Către:
Președinția României
Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale
Autoritatea Națională Fitosanitară – inclusiv în atenția Poliției Fitosanitare
Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor
Garda Națională de Mediu
Agenția Națională pentru Mediu și Arii Protejate
Ministerul Sănătății
Institutul Național de Sănătate Publică
Corpul de control al Primului Ministru
Parlamentul României

Spre informare:
Comisia Europeană – DG SANTE
Parlamentul European
Reprezentanța Permanentă a României la Uniunea Europeană
Centrul Național de Monitorizare a Riscurilor din Mediul Comunitar

Stimate instituții,

Asociația Eco Ruralis și Federația ROMAPIS vă adresează prezenta scrisoare deschisă, în vederea semnalării unor disfuncționalități structurale grave în organizarea și implementarea controalelor oficiale privind reziduurile de pesticide în România, astfel cum rezultă din analiza Raportului Autorității Naționale Fitosanitare pentru anul 2025, în corelație cu datele oficiale privind structura agriculturii naționale și cu evoluțiile recente din plan juridic.

Această intervenție nu vizează o simplă critică de oportunitate, ci evidențiază o problemă de conformitate cu principiile și obligațiile României care decurg din dreptul Uniunii Europene, în special în ceea ce privește caracterul proporțional, eficient și bazat pe risc al controalelor oficiale în domeniul siguranței alimentare și al utilizării pesticidelor.

Analiza datelor oficiale indică faptul că, în anul 2025, Autoritatea Națională Fitosanitară a analizat 4.092 de probe în cadrul controlului oficial, dintre care:

• Legume: 3.059 probe (≈74,8% din total);
• Fructe: 914 probe (≈22,3%);
• Cereale: doar 119 probe (≈2,9%).

Prin urmare, și în anul 2025, peste 97% din activitatea de control a ANF este concentrată asupra unui sector care reprezintă sub 4% din suprafața agricolă a României.

Această distribuție nu reprezintă o corecție a dezechilibrului constat anterior, ci dimpotrivă, o accentuare a acestuia, în condițiile în care sectorul legumicol ajunge să concentreze aproape 75% din totalul controalelor.

Raportarea acestor date la realitatea agricolă conduce la o concluzie care nu poate fi ignorată: din datele Ministerului Agriculturii sectorul cerealier și al plantelor tehnice ocupă aproximativ 6 milioane de hectare, reprezentând peste 70% din suprafața arabilă a României, în timp ce legumele sunt cultivate pe aproximativ 220.000 de hectare, adică sub 3%. Cu toate acestea, intensitatea controalelor raportată la suprafață arată că se efectuează aproximativ 1.360 de controale la 100.000 de hectare de legume, față de aproximativ 2 controale la aceeași suprafață de cereale. În termeni concreți, un hectar de legume este de aproape 700 de ori mai controlat decât un hectar de culturi cerealiere.

O asemenea diferență nu poate fi justificată prin variații metodologice sau considerente administrative, ci reflectă un model sistematic de organizare selectivă și discriminatorie a controalelor, contrar principiului proporționalității și obligației legale ca acestea să fie fundamentate pe o evaluare obiectivă și reală a riscurilor.

Gravitatea acestei situații este amplificată în contextul utilizării pesticidelor în România. Timp de aproximativ 12 ani, Ministerul Agriculturii a autorizat, prin derogări succesive, utilizarea neonicotinoidelor – substanțe interzise la nivelul Uniunii Europene din cauza impactului lor asupra polenizatorilor, biodiversității și mediului, fapt care a condus inclusiv la declanșarea unei proceduri de infringement împotriva României. Aceste derogări au vizat în mod direct culturile de porumb și floarea-soarelui, adică exact acele culturi dominante în agricultura națională și care, în mod paradoxal, rămân cele mai puțin supuse controalelor.

Situația juridică a acestor substanțe a fost clarificată în mod decisiv în martie 2025, când Curtea de Apel Cluj a dispus suspendarea autorizațiilor temporare pentru neonicotinoide, decizia fiind executorie de drept. În 2025, orice utilizare a acestor substanțe pentru tratamentul porumbului și floarei-soarelui a intrat sub incidența unor restricții stricte, cu obligația autorităților de a verifica respectarea acestora.

Cu toate acestea, analiza raportului ANF pentru anul 2025 nu indică nicio orientare a controalelor către culturile de porumb și floarea-soarelui. Mai mult, floarea-soarelui nu este inclusă deloc în programul de monitorizare, iar controlul cerealelor rămâne superficial, atât din perspectiva volumului de probe, cât și a relevanței statistice. În aceste condiții, nu poate fi susținut că există un mecanism real de verificare a respectării interdicțiilor legale privind neonicotinoidele. Această lacună este cu atât mai problematică cu cât cerealele și plantele tehnice reprezintă baza lanțului alimentar și sunt utilizate pe scară largă în produse de consum curent – de la panificație și produse din carne până la sosuri și alimente procesate – fiind, în practică, dificil de evitat în alimentația zilnică. În consecință, absența unui control adecvat asupra acestor culturi ridică semne serioase de întrebare cu privire la respectarea standardelor privind utilizarea durabilă a pesticidelor pe milioane de hectare care influențează direct expunerea populației.

De altfel, chiar datele ANF confirmă existența unui risc concret în sectorul cerealier, prin detectarea unor reziduuri de substanțe din categoria neonicotinoidelor în probele analizate. Cu toate acestea, aceste constatări nu sunt urmate de o intensificare a controalelor în sectoarele vizate, ceea ce indică o ruptură între evaluarea riscului și acțiunea administrativă.

De asemenea, este necesar de subliniat că misiunea Autorității Naționale Fitosanitare nu se limitează la asigurarea siguranței alimentare, ci include în mod explicit și protejarea mediului. În practică însă, obligațiile privind protecția mediului și a polenizatorilor sunt tratate insuficient, în lipsa unor controale efective în teren privind nivelul de contaminare a culturilor și a mediului agricol. Această omisiune sistemică are consecințe directe și grave asupra sectorului apicol, care suportă în mod disproporționat efectele utilizării intensive a pesticidelor, în absența unui control real asupra surselor de contaminare.

Această situație are implicații sistemice profunde. În primul rând, se creează o imagine distorsionată asupra surselor de contaminare, prin supraexpunerea sectorului legumicol, în care predomină de exploatații agricole mici și mijlocii, și subreprezentarea sectorului marilor exploatații agricole care cultivă în principal cereale și plante tehnice. În al doilea rând, lipsa controalelor în sectoarele unde utilizarea pesticidelor este cea mai intensivă și unde au fost acordate derogări pentru substanțe interzise conduce la o subminare a obiectivelor de protecție a sănătății publice și a mediului. În al treilea rând, absența unor mecanisme de trasabilitate și control în teren face imposibilă verificarea efectivă a respectării interdicțiilor legale, inclusiv a celor rezultate din hotărâri judecătorești.

În aceste condiții, sistemul actual de control nu poate fi considerat nici eficient, nici credibil și nici conform cu cerințele dreptului Uniunii Europene. Mai mult, există indicii serioase că modul de organizare a controalelor conduce la evitarea sistematică a sectoarelor cu risc ridicat și la concentrarea asupra unor categorii de producători care nu reprezintă sursa principală a riscurilor identificate.

În lumina celor expuse, considerăm că se impune o intervenție instituțională urgentă, atât la nivel național, cât și la nivel european, pentru a corecta aceste disfuncționalități și pentru a asigura conformitatea sistemului de control cu obligațiile legale în vigoare.

Solicităm, în mod concret, adoptarea următoarelor măsuri:

1. Revizuirea Programului național de monitorizare a reziduurilor de pesticide în legume, fructe și cereale din producția internă în conformitate cu prevederile Regulamentului (CE) nr. 396/2005, pentru anul 2026, astfel încât distribuția controalelor să fie fundamentată pe proporția suprafețelor cultivate și pe o evaluare reală a riscurilor, inclusiv a celor asociate utilizării pesticidelor interzise.
2. Includerea explicită și prioritară a culturilor de porumb și floarea-soarelui în planurile de control, în special în contextul utilizării istorice și potențial ilegale a neonicotinoidelor.
3. Solicitarea de clarificări oficiale și complete privind finalizarea procesului (coordonat de ANF și MADR) de revizuire a Planului Național de Acțiune privind diminuarea riscurilor asociate utilizării produselor de protecție a plantelor, inclusiv publicarea formei finale și a documentației aferente, având în vedere că procesul desfășurat în anul 2025 a fost încheiat în luna iulie într-un mod abrupt și netransparent, fără informarea membrilor grupului de lucru desemnat să pregătească prima versiune a Planului.
4. Dezvoltarea unui sistem funcțional de trasabilitate a semințelor tratate cu pesticide și a utilizării pesticidelor, cu participare instituțională și cetățenească inclusivă, care să permită identificarea și sancționarea utilizărilor ilegale.
5. Publicarea transparentă și detaliată a datelor privind controalele efectuate, inclusiv criteriile de selecție a probelor și distribuția acestora pe culturi și regiuni.
6. Sesizarea și implicarea instituțiilor competente, inclusiv a Corpului de Control al Guvernului și a Comisiei Europene, în vederea evaluării conformității sistemului de control a pesticidelor din România.

Prezenta scrisoare deschisă reprezintă un apel ferm la respectarea principiilor de legalitate, proporționalitate și eficiență în exercitarea atribuțiilor de control, precum și la protejarea reală a sănătății publice, a mediului și a interesului general.

În absența unor măsuri corective rapide și efective, există riscul perpetuării unui sistem de control care nu doar că este ineficient, dar contribuie la menținerea unor practici contrare statului de drept, siguranței alimentare și dreptului Uniunii Europene.

