și ce se întâmplă cu pământul?

În paralel, numărul exploatațiilor care utilizează o suprafață mai mare de 10 hectare aproape s-a dublat în intervalul 2010 – 2020, crescând de la 2.2% la 4.2%. Astfel, în cazul firmelor și întreprinderilor agricole, suprafața agricolă utilizată medie pe o exploatație agricolă a fost de 194,78 hectare în 2020, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. Creșterea nu se bazează atât pe investiții reale în agricultură sau dezvoltatea competitivității și sustenabilității economice a sectorului agricol, cât pe concentrarea terenurilor și acaparea lor în detrimentul țăranilor și micilor fermieri.

Fenomenul de concentrare și acaparare a terenurilor – raportat în trecut de Eco Ruralis[3], și dispariție a gospodăriilor țărănești și a micilor producători este susținut și încurajat la nivel instituțional de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mecanismele prin care se favorizează marile întreprinderi agricole și se saboteză gospodăriile tradiționale sunt în principal instrumentele financiare – subvențiile dar și măsurile de sprijin din Planul ațional de ezvoltare rurală. Ultima versiune a  Planului Național Strategic pentru 2023 – 2027, trimis către Comisia Europeană în vederea alocării de fonduri  europene prezintă în termeni duri gospodăriile țărănești ca pe o piatră de moară a societății. Ministerul propune o limita generală de minim 1 hectar pentru oferirea de subvenții in sectorul vegetal, excluzând voit micile gospodări țărănești [4]. În același timp, conform intervențiilor propuse, marile întreprinderi pot ajunge să primească subvenții și de 15 milioane de euro pe exploatație agricolă, fapt notat de altfel și de Comisia Europeană [5].

Lipsa de infrastructură și servicii publice sau sociale în mediul rural fac ca viața la țară în România să fie dificilă și scumpă. Lipsa de sprijin financiar pentru țărani și mici producători din partea statului contribuie la abandonarea agriculturii și la vinderea terenurilor pentru a-și putea asigura supraviețuirea. Se mai adaugă aici și alte fenomene, precum îmbătrânirea populației rurale, reglementările sanitar veterinare discriminatorii, problema accesului la piață sau lipsa unei reglementări pentru producția de  semințe tradiționale țărănești.

Astfel, aducerea la sapă de lemn a mediului rural duce la dispariția foarte rapidă a gospodăriilor țărănești și a țăranilor. Efectele nu întârzie să apară, fie ele socio-economice sau de mediu. Șomajul crescut în mediul rural, depopularea satelor și emigrația masivă sunt realități pe care decidenții și instituțiile statului nu par să le ia în considerare. Deșertificarea din cauza metodelor nesustenabile și a produselor chimice folosite în agricultură industrială, inundațiile și alunecările de teren din cauza defișărilor sunt încă privite ca fenomene izolate, necorelate cu distrugerea agriculturii tradiționale sau agroecologice țărănești. Nota de plată a dispariției agriculturii țărănești o plătim cu toții de cel puțin două ori. Zi de zi când achităm prețurile exorbitante ale produselor alimentare industriale pe care le cumpărăm din supermarket. Și atunci când problemele de sănătate cauzate de alimentația defectuoasă sau catastrofele “naturale” ne prind din urmă.

În contextul actualei crize de securitate alimentară cu care ne confruntăm, agravate de invazia Ucrainei care e nevoită să ducă o bătălie și pe frontul agricol, dispariția țăranilor nu face decât să adâncească problema sărăciei, a foametei și a malnutriției. Acest fenomen trebuie oprit până nu este prea târziu.

Vizavi de această problemă acută, președintele Asociației Eco Ruralis, Attila Szocs, declară următoarele:

“Fiecare gospodărie țărănească înseamnă câte o familie de țărani care muncește pământul, îngrijindu-se de sănătatea lor, a animalelor și a naturii cu care lucrează. În România, majoritatea gospodăriilor și fermelor de familie sunt foarte mici si sunt interdependente. Ele sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea comunițăților rurale, pentru a produce hrană locală și de calitate, menținând vie cultura rurală. Indiferența autorităților și injustițiile prevăzute de lege la care familiile de țărani sunt constant supuse – începând cu lipsa de infrastructură, servicii publice și sociale în mediul rural, dar și acapararea terenurilor și criminalizarea producției de semințe în sistem gospodăresc conduc la dispariția modului de viață țărănesc. Marginalizarea țăranilor și micilor producători de hrană datorită liberalizării piețelor, din cauza macro-economiei globale, și din cauza unei gândirii asteia pur economice și antisociale despre hrană îi face să nu își mai poată asigura o viață decentă, pentru ei și familiile lor.

Asociația noastră atrage atenția reprezentanților politici, factorilor de decizie la nivel național și local, precum și publicului larg în general că asistăm la dispariția rapidă și nestăvilită a milioane de familii de țărani din România. Consecințele dispariției modului țărănesc de viață le simțim deja cu toții: prețuri exorbitante la alimente industriale, importate și proaste, precum și probleme de mediu din ce în ce mai grave! Dispariția gospodăriilor țărănești trebuie oprită acum!”

Niciun pământ fără țărani,
Niciun țăran fără pământ!

[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf

[2] https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-general-agricol-runda-2020-%E2%80%93-date-provizorii 

[3] https://www.accesstoland.eu/IMG/pdf/land_grabbing_in_romania_report_eco_ruralis_2015_finalsmall.pdf

[4] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2022/PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022-.pdf – pag. 263

[5] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/plan-national-strategic/2022/obs-CE-PNS-2023-2027-RO.pdf – pag. 9

Articolul 134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Activitățile au debutat cu o cină de bunvenit, odată cu sosirea partenerilor la Cluj-Napoca. A fost o bună ocazie continua discuțiile începute acum 2 luni, când a avut loc întâlnirea din Serbia. De asemenea, am făcut cunoștință cu participanții la această întâlnire.

