Așa cum a anunțat Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR), Planul Național Strategic (PNS) 2023 – 2027 pentru agricultură al României a fost aprobat de către Comisia Europeană pe data de 7 decembrie 2022.
Planul prevede un sprijin în valoare de 15,83 miliarde de euro, distribuit astfel: Pilonul I – instrumente de sprijin susținute prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – plățile directe, și măsuri pentru susținerea pieței, și Pilonul II – instrumente pentru politica de dezvoltare rurală finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). Fondurile vor fi distribuite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Pilonul I, și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru Pilonul II. Astfel, aproximativ 38% din bugetul prevăzut este alocat investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală (spre exemplu eco-scheme), 61% constituie subvențiile pentru fermieri, în timp ce aproape 1% este prevăzut pentru măsuri privind piața.
În cursul lunii decembrie s-a aprobat la nivel național cadrul general de implementare măsurilor pentru dezvoltare rurale din PNS 2023-2027 (Pilonul II). Intenția MADR este de a avea cadrul legal necesar pentru implementarea măsurilor din Plan, și deci începerea distribuției de fonduri, cât mai curând.
Pentru perioada 2023 – 2027, PNS-ul are ca obiective îmbunătățirea rezultatelor și creșterea performanței agriculturii românești, o agricultură mai prietenoasă cu mediul, atenția sporită acordată bunăstarii animalelor, reguli detaliate și flexibile de selecție a beneficiarilor, lărgirea sectoarelor finanțate prin PNS (incluzând bunăstarea la taurine, irigații în sisteme locale, investiții în perdele de protecție), și finanțarea sectoarelor fundamentale ca irigațiile, depozitarea și procesarea produselor.
Conform prezentării PNS din cadrul evenimentelor organizate de MADR pentru diseminarea de informații: „PNS are obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc”. Astfel, profitabilitatea generală a sectorului agricol din România este una scăzută, ceea ce se reflectă în veniturile scăzute ale agricultorilor în comparație cu alte domenii economice. Creșterea rentabilității fermelor, a orientării către piață și încurajarea generațiilor tinere să se dedice activităților agricole sunt provocări care trebuie abordate pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicata, și pentru a îmbunătăți mijloacele de trai ale țăranilor și fermierilor din România.
Pilonul I
Pilonul I prevede o sumă de 9,78 miliarde euro destinată plăților directe, precum și suma de 151 milioane euro destinată măsurilor de susținere a pieței (intervenții sectoriale), care vor fi distribuite de către APIA.
Pentru a crește nivelul veniturilor și al producției agricole, aproape 1,5 miliarde de euro vor fi utilizate pentru sprijinul legat de producția de produse specifice plătite pe hectar sau pe cap de animal (sprijin cuplat pe venit). Pentru o redistribuire mai echitabilă a sprijinului financiar, aproape 1 miliard de euro din pachetul de plăți directe va fi alocat exploatațiilor agricole mici și mijlocii cu mai puțin de 50 ha.
Un alt instrument important este subvenția gestionată de APIA – Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), una dintre noile subvenții pe hectar de care vor beneficia fermierii români începând cu anul 2023, odată cu noua Politică Agricolă Comună. Acest sprijin înlocuiește actuala schemă de plată unică pe suprafață (SAPS). Astfel, subvenția este destinată fermelor între 1 hectar și 50 de hectare, care reprezintă majoritatea fermelor din România. În total, suprafață planificată pentru care se acordă sprijinul pentru perioada 2023-2027 este de 3.748.473 ha, fiind vorba de 10% din plafonul de plăți directe, adică 978.69 milioane euro.
Condițiile prevăzute pentru acordarea acestui sprijin sunt să se exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Ȋn cazul pajiștilor, trebuie să se asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha (Unitate Vită Mare) sau să efectueze cel puțin o cosire anuală. Suma anuală anual prevăzut crește de la 50,61 euro/ ha în 2023 până la 54,16 euro/ ha în 2027.
În cadrul sprijinului cuplat destinat sectorului vegetal sunt prevăzute 12 intervenții pentru: soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădina, fasole boabe și fasole păstăi), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării (tomate, castraveți, ardei, vinete) și legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), precum și fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, și piersicii) și seminte pentru plante furajere.
În zootehnie, sprijinul cuplat va acoperi vacile de lapte, taurinele pentru carne, bivolițele de lapte, ovine/caprine precum și viermii de mătase, sumele alocate pentru cei 4 ani fiind:
PNS prevede intervenții în sectorul apicol, finanțate în proporție de 50% de către UE (30,4 milioane euro), cu un budget total de 60,8 milioane euro. Intervențiile au în vedere combaterea agresorilor și a bolilor specific stupilor, în special a varoozei, raționalizarea transhumanței/stupăritului pastoral și acțiuni pentru îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.