Cu deosebită considerație,

Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali
Federaţia asociaţiilor apicole din România – ROMAPIS

Scrisoarea deschisă în format PDF – limba română

Scrisoarea deschisă în format PDF – limba engleză

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2025 – în limba română

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2025 – în limba engleză

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2024 – în limba română

Analiza controalelor asupra pesticidelor din anul 2024 – în limba engleză

Articolul Scrisoare deschisă despre controalele discriminatorii asupra pesticidelor în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Front comun fără precedent între fermieri, apicultori și organizații de mediu

Un număr amplu de organizații reprezentative din agricultură, apicultură și mediu solicită Guvernului României și ministrului Agriculturii să mențină poziția națională de respingere a noilor tehnici genomice (NGT)* și să voteze împotriva acordului final ce va fi analizat la Consiliul UE pe 19 decembrie 2025.

Semnatarii avertizează că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NGT1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețele terțe care interzic organismele modificate genetic. Totodată, decizia ar expune România unui risc major de dependență față de companiile multinaționale din industria biotehnologiilor și semințelor industriale, creând premisele unui monopol asupra accesului la materialul genetic și la sămânță, în detrimentul semințelor țărănești locale, amelioratorilor independenți și cercetării publice.

Un aspect deosebit de important este că scrisoarea este semnată împreună atât de organizațiile fermierilor comerciali de mari dimensiuni cât și de organizațiile micilor producători, apicultori și organizații de mediu ale societății civile. Este un demers rar întâlnit, care demonstrează gravitatea situației și consensul larg privind necesitatea protejării agriculturii și sustenabilității.

Organizațiile semnatare consideră că abandonarea poziției inițiale a României, fundamentată științific și aliniată practicilor internaționale, reprezintă „o capitulare în fața intereselor industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești”.

“Semințele țărănești și schimburile de semințe între țărani și fermieri sunt temelia autonomiei și rezilienței agriculturii românești. Noile reglementări NGT și problema brevetelor riscă să transforme aceste practici tradiționale într-o activitate imposibilă. Dacă permitem pierderea libertății de a păstra, folosi și schimba semințe adaptate local, pierdem nu doar biodiversitatea agricolă, ci și viitorul fermelor mici și mijlocii din România. Cerem Statului Român să nu sacrifice drepturile țăranilor și fermierilor la semințe în favoarea intereselor industriei biotechnologice”, declară Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

”În numele rezilienței ni s-au promis plante mai rezistente la secetă și dăunători, însă compromisul Consiliului UE ne lasă fără tehnologiile existente precum Clearfield și Express, încadrate direct ca NGT-2 și supuse acelorași reguli ca organismele modificate genetic, fără beneficii reale pentru fermieri, dar cu costuri mai mari și o dependență tot mai accentuată de deținătorii de brevete”, avertizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Solicitările principale adresate Statului Român:

• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură
• Revenirea la principiul „plantă cu plantă”, cu analiză de risc individuală pentru fiecare varietate NGT
• Reguli clare de coexistență pentru a proteja fermierii și apicultorii de contaminare
• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale
• Dacă aceste condiții nu sunt incluse în textul final, România trebuie să voteze împotrivă.

Scrisoarea deschisă completă și lista organizațiilor semnatare poate fi consultată aici.

Persoane de contact:

Ramona Duminicioiu, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali: ramona@ecoruralis.ro.

Liliana Piron, Alianța pentru Agricultură și Cooperare: office@agri-co.ro

= = = = =

* Noile tehnici genomice (NGT) sunt tehnici de ameliorare de laborator, care modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor. Sursa: Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară

Articolul Fermierii, apicultorii și organizațiile societății civile cer României să voteze împotriva acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

SCRISOARE DESCHISĂ

Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să rămână fermă în respingerea acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) și să mențină mandatului politic susținut până în prezent

CĂTRE:

• Președinția României României – Domnul Președinte Nicușor Daniel Dan
• Guvernul României – Domnul Prim-ministru Ilie Bolojan
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Domnul Ministru Florin-Ionuț Barbu
• Ministerul Afacerilor de Externe – Doamna Ministru Oana Țoiu
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Doamnei Ministru Diana – Anda Buzoianu
• Ministerul Sănătații – Domnului Ministru Alexandru Florin Rogobete
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Domnul Ministru Dragoș Pîslaru
• Senatul României – Domnul Președinte Mircea Abrudean
• Camera Deputaților – Domnul Președinte Sorin-Mihai Grindeanu
• Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
• Membrii Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• Reprezentanța Comisiei Europene în România
• Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană – Doamna Ambasador Iulia Matei și domnul Ministru Plenipotențiar Achim Irimescu
• Europarlamentarii din România

Subiect: Acordul Consiliului UE și al Parlamentului European privind accesul pe piață al plantelor obținute prin noi tehnici genomice (New Genomic Techniques – NGT)

Subsemnații, organizații reprezentative ale agriculturii, apiculturii, cooperării, mediului și sectorului ecologic din România, exprimăm dezaprobarea profundă, dar mai ales îngrijorarea privind rezultatul negocierilor inter-instituționale (trilog) privind Regulamentul privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT), încheiate la 3 decembrie 2025 sub președinția Danemarcei.

În lipsa oricăror noi informații, dezbateri sau comunicări, deci într-un mod complet netransparent, poziția României privind acest subiect de maxim interes pentru sectorul agroalimentar și securitatea agroalimentară națională s-a schimbat la 180 de grade. Ce interese sau ce entități au stat în spatele acestei transformări care expune România unui blocaj agricol ce va afecta toate generațiilor viitoare de fermieri și apicultori?

Soiurile, hibrizii și rasele românești – anulate

În forma actuală a acestui acord preliminar, genetica românească, fie că este vorba despre culturi agricole – soiuri sau hibrizi, sau despre rase și subrase locale, vor putea fi anulate de către entități externe care pot proba și obține interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură. În plus, aspectele privind contaminarea culturilor sau polenizare încrucișată devin un risc major la care este expusă orice fermă care alege să nu cultive NGT.

Exporturi agricole blocate

Actualul acord privind NGT nu oferă fermierilor români nicio garanție că exporturile nu vor fi blocate către țările terțe care în prezent achiziționează cea mai mare parte a producției agricole vegetale ce pleacă din țara noastră. Vorbim în special despre țări musulmane, dar și de alte destinații care resping importul de plante modificate genetic și care aplică aceeași rigoare și pentru NGT.

Transformarea României integral într-o țară importatoare

Adoptarea NGT în contextul acordului cu statele MERCOSUR ne aduce în situația unei lipse complete a unor instrumente legale de protecție a pieței UE în raport cu produsele de import obținute prin biotehnologii. România și agricultura românească. prin producția locală convențională și ecologică, vor fi complet expuse deschiderii pieței către produsele biotech din import.

Introducerea pe piață a unor produse agroalimentare netestate pe termen mediu și lung în consumul animal și uman

NGT1, lipsite de etichetare la consum, fără analize de risc pentru fiecare produs în parte, nu vor putea fi garantate legal și tehnic nici pentru fermieri sau apicultori, nici pentru consumatori. Nu există posibilitatea de construire a unui sistem de management al riscului în cazul acestor produse, nici de creare a unui sistem de asigurări pentru culturi.

Nu se cunosc consecințele utilizării acestor tipuri de semințe și de culturi, nici din punct de vedere al producției, nici al impactului asupra consumului uman si al animalelor.

Contaminarea culturilor convenționale, ecologice și a florei spontane

Fiind eliberate în mediu fără măsuri de coexistență, plantele din flora spontană vor fi expuse contaminării, inclusiv culturile convenționale și ecologice. Acestea se pot contamina cu genă patentată, iar astfel de incidente pot conduce la procese în justitie împotriva fermierilor.

PUNCT DE VEDERE / CONCLUZIE

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român și Reprezentanților României să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Vă rugăm să parcurgeți argumentația noastră în susținerea celor de mai sus:

POZIȚIA INIȚIALĂ A ROMÂNIEI – ABANDONATĂ ÎN TRILOG

Organizațiile naționale de fermieri din convențional și ecologie au contribuit activ la elaborarea poziției pe care România a susținut-o în aceste negocieri. Această poziție, pe care am exprimat-o public și constant, prevedea:

• Echivalarea plantă cu plantă, în urma unui dosar complet de analiză de risc, și NU echivalarea automată a unei întregi categorii
• Analize de risc individuale pentru fiecare varietate de plante NGT
• Trasabilitate și etichetare obligatorii
• Metode de identificare și testare înainte de introducerea pe piață
• Interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură
• Reguli clare privind coexistența pentru protecția fermierilor și apicultorilor

Aceste propuneri urmau modelul reglementărilor din țările mari dezvoltatoare de biotehnologie (SUA, Brazilia, Argentina, China, India, Canada, Africa de Sud, etc.) – care toate aplică analizarea și echivalarea plantă cu plantă, nu echivalarea unei întregi categorii fără analize de risc.

REZULTATUL TRIALOGULUI – CAPITULARE TOTALĂ

1. Renunțarea la trasabilitatea și etichetarea NGT1

Conform Articolului 3 (Definiții), modificarea indusă prin NGT rămâne caracteristică a plantei și este transmisă generațiilor următoare și produselor derivate. Totuși, Articolul 5, coroborat cu Anexa I, stabilește că NGT1 sunt considerate echivalate cu plantele convenționale, eliminând trasabilitatea și etichetarea pe lanțul alimentar. Aceasta generează o contradicție structurală: fermierii poartă răspunderea, deși produsul final este declarat convențional.

Această contradicție transferă întreaga responsabilitate și tot riscul asupra fermierilor, care trebuie să gestioneze etichetarea semințelor, dar nu beneficiază de nicio trasabilitate ulterioară pentru a-și proteja producția convențională

Sectorul ecologic nu va avea instrumente pentru a verifica puritatea semințelor pe care le achiziționează, atunci când folosesc sămânță convențională – practică permisă de Regulamentul (UE) 2018/848 în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate.

Fermierii și apicultorii ecologici riscă pierdere certificării ecologice prin utilizarea neintenționată a semințelor NGT1, fără să aibă posibilitatea de verificare.