Întâlnirea de proiect – care a avut loc pe 28 iulie – a fost deosebit de importantă, deoarece a fost ultima întâlnire în persoană pentru parteneri. Ca atare, a fost esențială pentru a evalua situația actuală din cadrul proiectului WORA. În același timp, am profitat de această ocazie pentru a clarifica sarcinile rămase și pentru a confirma distribuția acestora între parteneri. Diseminarea rezultatelor proiectului în ceea ce privește utilizarea IT&C de către femeile din zonele rurale a fost un subiect deosebit de important. Ne-a determinat să reflectăm asupra proiectului, precum și asupra unor posibile proiecte ulterioare bazate pe rezultatele noastre. Întâlnirea de proiect s-a încheiat cu acordul partenerii în ceea ce privește faza finală și de raportare.

După un prânz copios și o scurtă plimbare din centrul însorit al orașului până la biroul Eco Ruralis, ne-am concentrat în subiectul întâlnirii noastre. A doua parte a zilei a început cu o prezentare a istoriei, activității și poziționării politice a Eco Ruralis. A fost deosebit de relevant pentru organizatoare să sublinieze complexitatea și diversitatea condițiilor de viață ale țăranilor din România. Acesta este motivul pentru care este necesar ca Eco Ruralis să se implice în promovarea drepturilor țăranilor din țară și din regiune, în conformitate cu Declarația Națiunilor Unite privind drepturile țăranilor și ale altor persoanecare lucrează în mediul rural (28 septembrie 2018). Această situație este oglindită la nivelul UE și la nivel european, ceea ce face esențial să continuăm să avem aceste schimburi transnaționale care ne ajută să ne fundamentăm activitățile și să creăm rețele de cooperare dincolo de granițe și regiuni, găsind puncte comune atât în ceea ce privește provocările, cât și soluțiile. EcoRuralis a subliniat faptul că instrumentele IT&C sunt esențiale pentru a menține o bună comunicare cu membrii săi numeroși și distribuiți la nivel național. Acest lucru a devenit și mai evident în perioada 2020-2022, când au fost impuse restricții legate de pandemia Covid-19. Ca atare, în imposibilitatea de a se întâlni în persoană și locuind în sate și localități din cele patru colțuri ale țării, membrii Comitetului de coordonare, precum și ai grupurilor de lucru pe diferite teme, printre care dreptul la semințe și feminismul rural, au recurs la instrumente online (întâlniri Zoom) pentru a-și menține activitatea.

Stela Zămoiu, salvatoare de semințe și membră a comitetului de coordonare al EcoRuralis, a ținut o prezentare a campaniei anuale de distribuție de semințe a asociației. Intervenția ei s-a făcut prin Zoom, arătând astfel cum se utilizează tehnologiile informaționale. Stela a vorbit despre cum păstrează semințele, administrează una dintre casele de semințe EcoRuralis și participă la distribuția semințele primăvara, împreună cu familia sa. Campania anuală de distribuire a semințelor – un element de bază al activității EcoRuralis se desfășoară din 2013. Campania se bazează în mare măsură pe tehnologiile informaționale, deoarece catalogul, formularele de cerere de semințe și gestionarea generală se realizează online. Deși acest lucru prezintă unele limitări, în special în ceea ce privește accesul la internet, permite, de asemenea ca semințele să fie distribuite la nivel național și în număr semnificativ. Astfel, în 2021, de exemplu, au fost îndeplinite aproape 5000 de cereri, fiind distribuite 47 de specii și 124 de soiuri de semințe de plante. Participanții la întâlnire au purtat o discuție revelatoare despre legislația actuală privind reproducerea semințelor de plante țărănești/tradiționale în Europa și despre limitele acesteia.

Cea de-a doua prezentare s-a axat pe Cutia Țăranului, o inițiativă regională de agricultură susținută de comunitate (CSA), sprijinită de Eco Ruralis. Eniko Butyka, producătoare implicată în inițiativă și membră a comitetului de coordonare Eco Ruralis, a vorbit despre grădinărit ca moștenire de familie pentru „hoștezeni”. Hoștezenii erau o comunitate de locuitori din Cluj-Napoca care, până acum câțiva ani, obișnuiau să grădinărească în limitele orașului și să furnizeze localnicilor legume și alte produse alimentare. Pe măsură ce accesul lor la piețele țărănești tradiționale s-a restrâns, au fost nevoiți să găsească diferite modalități de a ajunge la clienți pentru a-și putea menține stilul de viață. Inițiativa Cutia Țăranului le-a oferit această oportunitate. Aceasta constă într-o platformă online care pune în legătură producătorii locali de alimente tradiționale cu consumatorii care doresc să se aboneze la livrări săptămânale. Participanții au împărtășit experiențe cu CSA (agricultură susținută de comunitate) în contextul lor particular, făcând schimb de bune practici și de cunoștințe despre acest tip de producție și distribuție.

Ziua s-a încheiat cu o cină informală în cadrul căreia am continuat discuțiile și schimburile de idei. A doua zi, partenerii au avut ocazia de a explora orașul Cluj-Napoca.

*Proiectul WORA: Femeile din mediul rural este finanțat prin programul Erasmus+ la Uniunii Europene. Toate punctele de vedere și rezultatele proiectului aparțin exclusiv partenerilor proiectului.

Articolul Proiectul ERASMUS+ WORA: A 4-a Întâlnire transnațională ─ Cluj-Napoca, 27 – 29 iulie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.