Pilonul II
Suma totală prevăzută pentru Pilonul II este de 5,87 miliarde euro, proveniți atât de la FEADR cât și de la Bugetul de stat, distribuiți de către AFIR.
Pentru a crește competitivitatea sectorului agricol, planul va aloca 1,1 miliarde euro pentru investiții în ferme și unități de prelucrare. Aceste investiții au ca scop îmbunătățirea orientării fermierilor către piață și creșterea valorii adăugatea produselor agricole prin investiții în tehnologii noi și în energie regenerabilă, pentru a susține creșterea profitului agricultorilor.
De suma totală de 663 de milioane euro vor beneficia zonele afectate de constrângeri naturale, cum ar fi zonele montane sau regiunile afectate de secetă sau eroziune, în special în sudul și estul României.
Tineri fermieri
România se așteaptă să sprijine prin intermediul noului PNS peste 36 000 de tineri fermieri cu o combinație de instalații de sprijinire a zonelor rurale (250 de milioane de euro) și sprijin complementar pentru venituri (67 de milioane de euro). În plus, aproape 170 de milioane de euro sunt rezervate pentru investiții care sprijină dezvoltarea afacerilor tinerilor fermieri. Sprijinul complementar pentru venituri se alocă pe lângă sprijinul pe suprafață, sumă suplimentară de 67 de milioane de euro fiind redistribuită către tinerii fermieri până în 40 ani cu formare sau experiență domeniu agricol. Acest lucru va contribui la promovarea reînnoirii generațiilor și la protejarea viitorului producției agricole. Ajutorul este complementar cu alte tipuri de sprijin plătite tinerilor fermieri și va avea un cuantum defalcate pe ani de:
Măsuri de susținere a agriculturii prietenoase cu mediul
Pe partea de sustenabilitate și practici agricole ecologice, PNS 2023-2027 prevede alocarea a aproximativ 29% din pachetul de plăți directe pentru eco-scheme (Pilonul I), care reprezintă stimulente pentru fermierii care depășesc cerințele legale sau practicile recomandate în ceea ce privește clima și mediul. Un sprijin semnificativ (41 % din bugetul Pilonului II pentru dezvoltare rurală) va fi, de asemenea, utilizat pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu o valoare naturală ridicată, de exemplu, zonele care sunt importante pentru viața păsărilor și a fluturilor. Se așteaptă ca fermierii să aplice aceste practice, anual, pe 611 000 de hectare de teren.
Un sprijin de aproximativ 1,64 miliarde de euro va fi acordat fermierilor care doresc să pună în aplicare practici agricole prietenoase cu mediul. Printre acestea se numără asigurarea faptului că cel puțin 5% din suprafață să conțină elemente de conservare a biodiversității și de peisajului (terenuri necultivate, pâlcuri de copaci, movile), diversificarea culturilor sau protejarea solului prin lucrări minime ale solului.
480 de milioane de euro vor fi disponibili pentru fermele mici (până la 10 hectare) pentru a motiva fermierii să adopte practici care vizează o agricultură durabilă, pentru a preveni degradarea solului și a îmbunătăți biodiversitatea. Pentru practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodării tradiționale) ajutorul prevăzut pentru 2023 este de 76,0 euro/ha.
Ajutorul în caz de pierdere a producției agricole
O măsură importantă prevăzută de PNS pentru perioada 2023-2027 este Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, pentru care este alocată suma 391,4 milioane euro. Instrumentul va fi transpus într-o lege care va reglementa înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură. Astfel, PNS prevede două forme de sprijin, respectiv 24,1 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare și 367,3 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile.
Informare și acces la fonduri
MADR a demarat deja o campanie de informare denumită “Caravana Cunoașterii”, destinată însă mai ales instituțiilor și altor parteneri din societatea civilă. Puteți găsi atașat prezentarea distribuită în cadrul acestor evenimente.
Eco Ruralis încurajează toți membrii să se informeze cu privile la plățile directe și alte forme de sprijin la care ar putea avea acces datorită acestui PNS în perioada 2023-2027. Ținând cont că gospodăriile țărănești și micii fermieri, mai ales cei care practică agroecologia țărănească, sunt cei mai vulnerabili atât la problemele de mediu cât și la a fi marginalizați pe piața agricolă, considerăm că este important ca ei să aibă acces la cât mai multe instrumente de sprijin. Accesarea acestor fonduri de către țărani și mici producători este esențială pentru a păstra producția agricolă țărănească, prietenoasă cu mediul și pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicată.
Asociația Eco Ruralis va continua să se informeze cu privire la condițiile de acces la diferitele surse de finanțare cuprinse în PNS. Această informația va fi mai apoi distribuită într-o serie de articole tematice pe această pagină. Vă urăm mult succes în accesarea fondurilor prevăzute în PNS!
Prezentare MADR a Planului Național Strategic pentru Agricultură 2023-2027