2. Brevetarea trăsăturilor naturale – calea liberă către monopoluri

Co-legiuitorii au renunțat la amendamentele PE referitoare la modificarea Directivei privind biotehnologiile și interzicerea brevetării. Această decizie are consecințe devastatoare:

1. Brevetarea caracteristicilor care există deja în natură

• Noul cadru deschide calea pentru extinderea brevetelor (Directiva 98/44/EC) la trăsături și segmente genetice care există deja în natură (in vivo).
• Patrimoniul genetic natural și convențional nu mai este protejat – companiile pot breveta caracteristici pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul mileniilor și pe care amelioratorii tradiționali le-au selecționat prin secole de muncă.
• Această apropriare a patrimoniului genetic comun contravine principiilor de bază ale ameliorării plantelor și subminează drepturile amelioratorilor (UPOV).
• Refuzăm să legăm această situație cu propunerea de desființare a ISTIS-ului, entitate care reprezintă UPOV la ninel național.

1. Capcana dublă: NGT + Regulamentul PRM

Consiliul a adoptat pe 10 decembrie 2025 și poziția sa privind Regulamentul material de reproducere vegetală (PRM), care menține restricții severe asupra schimbului de semințe între fermieri – permițând doar schimburi în natură, în cantități mici și la nivel local, ceea ce înseamnă pentru fermierii de cultură mare din România, restricționarea opțiunilor și creșterea costurilor de producție.

Combinația celor două regulamente creează o capcană:

• Brevetarea trăsăturilor naturale prin NGT limitează accesul la diversitatea genetică
• Restricțiile PRM asupra schimbului de semințe împiedică fermierii să-și păstreze și să-și schimbe propriile semințe adaptate local
• Rezultat: Fermierii devin complet dependenți de semințele certificate comerciale, controlate prin brevete de câteva companii multinaționale

1. Contradicția cu obiectivele de agroecologie și reziliență climatică

UE promovează activ măsuri de agroecologie și subliniază importanța utilizării semințelor adaptate condițiilor locale pentru asigurarea rezilienței climatice.

Însă:

• Fără libertatea de a schimba semințe locale (restricționată de PRM)
• Cu brevetarea trăsăturilor naturale (permisă de NGT)
• Fără acces liber la diversitatea genetică (controlată prin brevete)

Cum pot fermierii și apicultorii să practice agroecologie și să-și adapteze producția la condițiile locale și la schimbările climatice?

Această combinație de regulamente subminează exact acele practici agricole pe care UE declară că le susține:

• Diversificarea culturilor – imposibilă când accesul la diversitate genetică este brevetat
• Soiuri adaptate local – imposibile când schimbul de semințe este restricționat
• Reziliența climatică – imposibilă când fermierii depind exclusiv de semințe certificate comerciale care nu au fost testate înainte de înregistrarea în catalogul oficial, în condiții pedoclimatice locale.
• Autonomia fermierilor – distrusă prin dependența totală de companii multinaționale

1. Sfârşitul semințelor salvate – practică tradițională în România

• Libertatea fermierilor de a reutiliza sămânța salvată este o practică tradițională esențială în România, în special pentru cereale.
• Brevetarea trăsăturilor naturale înseamnă că fermierii pot fi acuzați de încălcarea brevetelor chiar dacă folosesc semințe pe care le-au cultivat ei înșiși, dacă acele semințe conțin trăsături brevetate care există în natură
• Combinat cu restricțiile PRM asupra schimbului, această practică tradițională devine imposibilă

4. Absența regulilor de coexistență

S-a menținut mandatul CONS privind coexistența, ceea ce înseamnă absența unor reguli europene clare de protecție.

Consecință: Fermierii și apicultorii din sitemul convențional și ecologic rămân fără protecție juridică în caz de contaminare accidentală.

5. Evaluarea sectorului ecologic – amânată la monitorizare

Co-legiuitorii au agreat ca „evaluarea impactului reglementării asupra sectorului să fie parte a dispozițiilor de monitorizare”.

Consecință: Impactul va fi evaluat după ce daunele s-au produs, nu înainte.

CONSECINȚELE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

1. Pierderea piețelor de export pentru România

Fără trasabilitate și fără dosare individuale de analiză de risc, exportatorii români nu vor putea demonstra autorităților din țările terțe că producțiile sunt libere de material NGT.

Conform prevederilor propunerii de regulament, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT – materialul genetic păstrează această caracteristică în generațiile următoare. Fără trasabilitate în lanțul de comercializare, acest material se poate răspândi necontrolat, compromițând întreaga producție convențională și ecologică.

Problema fundamentală: Sămânța este etichetată NGT1, dar recolta este considerată convențională. Cum demonstrează fermierii, apicultorii și exportatorii că produsele lor sunt cu adevărat convenționale când nu există trasabilitate? Cheia stă la producătorul de semințe, care nu are nicio obligație de a furniza garanții sau documentație pentru export.

Piețele de export ale României (Turcia, Maroc, Algeria, Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite) au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele biotecnologice. Turcia pedepsește cu închisoare de până la 12 ani introducerea de produse cu evenimente genetice.

Rezultat: Respingeri la vamă, pierderi economice masive, deteriorarea reputației României ca furnizor de încredere. Toate costurile testării și certificării vor cădea asupra fermierilor.

2. Problema importurilor de biotehnologii echivalente cu NGT 1 din SUA, Mercosur și alte state terțe – un risc major, imposibil de controlat.

Uniunea Europeană se va confrunta cu volume mari de produse obținute prin biotehnologii avansate, echivalente NGT 1, provenite din țări terțe unde aceste tehnologii sunt deja utilizate pe scară largă și care vor intra pe piața unică fără restricții reale. Aceste produse vor respecta formal criteriile de punere pe piață în UE, ceea ce va genera o pierdere semnificativă de competitivitate pentru fermierii europeni, obligați să producă sub presiunea unor condiționalități de mediu, sociale și economice mult mai stricte decât competitorii lor externi.

În prezent, nu există instrumente juridice solide care să permită protejarea pieței europene în raport cu aceste importuri masive, ceea ce expune UE unui risc comercial și strategic major.

3. Sectorul ecologic – vulnerabilitate critică și insecurizare sistemică

Agricultura ecologică depinde profund de semințele convenționale în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate pentru toate speciile și soiurile necesare. Regulamentul (UE) 2018/848 permite această practică.

Fără trasabilitate în lanțul de comercializare:

• Fermierii ecologici nu pot verifica dacă semințele convenționale pe care le achiziționează conțin material genetic NGT1, deoarece acestea nu vor fi etichetate și nu vor fi trasabile după stadiul de sămânță
• Riscul de decertificare prin utilizarea neintenționată devine real și constant, cu consecințe economice devastatoare
• Insecurizarea completă a aprovizionării – fermierii ecologici nu au nicio garanție că pot procura semințe curate convenționale
• Toate costurile testării și verificării vor cădea asupra fermierilor ecologici, fără nicio responsabilitate din partea producătorilor de semințe
• Compromiterea principiilor agriculturii ecologice: Regulamentul UE privind producția ecologică exclude utilizarea OMG-urilor, dar echivalarea automată a NGT1 subminează această excludere

3. Distrugerea autonomiei fermierilor, apicultorilor și a agroecologiei

Combinația NGT + PRM creează o capcană din care fermierii nu pot scăpa:

1. Monopolizarea semințelor prin brevete pe trăsături naturale

1. Companiile pot breveta caracteristici genetice care există în natură
2. Fermierii nu mai pot folosi liber diversitatea genetică existentă
3. Dependența totală față de semințele certificate comerciale

1. Blocarea schimbului de semințe locale adaptate

• Regulamentul PRM permite schimburi doar în natură, în cantități mici și la nivel local
• Fermierii nu pot dezvolta și distribui soiuri adaptate condițiilor locale
• Rețelele de conservare și schimb de semințe sunt restricționate sever

1. Imposibilitatea practicării agroecologiei

UE promovează agroecologia și reziliența climatică, dar:

• Cum diversifici culturile când accesul la diversitate genetică este brevetat?
• Cum dezvolți soiuri adaptate local când schimbul de semințe este restricționat?
• Cum asiguri reziliența climatică când depinzi exclusiv de semințe certificate comerciale?
• Cum practici agroecologia când autonomia fermierilor este distrusă?

Această contradicție fundamentală arată că regulamentele nu sunt concepute pentru a ajuta fermierii, ci pentru a crea piețe captive pentru industria semințelor.

1. Sfârşitul practicilor tradiționale românești

• Reutilizarea semințelor salvate – imposibilă din cauza brevetelor pe trăsături naturale
• Schimbul de semințe între fermieri – restricționat sever de PRM
• Conservarea soiurilor locale – împiedicată de ambele regulamente
• Adaptarea la condițiile locale – imposibilă fără acces liber la diversitate genetică

4. Transferul complet al riscurilor și crearea dependenței totale

Producătorii de semințe NGT nu au nicio obligație de trasabilitate în lanțul de comercializare, de furnizare de garanții pentru export sau de asumare a responsabilității pentru contaminări.

Toată responsabilitatea și toate costurile se transferă asupra fermierilor:

• Fermierii trebuie să gestioneze etichetarea semințelor NGT1
• Fermierii trebuie să dovedească puritatea producției convenționale și ecologice fără instrumente de verificare
• Fermierii suportă toate costurile testării, certificării și eventualelor pierderi de export
• Fermierii ecologici riscă decertificarea fără posibilitatea de a verifica semințele convenționale pe care le achiziționează
• Fermierii pierd accesul la semințele tradiționale și la practici agroecologice

Solicitările noastre se bazează și pe principiul precauției, consacrat de articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care impune prevenirea riscurilor potențiale pentru mediu, agricultură și sănătatea publică în condiții de incertitudine științifică. În absența unor evaluări de risc individuale și a trasabilității pe lanțul de comercializare, autorizarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice contravine acestui principiu și practicii consacrate a Uniunii Europene în domenii sensibile precum siguranța alimentară și protecția mediului.

SOLICITĂRILE NOASTRE

Având în vedere că analiza textului final de compromis este programată pentru 19 decembrie 2025, solicităm urgent:

1. Reconsiderarea poziției României

România trebuie să ceară în cadrul analizei finale:

Privind NGT:

• Revenirea la echivalarea plantă cu plantă cu analiză de risc individuală
• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea expresă a brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură (in vivo)
• Modificarea Directivei 98/44/EC pentru protecția patrimoniului genetic natural și convențional
• Reguli clare de coexistență pentru protecția fermierilor
• Garanții obligatorii din partea producătorilor de semințe privind conformitatea cu cerințele piețelor de export

Privind coerența cu PRM și obiectivele de agroecologie:

• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri, pentru a permite practici agroecologice și adaptarea la condițiile locale
• Facilitarea conservării și utilizării soiurilor locale și a rețelelor de conservare a diversității genetice
• Asigurarea că fermierii și apicultorii pot practica efectiv agroecologia și pot dezvolta reziliența climatică prin acces liber la diversitatea genetică

2. Votul României

DACĂ ACESTE CERINȚE FUNDAMENTALE NU SUNT ACCEPTATE, ROMÂNIA TREBUIE SĂ VOTEZE ÎMPOTRIVA AMBELOR TEXTE FINALE (NGT ȘI PRM).

Este inacceptabil ca România să sprijine regulamente care:

• Abandonează poziția sa inițială
• Ignoră practica internațională
• Brevetează patrimoniul genetic natural
• Creează o capcană prin combinația NGT + PRM
• Distrug autonomia fermierilor și practici tradiționale
• Fac imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează
• Expune fermierii la pierderea piețelor de export
• Destabilizează sectorul ecologic
• Transferă toate riscurile asupra producătorilor agricoli

3. Transparență și consultare

Solicităm:

• Explicarea publică a motivelor pentru care poziția inițială a României a fost abandonată
• Raportare transparentă către Parlament și organizațiile reprezentative
• Evaluarea impactului cumulat al regulamentelor NGT și PRM asupra agriculturii românești, agroecologiei și rezilienței climatice

RELUĂM CONLUZIA:

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Permit importuri de produse care nu mai pot fi controlate și care afectează direct competitivitatea fermierilor europeni;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român, precum și membrilor Parlamentului European care reprezintă România, să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor, apicultorilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Cu respect,

În numele organizațiilor semnatare:

1. Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin:
   PRO AGRO               prin președinte Ionel ARION
   LAPAR                       prin președinte Nicolae VASILE
   UNCSV                      prin președinte Mircea BĂLUȚĂ
   AFF                           prin președinte Vlad MACOVEI

2. Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor din România – AMSEM, președinte Mihai MIRITESCU
3. Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, prin președintă Ramona Duminicioiu
4. Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, prin vicepreședinte Constantin Dobrescu
5. Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR, prin președintă Cristina Chinole
6. Federația Peisaj Deschis, prin președintă Viktoria Luft
7. Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil, prin coordonatoare Gabriela Iordan
8. Asociatia Institutul de Cercetare în Permacultură din Romania, prin președinte Ionuț Bădică
9. Ateliere fără Frontiere și Ferma Bio&Co., prin directoare generală Cristina Bîcîilă
10. Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu (județul Prahova), prin președinte Mircea Crisbășanu
11. Asociația Bucuria Pământului (județul Buzău), prin președintă Marta Viscuț
12. Inițiativa de Educație pentru Permacultură „După Gard” (județul Alba), prin președintă Ioana Joca-Pohl
13. Asociația Hosman Durabil (județul Sibiu), prin președinte Joachim Cotaru
14. Asociația EnCaRe Environmental Care Resources (județul Bihor), prin președinte Joaquin Rueda Pilar
15. Societatea Română de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie, prin președinte, dr. Ștefan Stîngaciu
16. Bee Friends Api Cooperativa Agricola (Ploiești), prin președinte Roxana Stoica.
17. Asociația Educației Neoumaniste și Asociația Armutel România (București), prin președinte Didi Ananda
18. Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România, prin președinte Gheorghe Vlad
19. Sindicatul Fermierilor Patrioți, prin Președinte Ștefan MUSCĂ
20. Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică – “BIO România”, prin Președinte Avraham Marian Cioceanu
21. Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat, prin Președinte Buzatu Constantin
22. Grupul Semințe cu Suflet, prin coordonatoare Rodica Meiroșu
23. Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România, prin președinte Marius Cobârzan

Scrisoarea deschisă în format pdf poate fi consultată aici.

Articolul SCRISOARE DESCHISĂ – Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să respingă acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

adresată domnului Ministru al Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Adrian-Ionuț Chesnoiu

Stimate Domnule Ministru,

În cadrul întâlnirii la care ați invitat organizații ale apicultorilor în data de 16.12.2021 ne-ați comunicat intenția dumneavoastră de a acorda o autorizație de urgență pentru utilizarea insecticidelor din clasa neonicotinoidelor și la floarea-soarelui în anul 2022. Asociațiile semnatare solicită ferm renunțarea la emiterea derogării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor, în baza următoarelor argumente:

1. Majoritatea agricultorilor (apicultori și fermieri) din România doresc să nu fie afectați de neonicotinoide și nici să le folosească. În urmă cu doi ani salutam primii pași și progresele făcute de MADR prin neacordarea acestor autorizații de urgență pentru floarea-soarelui iar anul trecut ne-am exprimat dezamăgirea că ați repetat totuși derogarea pentru porumb. Vestea despre reluarea derogărilor la floarea-soarelui din 2022 produce o imensă frustare și deznădejde printre apicultorii reprezentați de ROMAPIS precum și a cvasitotalității acelora care nu sunt membrii în asociațiile care compun federația.

Mai mult, fermierii mici și mijlocii – care reprezintă majoritatea covârșitoare a fermierilor din România (conform datelor MADR – peste 90% din exploatații sunt mai mici de 5 ha și peste 99% din exploatații sunt mai mici de 100 ha)¹ nu folosesc neonicotinoide și nu au solicitat ministerului autorizarea acestora în România. În fapt, o categorie extrem de limitată de fermieri, respectiv marii fermieri (conform datelor MADR doar 0,36% reprezintă ponderea fermelor cu dimensiune de peste 100 ha) a făcut parte din discuții cu MADR pe acest subiect. Asociația Eco Ruralis, care reprezintă în prezent peste 17 000 de membri – fermieri de familie mici și mijlocii din România (între 1-100 ha/exploatație) se opune ferm utilizării neonicotinoidelor în România, pe considerente de sănătate, de mediu, economice și de securitate alimentară. Contrazicem astfel orice declarație care pretinde că „fermierii” solicită autorizarea neonicotinoidelor.

2. Curentul european este împotriva neonicotinoidelor. Considerăm că propunerea pe care am aflat-o de la dvs anulează progresele realizate de România în ultimii 2 ani și speranța de intrare în normalitate, plasând țara noastră pe coordonate ce scot România din rândul statelor responsabile nu numai față de albine, pentru că ne referim la otrăvirea lentă dar sigură a solului, apelor și aerului României, la afectarea pe termen lung a biodiversității și periclitarea sănătății cetățenilor.

Așa cum știți, Strategia „De la fermă la furculiță” a Comisiei Europene a anunțat acțiuni de reducere a utilizării generale a pesticidelor cu 50% până în 2030. Un alt element central al Pactului Verde European este Strategia privind Biodiversitatea care stabilește obiectivul-cheie de a plasa cel puțin 25 % din terenurile agricole în agricultura ecologică. Este trist că, având în vedere cunoștințele existente în prezent cu privire la riscurile acestor produse, continuați să permiteți ca aceste insecticide să distrugă masiv ceea ce încă mai poate fi salvat din biodiversitatea țării noastre și descurajați conversia fermelor la agricultura ecologică.

3. Argumente științifice. În expunerea motivelor pentru care ați luat în considerare reluarea acestor derogări ați pretins imposibilitatea combaterii dăunătorului Tanymecus dilaticollis prin alte mijloace decât neonicotinoidele. Vă propunem mai jos 4 titluri de lucrări științifice solide care contrazic această teză pe care o auzim încă din anul primei derogări de acest fel emise de MADR:

– Furlan, L. & Kreutzweiser, D. Alternatives to neonicotinoid insecticides for pest control: case studies in agriculture and forestry (Alternative la insecticidele neonicotinoide pentru controlul dăunătorilor: studii de caz în agricultură și silvicultură). Environmental Science and Pollution Research 22, 135-147 (2015).

– Furlan, L. et al. An update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on systemic insecticides (O actualizare a evaluării integrate la nivel mondial (WIA) privind insecticidele sistemice). Partea 3: alternative la insecticidele sistemice. Environmental Science and Pollution Research 1-23 (2018).

– Jactel, H. et al. Alternativele la neonicotinoide. Environment International 129, 423-429 (2019).

– Veres,A. et al. 2020. An Update of the Worldwide Integrated Assessment (WIA) on Systemic Pesticides. Part 4: Alternatives in Major Cropping Systems. Environmental Science and Pollution Research 27(24): 29867–29899.

O altă opinie exprimată de dvs la întâlnirea menționată a fost aceea că nu există niciun studiu științific care să facă o legătură între folosirea neonicotionodelor și afectarea albinelor. Ne permitem să vă atragem atenția și pe această cale că în spatele opiniei exprimate de EFSA, autoritatea europeană competentă în domeniul evaluării toxicității pesticidelor, stau studii științifice ample, complexe și de necontestat cu privire la faptul că neonicotinoidele constituie un pericol pentru insectele polenizatoare. În opoziție cu opinia exprimată de dumneavoastră, vrem să vă aducem la cunoștință că există sute de cercetări științifice serioase de acest fel. O posibilă sursă de inspirație pe care vi-o sugerăm este chiar arhiva instituției pe care o conduceți, unde federația noastră a predat 52 lucrări științifice care tratează acest subiect, tipărite pe hârtie, cu adresa Nr. 53/09.10.2015. Pentru informare vă propunem de asemenea studiul unei lucrări mai vechi în care am fost implicați dar care, din păcate, își păstrează încă actualitatea: Apelul de urgență pentru albine (https://www.bee-life.eu/_files/ugd/8e8ea4_bb05322eee3d4f04b1425b55cc0cb9dc.pdf).

Domnule Ministru, o autorizație de urgență acordată în mod repetat încetează să mai fie o urgență, se transformă în obișnuită. În plus, criteriile de acordare a unei autorizații de urgență sunt bine descrise de către Comisie. Conform acestor criterii, administrația dumneavoastră trebuie să demonstreze că: există o „circumstanță specială” și că există „un pericol care nu poate fi stăpânit prin niciun alt mijloc rezonabil”. Vă rugăm să faceți publică metodologia utilizată pentru a stabili că nivelul de dăunători din floarea-soarelui reprezintă un pericol pentru economia agricultorilor, în condițiile aplicării managementului integrat al dăunătorilor (obligatorie și în România conform Directivei privind utilizarea durabilă a pesticidelor).

Având în vedere toate cele de mai sus, vă solicităm Domnule Ministru, să renunțați la emiterea derogării privind interdicția utilizării neonicotinoidelor pentru floarea-soarelui precum și a celei pentru porumb în anul 2022 și în viitor.

Scrisoarea deschisă  în format pdf.

Cu deosebită considerație,

Dr. Mircea Ciocan,
Președinte ROMAPIS

Szocs Boruss Miklos Attila
Președinte Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali

***

Note:

Articolul Scrisoare deschisă împotriva autorizării neonicotinoidelor în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Scrisoarea integrală este disponibilă mai jos, alături de lista semnatarilor, precum și atașată AICI.

Stimate dle Vice-președinte al Comisiei Europene Frans Timmermans,

În calitate de organizații ale societății civile și din domeniul economic, ne exprimăm îngrijorarea profundă față de încercările de a nu supune reglementărilor noua generație de culturi și animale modificate genetic (MG), obținute prin noi tehnici de editare a genomului[i], precum CRISPR/Cas.

Curtea Europeană de Justiție (CJUE) a decis că o nouă generație de Organisme Modificate Genetic trebuie să se supună legilor actuale ale UE privind OMG-urile.[ii] Excluderea lor din Directiva UE privind OMG-urile “ar compromite obiectivul protecției urmărit de Directivă și ar eșua în respectarea principiului precauției pe care aceasta urmărește să îl implementeze”, conform Curții (partea 53 a deciziei).

Industria de biotehnologie din agricultură declară că aceste organisme modificate genetic conțin doar mici schimbări ale ADN-ului, care ar putea apărea și în mod natural, drept pentru care nu expun niciun risc. Totuși, publicații științifice arată că noile tehnici de editare genetică permit realizarea de schimbări genetice semnificative și că acestea pot fi foarte diferite de cele care au loc în natură.[iii] Produsele obținute prin tehnici genomice sunt noi, iar procesul tehnic este fundamental diferit de tehnicile tradiționale de ameliorare și de aceea produsele tehnicilor genomice sunt protejate de brevete. Mai mult, noile tehnici de editare genetică pot cauza o serie de modificări genetice nedorite, care pot duce la producerea de noi toxine sau alergeni sau la transferul de gene rezistente la antibiotic.[iv] De asemenea, chiar și editările intenționate pot rezulta în trăsături îngrijorătoare în ceea ce privește siguranța alimentară și bunăstarea animalelor și a mediului.[v]

Aplicarea noilor tehnici genomice pentru ameliorarea în zootehnie ridică de asemenea îngrijorări etice și de bunăstare a animalelor. Acestea, printre altele, se datorează numărului mare de animale necesitate în faza de testare pentru producerea de urmași viabili și a lipsei predictibilității sau stabilității editărilor realizate pe animale. [vi] Astfel, editarea genetică a animalelor, plantelor sau microorganismelor, utilizând noi tehnici genomice, prezintă un pericol pentru consumatori, bunăstarea animalelor și a mediului înconjurător.

În calitatea dvs. de Vice-președinte al Comisiei Europene, veți fi implicat în trei procese viitoare de luare a deciziilor, relevante pentru acest subiect. În acest sens, vă solicităm să luați măsuri astfel încât a.) toate organismele derivate din tehnici genomice să continue să fie reglementate în concordanță cu actualele standarde UE în privința OMG, b.) produsele rezultate din ele să nu ajungă în mod ilegal în lanțul nostru alimentar și c.) Uniunea Europeană să adopte o poziție clară împotriva eliberării în mediu a organismelor obținute prin gene drive.

 (1) Decizia Comisiei în privința reglementării noilor tehnici genomice

Comisia Europeană trebuie să își stabilească viziunea cu privire la viitoarele reglementări a noilor tehnici genomice până la finalul lunii aprilie, în baza unui studiu realizat intern și mandatat de Consiliul de Miniștri.[vii] Comisarul responsabil, Stella Kyriakides, pare să considere tehnologia de editare genetică drept o cale către consolidarea sustenabilității agriculturii. Suntem îngrijorați că ar dori propunerea unei excluderi a anumitor tehnici genomice din legislația actuală europeană privind OMG, conform propunerii industriei de biotehnologie.

Nu este realist să ne așteptăm ca noile tehnici genomice să contribuie la reducerea impactului negativ al agriculturii asupra mediului și climei. Promisiunile de a crea culturi modificate genetic rezistente la secetă și de a reduce nevoia de pesticide sunt vechi precum este și tehnologia de editare genetică însăși.[viii] Aceste promisiuni au eșuat, în special pentru că obținerea unor producții stabile într-un mediu instabil este mai mult rezultatul unor practici agricole solide și a semințelor adaptate local, iar exemple de succes în acest sens sunt nenumărate.[ix] Mai mult, produsele obținute din tehnici genomice sunt protejate de brevete. Brevetele asupra semințelor au consecințe economice negative pentru sectorul agricol, inclusiv monopolizarea și concentrarea pe piața semințelor.  

• Vă solicităm să vă opuneți oricărei slăbiri a normelor UE privind OMG și să garantați aplicarea deplină a deciziei Curții Europene de Justiție din 25 iulie 2018, în acord cu principiul precauției. Pentru a obține acest lucru, Comisia trebuie să sprijine eforturile statelor membre de a preveni contaminările ilegale ale importurilor în Uniunea Europeană cu culturi modificate genetic neautorizate și create prin noi tehnici genomice.[x]

(2) Regresia anuntață a Marii Britanii în privința standardelor referitoare la OMG

Guvernul Marii Britanii derulează o consultare publică referitoare la includerea sau excluderea noilor tehnici de ameliorare, inclusiv inginerie genetică, în definirea Organismelor Modificate Genetic. În cazul în care actuala lor definiție se va schimba, în mod cert standardele lor naționale de sănătate și de mediu vor fi slăbite în comparație cu cele ale Uniunii Europene.[xi]

• Vă solicităm să sprijiniți un răspuns puternic din partea Comisiei Europene la adresa consultării derulate de Marea Britanie în privința unei posibile schimbări în legislație, ceea ce ar reprezenta o încălcare clară a principiului de non-regresie al Acordului comercial si de cooperare dintre UE și Marea Britanie. Vă rugăm să solicitați guvernului Marii Britanii să renunțe la planurile sale sau să înfrunte consecințele cu privire la viitorul comerț cu produse agricole dintre UE și Marea Britanie.

(3) Poziția UE privind reglementarea la nivel global a organismelor obținute prin gene drive

O îngrijorare concretă în privința aplicării noilor tehnici genomice sunt gene drive. Această tehnologie poate edita genetic, decima și eradica populații întregi de organisme sălbatice, dintre care în proporție covârșitoare insecte. [xii] Într-o perioadă de crize ecologice, când un milion de specii sunt amenințate, nu putem pur și simplu experimenta cu o tehnologie care a fost denumită “extincție la cerere”. [xiii] Un prim sondaj reprezentativ, derulat printre cetățenii din opt state membre ale UE, arată un nivel mare de opoziție și un grad mic de sprijin față de utilizarea tehnologiei gene drive în mediul înconjurător.[xiv]

Comisia Europeană a declarat că dorește să fie lideră în apărarea naturii, poziție reprezentativă pentru UE în viitoarele negocieri din cadrul Convenției ONU pentru Diversitate Biologică și Protocolul de la Cartagena.

• Vă solicităm să sprijiniți un moratoriu la nivel global privind eliberarea în mediu a organismelor obținute prin ‘gene drive’, bazat pe motive de precauție la nivel internațional, așa cum a fost înaintat apelul în Parlamentul European.[xv]

Domnule Vice-Președinte al Comisiei Europene, rezultatele acestor trei procese politice vor determina siguranța lanțului nostru alimentar și viitorul sănătății mediului și climei. Vă solicităm să garantați că decizia Curții Europene de Justiție va fi integral implementată. Ne bazăm pe Domnia voastră să susțineti principiul precauției, să apărați un nivel înalt de protecție și dreptul țăranilor și al consumatorilor deopotrivă să aleagă ce cultivă și consumă. Acest lucru presupune ca toate noile tehnici genomice să fie reglementate, analizate temeinic din perspectiva riscului și etichetate.

Semnatari:

Internațional

Biodynamic Federation

Demeter International

FIAN International

Navdanya International

Europa

Corporate Europe Observatory

European Coordination Via Campesina (ECVC)

Forum Civique Européen

Four paws

Friends of the Earth Europe

Greenpeace

IFOAM Organics Europe

Pesticide Action Network Europe

Slow Food Europe

WeMove Europe

Austria

Arche Noah

GLOBAL 2000 – Friends of the Earth Austria

ÖBV-Via Campesina Austria

Belgia:

Agroecology In Action

Amis de la Terre Belgique

BioForum

Boerenforum

CNCD-11.11.11.

FIAN Belgium

FUGEA (Fédération Unie de Groupements d’éleveurs et d’agriculteurs)

Inter Environnement Wallonie (IEW)

Libère Terre, association citoyenne et paysanne

Mouvement d’action paysanne (MAP)

Natagora Nature & Progrès Belgique

Quinoa

Réseau Meuse Rhin Moselle pour les semences paysannes et citoyennes

Terre-en-vue

UNAB Union des Agrobiologiqtes belges

Velt

Vereniging voor Ecologisch Leven en Tuinieren

Vitale Rassen

vzw Climaxi Wervel

Croația:

Croatian Organic Farmers Associations Alliance – HSEP

Zelena akcija / Friends of the Earth Croatia

ZMAG

Cipru

FoE Cyprus

Republica Cehă

Demeter Czech & Slovak Republic

Hnutí DUHA – Friends of the Earth Czech Republic

Members of S-0-S Slovenský ochranársky snem: Barborjak Sabina, Guldan Fero, Homolová Zuzana, Huba Mikuláš, Hudeková Zuzana, Kalašová Gabika, Lacinová Ľubica, Líška Branislav, Medal Richard, Medalová Klaudia, Nvota Juraj, Pačenovský Samuel, Párnická Soňa, Pavlovská Patrícia, Peciar Tomáš, Pifko Henrich, Szabó Štefan, Szabová Lucia, Šremer Pavel, Topercer Ján, Trubíniová Ľubica, Veverka Miloš, Zamkovský Juraj, Ziman Pavol, Kolková Ľubica

STUŽ – Společnost pro trvale udržitelný život

Danemarca:

Dansk Vegetarisk Forening

Demeterforbundet i Danmark

Foreningen for Biodynamisk Jordbrug

Frie Bønder Levende Land

Grøn Hverdag

Landsforeningen Praktisk Økologi

NOAH – Friends of the Earth Denmark

Slow Food København

Finlanda:

Biodynaaminen yhdistys – Biodynamiska föreningen

Esvy

Franța:

Confédération paysanne

Demeter France

MABD Mouvement de l’Agriculture Biodynamique

Objectif Zéro OGM

OGM Dangers

Pollinis

Sciences Citoyennes

Terres d’abeilles

Germania:

BUND – Bund für Umwelt und Naturschutz Deutschland e.V.

Kulturpflanzen- und Nutztiervielfalt e.V.

Apfel Gut e.V.

Arbeitsgemeinschaft bäuerliche Landwirtschaft (AbL) e.V.

Bioland

BOLW

Bundesverband Gruene Liga

Demeter e.V.

Fördergemeinschaft Ökologischer Obstbau (FÖKO e.V.)

Fruchtwechsel e.V.

GLS Bank

Interessengemeinschaft für gentechnikfreie Saatgutarbeit (IG Saatgut)

Naturland

Save Our Seeds

Slow Food Germany

Umweltinstitut München Verbraucherzentrale Bundesverband e.V.

Zukunftstiftung Landwirtschaft

Grecia:

Alternative Community Peliti

Association of Organic Farmers of Northern Greece

Dimitra”Organic farmers association of Ilia

Organic Markets of Attica

Ungaria:

Biodinamikus Közhasznú Egyesület

Fenntarthatóság Felé Egyesület / Towards Sustainability Association

Hungarian Research Institute of Organic Agriculture – OMKi

Közép-magyarországi Zöld Kör

Magyar Természetvédők Szövetsége / Friends of the Earth Hungary

Irlanda:

ISPCA Italy

Demeter Italia

Italian Association of Organic Agriculture (AIAB)

Slow Food Italia

Asociazione Rurale Italiana (ARI)

Letonia:

Permakultura

Lituania:

Gamtinės Žemdirbystės Institutas

Lietuvos biodinaminės žemdirbystės ir perdirbimo asociacija Biodinamika LT

Vytautas Magnus University Agricultural Academy

Luxemburg:

Oikopolis Groupe

SEED Luxembourg asbl

Vereenegung fir Biolandwirtschaft Lëtzebuerg a.s.b.l.

Malta:

FoE Malta

Nadir

Olanda:

Slow Food Netherland

Stichting Demeter

Vereniging voor Biologisch-Dynamische Landbouw en Voeding

Norvegia:

Biologisk-dynamisk Forening

Polonia:

Demeter Polska

Ekoland lubelski

Fundacja Mała Wielka Zmiana

Fundacja Rolniczej Różnorodności Biologicznej AgriNatura

Fundacja Strefa Zieleni

Fundacja Zielone Swiatło

Instytut Spraw Obywatelskich/The Civil Affair Institute

Społeczny Instytut Ekologiczny

Stowarzyszenie Polska Wolna od GMO

Stowarzyszenie producentów ekologicznych EKOŁAN

Zielone Wiadomości

Portugalia:

AEPGA – Associação para o Estudo e Protecção do Gado Asinino

Circulos de Sementes

CNA – Confederação Nacional da Agricultura

Confederacao Nacional Da Agricultura

GAIA-Environmental Action and Intervention Group

Movimento Cívico Ar Puro

NDMALO-GE

Palombar – Associação de Conservação da Natureza e do Património Rural

Parents for Future Portugal

Plataforma Transgénicos Fora

Rede para o Decrescimento

Térrea – Associação para a Cultura, o Desenvolvimento Sustentável e a Cidadania

TROCA-Plataforma por um Comércio Internacional Justo

Wakeseed ZERO, Associação Sistema Terrestre Sustentável

România:

Eco Ruralis

Hosman Durabil

Slovacia:

Aeternus vita

Agro-eko fórum

Centrum environmentálnych aktivít-CEA

CEPTA – Centrum pre trvaloudržateľné alternatívy

Druživa

EKOTREND Slovakia – Zväz ekologického poľnohospodárstva

Members of S-0-S Slovenský ochranársky snem (Slovak Conservation Assembly): Barborjak Sabina, Guldan Fero, Homolová Zuzana, Huba Mikuláš, Hudeková Zuzana, Kalašová Gabika, Lacinová Ľubica, Líška Branislav, Medal Richard, Medalová Klaudia, Nvota Juraj, Pačenovský Samuel, Párnická Soňa, Pavlovská Patrícia, Peciar Tomáš, Pifko Henrich, Szabó Štefan, Szabová Lucia, Šremer Pavel, Topercer Ján, Trubíniová Ľubica, Veverka Miloš, Zamkovský Juraj, Ziman Pavol, Kolková Ľubica

Občianska iniciatíva Slovensko bez GMO

SLOBODA ZVIERAT

Slow Food Pressburg

SOSNA

Spoločnosť pre trvalo udržateľný život- Society for Sustainable Living Slovakia

VČELÁRSKY EKOLOGICKÝ SPOLOK SLOVENSKA

Zóny bez pesticídov

Zväz výrobcov krmív, skladovateľov a obchodných spoločností

Žyvot Rusyna

Slovenia:

EkoSemena – OrganicSeeds Institute&Semenjalnica

Umanotera

Združenje Demeter Slovenija

Spania:

Amigos de la Tierra

Suedia:

NordBruk

Svenska Demeterförbundet

Marea Britanie:

Biodynamic Association Certification UK

Econexus

GM Watch

Land Workers’ Alliance

Articolul Scrisoare deschisă: Solicităm Uniunii Europene să se opună organismelor modificate genetic apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O amplă alianță a micilor producători, societății civile și mediului academic din România se opune vehement închiderii piețelor agroalimentare închise, conform Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicata in M.Of din 06.11.2020. Considerăm că piețele volante promovate în ultimele zile, fără consultarea producătorilor – sunt false soluții care creează la rândul lor probleme. Decizia nechibzuită a închiderii piețelor agroalimentare în spații închise a creat deja pierderi pentru micii producători și a generat temeri în rândul consumatorilor.

Solicităm revizuirea de urgență a Hotărârii de Guvern nr. 935/2020 publicata in M.Of din 06.11.2020 precum și sprijinul Guvernului și a autorităților locale pentru menținerea deschisă a tuturor piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, în condiții îmbunătățite de siguranță sanitară pentru prevenirea transmiterii virusului SARS COV 2, așa cum se întâmplă în toate țările din Uniunea Europeană.

De ce piețele volante sunt o soluție falsă și o nouă sursă de probleme? În cele mai multe orașe din țară, nu există infrastructură pentru piețe volante, acestea desfășurându-se în parcări la periferiile orașelor, fără acces la apă (ceea ce cauzează probleme de igienă, care în timp de pandemie sunt cruciale), unde producătorii vând de pe capotele sau din portbagajul mașinilor. De asemenea, piețele volante au loc sporadic, timpul lor de desfășurare fiind substanțial redus față de piețele permanente (de peste 20 de ori mai mici), respectiv 2-4 ore pe săptămână pentru o piață volantă, comparat cu 6 – 7 zile pe săptămână între 8-12 ore pe zi pentru o piață permanentă. Nu în ultimul rând, ne aflăm în luna noiembrie, la un pas de începerea iernii iar temperaturile sunt extrem de scăzute. Expunerea producătorilor la frig, pentru o perioadă îndelungată (nu există garanția că restricțiile nu se vor prelungi peste 30 de zile) va genera un nou val de îmbolnăviri și alte efecte dramatice asupra sănătății publice.

Considerăm că impactul acestei măsuri extreme va fi devastator asupra micilor producători contribuind astfel la adâncirea sărăciei și inegalităților sociale; în acest sens, măsura îi va afecta semnificativ și pe consumatorii care preferă sau depind de aprovizionarea cu alimente accesibile și proaspete, din piețe. Piețele agroalimentare reprezintă pentru o mare pondere a micilor producători unica sursă de venit și cale de desfacere a produselor alimentare. Măsura extremă de suspendare a activităților piețelor agroalimentare închise lovește direct în micii producători, lăsându-i astfel fără nicio plasă de siguranță și la voia sorții, și chiar îi împinge către un nou val de emigrare.

Încă de la debutul pandemiei Covid-19, micii producători au fost și ei în prima linie și timp de opt luni au continuat zi de zi să asigure aprovizionarea cu hrană în piețele agroalimentare și târguri, fără a genera focare de infecție.

Anticipând prelungirea pandemiei Covid-19, micii producători au transmis Guvernului și autorităților în nenumărate rânduri, solicitări și propuneri concrete în sprijinul economiei locale și a consumatorilor. Încă o dată, facem apel la instituțiile statului să ia la cunoștință propunerile și soluțiile aduse de noi și ne reafirmăm disponibilitatea de a fi partener pentru punerea lor în practică pe termen lung:

1. Menținerea deschisă a piețelor, halelor agroalimentare și târgurilor locale, închise sau deschise, permanente sau temporare, private sau publice, din orașe sau sate precum și a micilor magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19.

2. Includerea asociațiilor de mici producători în decizii luate de piața locală (piețe și hale agroalimentare, târguri, magazine agricole, inițiative de lanțuri scurte alimentare), în contextul Covid-19 și dincolo de acesta.

3. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești – atât cele publice, cât și cele administrate de administratori privați.

4. Alocarea de fonduri publice (de ex. din chiriile plătite de vânzătorii din piețe), la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor publice și private și Guvern – pentru asigurarea distanțării fizice și igienei infrastructurii piețelor locale (inclusiv stocuri de produse și echipamente de protecție – măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc., dar și comunicarea pro-activă și instruirea corectă și la timp a vânzătorilor cu privire la regulile pe care trebuie să le respecte). De asemenea, se impune asigurarea triajului epidemiologic primar (termoscanare), amenajarea punctelor de spălare pe mâini si dezinfecție (stație de dezinfectare mâini și picioare) la intrarea în piețe, târguri și oboare, controlarea numărului de persoane și asigurarea circuitelor separate intrare-ieșire.

5. Asigurarea de servicii publice de consiliere, monitorizare și control dedicate administratorilor piețelor (publici și privați) și producătorilor, pentru garantarea siguranței și sănătății producătorilor și consumatorilor în toate piețele și târgurile locale, față de pandemia Covid-19.

6. Promovarea piețelor locale și lanțurilor scurte alimentare ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori și pe perioada crizei, printr-o amplă campanie națională de educare și conștientizare, cu parteneriatul micilor producători și a societății civile, și prin investiții pe termen lung în această formă tradițională de comerț alimentar.

7. Sprijinirea prin toate mijloacele necesare a inițiativelor individuale și de grup ale micilor producători, pentru vânzarea de alimente la domiciliu, prin a) permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19, b) punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate pentru depozitare și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora.

Inegalitatea din sistemul agroalimentar trebuie să înceteze! Atât timp cât supermarketurile și hipermarketurile rămân deschise – toate piețele agroalimentare trebuie să rămână de asemenea deschise. Există nenumărate măsuri posibile de asigurare a activității în piețe în condiții de siguranță sanitară, precum și exemple de bună practică. Piețele agroalimentare sunt un serviciu public ce trebuie protejat și sprijinit ca atare de autoritățile la toate nivelurile pentru asigurarea securității alimentare, astfel încât hrana locală, proaspătă, nutritivă și convenabilă să rămână accesibilă întregii populații.Autoritățile la toate nivelurile trebuie doar să dispună mobilizarea resurselor necesare aplicării și monitorizării acestor măsuri.

Reamintim Guvernului că odată cu relansarea acestor măsuri de restricție a început o nouă campanie electorală, cu mize enorme. Este momentul ca toți factorii de decizie și toate partidele politice să își îndrepte atenția și către mediul rural care a fost în mod istoric marginalizat. Efectele ignorării nevoilor micilor producători în acest context cumplit și discriminării acestora în favoarea supermarketurilor se pot dovedi dramatice pentru ambițiile electorale.

Scrisoarea deschisă în format pdf.

Foto: Rural Development Research Platform

Scrisoare semnată de:

1. Eco Ruralis – asociația țăranilor și țărăncilor din România (www.ecoruralis.ro)
2. Uniunea Salvăm Țăranul Român
3. Federaţia asociaţiilor apicole din România – Romapis (www.romapis.org)
4. Federația Sindicatelor Democratice din Agricultură
5. Federația Națională a Lucrătorilor (www.fnl.ro)
6. Sindicatul Producătorilor Agricoli Olt
7. Asociația Legum‐Ro‐Fruct Sud‐Vest Oltenia
8. Asociația Femeilor din Mediul Rural Olt
9. Asociația Producătorilor de legume ECOLEG
10. Cooperativa Agricolă Lunca Someșului Mic
11.  Cooperativa Agricolă Legume de Vidra (Legume de Vidra)
12. Cooperativa Agricolă Legume de Glodeanu Sărat
13. Cooperativa Agricolă Roșiori de Ialomița
14. Cooperativa Agricolă Ialomițeană
15. Organizație de producători TOMATE COM
16. Federația Uniunea Producătorilor Agricoli și Organizațiilor Interprofesionale
17. Asociația Națională a Tinerilor Producători de Legume și Alte Produse Agricole și Zootehnice Matca
18. Asociația Fermierilor Utilizatori De Automate De Lapte Crud din România
19. WWF-Romania (www.wwf.ro)
20. Greenpeace Romania (www.greenpeace.org/romania)
21. Rural Development Research Platform (www.rdrp.ro)
22. Proiectul de cercetare pentru justiție alimentară Just Food (https://ces.uc.pt/projetos/justfood/)
23. Banca de Resurse Genetice Vegetale pentru Legumicultură, Floricultură, Plante Aromatice Buzău (Banca de Resurse Genetice Vegetale – Buzău)
24. Centrul pentru Studierea Modernității și a Lumii Rurale (www.centrulpentrustudiereamodernitatiisialumiirurale.ro)
25. ASAT – Asociația pentru Susținerea Agriculturii Țărănești (www.asatromania.ro)
26. Cutia Taranului (www.cutiataranului.ro)
27. Slow Food Cluj Transilvania
28. Asociația Mai Bine (www.maibine.eu)
29. Moara Veche – Alte Mühle – Régi Malom – Old Mill – Asociația Hosman Durabil (www.moara-veche.ro)
30. Fundatia Adept Transilvania (www.fundatia-adept.org)
31. Fundația Conservation Carpathia (www.carpathia.org)
32. Asociația Kogayon (www.kogayon.ro)
33. Fundația Eco-Civica (www.fundatiaecocivica.ro)
34. Asociația Bankwatch Romania (www.bankwatch.ro)
35. Asociația 2Celsius (www.2celsius.org)
36. Asociatia Agent Green (www.agentgreen.ro)
37. Asociația Agora for Life (www.agoraforlife.ro)
38. Asociația Ateliere Fara Frontiere (www.atelierefarafrontiere.ro)

Articolul Toate piețele agroalimentare trebuie să rămână deschise apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

De 1 Mai, sărbătorim Ziua Internațională a Muncii într-un context unic și extraordinar. În zonele rurale din Europa, criza generată de pandemia COVID-19 agravează situația deja dificilă a muncitorilor agricoli și sezonierilor migranți. Acesta este motivul pentru care Eco Ruralis împreună cu mișcarea țărănească Via Campesina Europa și o serie de organizații europene și internaționale am trimis o scrisoare deschisă instituțiilor europene, denunțând condițiile lucrătorilor agricoli și migranți din Europa și cerând o listă de măsuri urgente și necesare pentru lucrătorii din mediul rural din contextul COVID-19.

Membrii Via Campesina Europa – inclusiv Eco Ruralis – semnalează că astăzi, în Europa, interesele economice ale marilor companii de producție și marketing au avut prioritate asupra sănătății și drepturilor de bază ale lucrătorilor din mediul rural și migranți.

Pe lângă vulnerabilitatea structurală severă și precaritatea cu care se confruntau înainte de criză, acești lucrători se confruntă acum cu noi discriminări și dificultăți. Acestea includ lipsa materialelor de protecție la locul de muncă, cum ar fi măștile sau echipamentele preventive, sau lipsa măsurilor de control necesare, cum ar fi testele, condițiile de igienă, transportul în siguranță și distanțarea socială: toate acestea în condiții de muncă ce sunt deja stresante și sub presiune permanentă. Mai exact, lucrătorii migranți se confruntă cu cea mai extremă încălcare a drepturilor lor, din cauza discriminării generate de statutul lor de migrant.

În această situație, ECVC și ceilalți semnatari ai scrisorii deschise nu pot accepta faptul că continuarea producției de alimente în timpul pandemiei vine în detrimentul sănătății, drepturilor și demnității lucrătorilor din mediul rural și migranților.

În conformitate cu Declarația ONU privind drepturile țăranilor și a altor persoane care lucrează în zonele rurale (UNDROP), ECVC și Eco Ruralis solicită măsuri imediate și pe termen scurt, de exemplu legate de locuire și necesități de bază, ajutor de urgență și protecție sanitară la locul de muncă, în pentru a asigura sănătatea, bunăstarea și drepturile fundamentale ale omului acestor persoane. Mai mult, statele membre și instituțiile trebuie să lucreze împreună pentru a crea politici publice coerente pe termen mediu și lung, inclusiv o reformă a PAC care include condiționalitatea socială. Aceste politici trebuie să elimine barierele și obstacolele cu care lucrătorii migranți și sezonieri s-au confruntat în mod istoric și să deschidă calea către un sistem alimentar echitabil, durabil și just.

În cadrul sărbătorii de 1 mai, ECVC și Eco Ruralis doresc să invite toți cetățenii UE să regândească societatea după un model socio-economic, agrar, alimentar și cultural diferit, ancorat în drepturile omului și în sustenabilitatea planetei, în care integrarea, respectul și rolul central al lucrătorilor din mediul rural și al migranților este fundamental.

Scrisoare deschisă către Comisia Europeană și Parlamentul European privind măsurile urgente și necesare în Europa pentru muncitorii din mediul rural în contextul COVID-19:

Articolul Măsuri urgente și necesare pentru muncitorii din mediul rural în contextul Covid-19 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O serie de măsuri pentru Guvernul și Parlamentul României – din partea micilor producători împreună cu organizații ale societății civile și cercetători din domeniul agriculturii și alimentației

Dacă în prezent ne confruntăm cu o criză de sănătate, realitatea din jurul nostru ne arată că există riscul să ne îndreptăm către o criză alimentară. Țăranii și țărăncile, producătorii locali mici și mijlocii, fermele de familie din România și din întreaga lume asigură accesul la hrană atât în satele lor, în familiile lor, cât și în orașele de proximitate. Lanțurile scurte alimentare și economia locală nu doar asigură hrană proaspătă și sănătoasă, dar reprezintă chiar soluția la această criză, care se anunță a fi una prelungită. De asemenea, susținerea acestora reprezintă o oportunitate importantă de dezvoltare locală pe termen lung și o plasă de siguranță pentru potențiale alte situații de criză.

Apreciem ca fiind deosebit de important ca autoritățile publice să mențină piețele țărănești funcționale în continuare, în condiții de siguranță adaptate pandemiei. Avem nevoie de sprijinul autorităților în continuare, ca producătorii să poată continua să vină în piețe și să vândă în condiții de igienă și siguranță, atât pentru ei, cât și pentru consumatori. Piețele țărănești publice sunt principala modalitate de desfacere directă a produselor de la micii producători. Sunt importante pentru că asigură hrană la prețuri corecte pentru producători dar și pentru consumatori, inclusiv persoanele din grupuri vulnerabile și vârstnicii cu pensii reduse. De asemenea, numeroasele inițiative alternative de livrare directă de la producători la consumatori, precum și proiecte alimentare locale și regionale demonstrează relevanța și sustenabilitatea lanțurilor alimentare scurte.

Având în vedere capacitatea de netăgăduit a țăranilor și a micilor producători de a hrăni consumatorii, dar și riscurile asociate cu pandemia Coronavirus, politicile publice trebuie acum să se concentreze și pe sprijinirea acestora, precum și pe sprijinirea consumatorilor săraci și a celor din categoriile de vârstă vulnerabile (în mod special vârstnicii), pentru a combate consecințele crizei. În acest sens, semnatarii acestei scrisori deschise propun măsuri concrete guvernului și autorităților relevante ce pot fi implementate în perioada imediat următoare.

Propunerile noastre sunt structurate pe 3 capitole, respectiv:

I. Accesul la piață și desfășurarea activității agricole a micilor producători:

1. Menținerea deschisă a punctelor de vânzare directă, cu prioritate a piețelor țărănești locale din orașe sau sate precum și magazinele agricole, în toată România, pe întreaga perioadă a crizei Covid-19. Prioritizarea micilor producători (în locul intermediarilor) în piețele țărănești atât cele publice cât și cele administrate de administratori privați. De asemenea propunem să fie alocate fonduri la nivel local și național de către primării, consilii locale, administrațiile piețelor private și Guvern – pentru igiena și siguranța producătorilor, inclusiv pentru echipamente de protecție (măști, mănuși, combinezoane, dezinfectanți etc.). Nu în ultimul rând este necesară promovarea piețelor în mediul public, ca alternativă viabilă și sigură de aprovizionare pentru consumatori să se alimenteze (și) pe perioada crizei.

2. Lanțurile de aprovizionare scurte (locale) precum inițiativele individuale și de grup pentru vânzare de alimente la domiciliu, organizate de mici producători să fie sprijinite și promovate:

a) prin permiterea auto-organizării de puncte de distribuție fixe și mobile, cu respectarea normelor de prevenire a răspândirii Covid-19;

b) prin punerea la dispoziție de către autoritățile locale de spații adecvate și acoperirea de către Guvern și/sau autorități locale a costurilor cu funcționarea acestora pe perioada restricțiilor legate de Covid 19 și cel puțin 3 luni după aceea.

3. Sprijinirea producătorilor pastorali, afectați în mod special de restricțiile împotriva Covid-19, respectiv a crescătorilor de animale rumegătoare mici (ovine și caprine) și a apicultorilor pentru a-și desfășura activitățile de transhumanță și pastoralism și pentru accesul la piață.

4. Menținerea calendarului de plăți din Politica Agricolă Comună (PAC) și asistarea offline și online a beneficiarilor în procesul de obținere a subvențiilor. De asemenea, reducerea TVA și a altor impozite pentru producătorii mici și mijlocii.

5. Reglementarea și plafonarea adaosului comercial pentru produsele alimentare de bază, pentru a evita specula și aprofundarea crizei alimentare. Totodată garantarea prețurilor corecte pentru producători de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale și de către instituțiile abilitate din subordonarea directă a Ministerului, stabilite în urma consultării cu asociațiile de producători.

6. Realizarea de investiții publice din partea Ministerului Agriculturii, cu contribuții la nivelul autorităților județene și locale, pentru dezvoltarea infrastructurii de depozitare și procesare pentru micii producători. Această investiție este una de importanță critică și cu rol strategic pe termen mediu și lung pentru dezvoltarea și reziliența lanțurilor alimentare naționale. Această infrastructură ar trebui să permită stocarea și procesarea producțiilor de legume, fructe, cereale, lactate și altele, unui număr mai mare de mici producători, sporind astfel posibilitatea de accesare a pieței de către aceștia, precum și accesul la hrană sănătoasă, proaspătă și locală pentru consumatori.

7. Actualizarea și îmbunătățirea reglementărilor privind achizițiile publice, pentru a permite/facilita achizițiile publice care favorizează aprovizionarea din lanțuri alimentare scurte pentru uz instituțional (spitale, cantine instituționale, aziluri etc.), cu extinderea acestui sistem la școli, grădinițe, creșe și alte instituții publice, odată cu redeschiderea lor.

8. Reintroducerea (și monitorizarea) obligativității aprovizionării din lanțuri alimentare scurte în rândul marilor magazine alimentare.

II. Problema muncitorilor din agricultură:

9. Asumarea răspunderii din partea Guvernului României pentru siguranța muncitorilor sezonieri migranți în agricultură și alimentație. Garantarea implementării tuturor măsurilor de prevenire COVID-19 din partea Guvernului României și a Guvernelor din țările gazdă care solicită muncitori sezonieri migranți pe întreaga perioadă a crizei. Obligativitatea și monitorizarea implementării acestor măsuri de prevenire COVID-19 pentru toate instituțiile statului, agențiile de recrutare și companiile sau fermele implicate în recrutare, în realizarea contractelor de muncă, în transportul și desfășurarea muncii efective a muncitorilor sezonieri în agricultură și alimentație, din momentul plecării din România și până la revenirea în țară, incluzând următoarele propuneri specifice:

a) Reglementarea zborurilor neregulate (charter) pentru transportul lucrătorilor sezonieri astfel încât toate măsurile de prevenire COVID-19 să fie implementate; aceasta implică dispunerea de personal la nivelul aeroporturilor naționale care să asigure menținerea și respectarea măsurilor de prevenire a COVID-19 în rândul cetățenilor programați să plece la muncă sezonieră în alte state;

b) Obligativitatea agențiilor de recrutare și a angajatorilor solicitanți de forță de muncă sezonieră de a informa și de a asigura mijloacele necesare muncitorilor sezonieri migranți cu privire la măsurile de prevenire a COVID-19 pe parcursul procesului de angajare, călătorie și pe perioada muncii efective și șederii în țările gazdă;

c) Angajamente publice și ferme la nivel bilateral între România și țările gazdă ale lucrătorilor sezonieri că măsurile de prevenire a COVID-19 sunt respectate (de ex., controale la nivelul angajatorilor, fermelor de către autoritățile abilitate din țările gazđă);

d) Înființarea unor linii telefonice de tip TelVerde unde lucrătorii sezonieri pot semnala încălcarea măsurilor de prevenire a COVID-19 de către angajatorii din țările gazdă.

10. Întărirea eforturilor pentru a soluționa cazurile de repatriere pentru cetățeni români – muncitori sezonieri migranți în agricultură, alimentație și alte servicii esențiale, cetățeni blocați în țările gazdă, care au pierdut locurile de muncă și au semnalat nevoia de asistență pentru repatriere, aflându-se în situații dificile.

11. Protejarea lucrătorilor agricoli prin menținerea locurilor de muncă și a veniturilor aferente, care să asigure o continuare a activității acestora în situația de urgență, pentru garantarea sănătății și siguranței alimentare a tuturor cetățenilor.

III. Îmbunătățirea transparenței decizionale și includerea micilor producători și a societății civile în luarea deciziilor atât pe termen scurt, cât și în perspectivă:

12. Includerea asociațiilor de mici producători, a societății civile, a organizațiilor și instituțiilor de cercetare active în domeniul agriculturii și alimentației în structuri de dialog și de lucru la nivelul Ministerului Agriculturii, împreună cu alte autorități relevante la nivel regional și local, pentru luarea celor mai bune decizii legate de securitatea și siguranța alimentară în contextul crizei Covid-19, dar și pentru dezvoltarea durabilă a acestui sector pe termen lung.

***

E vremea, mai mult ca niciodată, ca Guvernul și Parlamentul României să înțeleagă că hrana locală, sănătoasă, nutritivă obținută de micii producători și țărani, precum și accesul populației la aceasta, la prețuri accesibile, înseamnă o economie locală puternică și o securitate alimentară sustenabilă.

Scrisoarea deschisă poate fi consultată în format pdf.

Scrisoare deschisă realizată și transmisă de:

Articolul Sprijinirea țăranilor – o prioritate pentru securitatea alimentară (și) în contextul crizei COVID-19 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.