Membri ai asociației Eco Ruralis, în frunte cu Stela Zămoiu, membră a Comitetului de Coordonare și nea’ Ion Zămoiu, participă și în acest an la evenimentele de distribuție gratuită de semințe „Semințe cu Suflet”, organizate de grupul autonom cu același nume. Aceste întâlniri au devenit, de-a lungul timpului, un reper esențial pentru schimbul liber de semințe țărănești și pentru consolidarea comunităților care păstrează vii practicile agricole tradiționale.

Seria evenimentelor din 2026 a început astăzi, 14 februarie, la Ploiești, la Școala Generală „H. M. Berthelot”, în cartierul Nord.

Următoarele întâlniri sunt programate în mai multe orașe din țară:

• București – 28 februarie, ora 10:00, spațiul comunitar „The Legacy”, str. Gazelei nr. 44 (eveniment organizat de inițiativa Semințe Libere)
• Pitești – 7 martie, ora 10:00, Colegiul Ecologic „Prof. Univ. Dr. Alexandru Ionescu”, str. Intrarea Teilor nr. 4
• Timișoara – 14 martie, ora 10:00, Liceul Waldorf
• Iași – 21 martie, ora 10:00, Colegiul Agricol și de Industrie Alimentară „Vasile Adamachi”
• Satu Mare – 18 aprilie, ora 10:00, Biblioteca Județeană Satu Mare, str. Iuliu Maniu nr. 2
• București – 1 august, Festivalul Tomatelor și Biodiversității, Muzeul Național al Satului „Dimitrie Gusti”
• Sibiu – 22 august, Festivalul Tomatelor și Biodiversității, Muzeul ASTRA

Pe măsură ce se organizează și alte evenimente, puteți afla despre ele pe pagina de facebook a Grupului Semințe cu Suflet.

Aceste evenimente creează un spațiu deschis în care semințele sunt dăruite mai departe, iar cunoștințele circulă liber între țărani, grădinari și toți cei interesați de o agricultură sănătoasă și diversă. Dincolo de schimbul concret de semințe, întâlnirile sunt despre încredere, solidaritate și responsabilitatea comună de a proteja patrimoniul agricol.

Stela și Ion Zămoiu, Ploiești, 14 februarie 2026

De ce contează semințele țărănești?

Pentru Eco Ruralis, semințele țărănești reprezintă mai mult decât un mijloc de producție. Ele sunt rezultatul unei selecții îndelungate, realizate de generații de țărani, și constituie fundamentul unei hrane variate, nutritive și adaptate condițiilor locale. În același timp, aceste semințe poartă identitatea culturală a comunităților rurale și contribuie la menținerea biodiversității agricole.

În contextul actual, marcat de expansiunea agriculturii industriale, de presiunea organismelor modificate genetic și de extinderea drepturilor de proprietate intelectuală asupra resurselor genetice, semințele țărănești devin tot mai vulnerabile. De aceea, încă din 2009, Eco Ruralis lucrează pentru recunoașterea Dreptului la Semințe, susținând dreptul țăranilor de a cultiva, multiplica, salva, schimba și vinde semințele obținute în propria gospodărie, precum și dreptul de a participa la deciziile privind utilizarea și conservarea acestora.

Evenimentele „Semințe cu Suflet” sunt o expresie concretă a acestui drept și o formă de rezistență prin practică, prin gesturi simple care păstrează vie legătura dintre oameni, semințe și pământ.

Îi încurajăm pe toți membrii Eco Ruralis să fie parte din aceste întâlniri, să aducă semințele proprii și să contribuie la această mișcare care crește organic, de la an la an. Fiecare participare înseamnă continuitate, fiecare schimb de semințe înseamnă diversitate și speranță. 🌱

Articolul Semințele circulă, tradiția continuă: Eco Ruralis susține evenimentele „Semințe cu Suflet” 2026 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Workshopul a fost structurat în patru secțiuni principale.

1. Vizită de studiu la Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău

În dimineața zilei de 24 octombrie, participanții au vizitat Stațiunea de Cercetare-Dezvoltare pentru Legumicultură Buzău, unde au fost primiți de doamna directoare Barcanu-Tudor Elena și de întregul colectiv al stațiunii.

Am fost întâmpinați cu căldură de un colectiv tânăr, profesionist și dedicat misiunii de a susține cercetarea, agrobiodiversitatea, țăranii și micii producători – prin cercetare aplicată, conservarea soiurilor tradiționale românești, testarea unor tehnologii de cultură adaptate condițiilor locale, precum și protecția integrată a plantelor. Ne dorim să dezvoltăm o colaborare de durată cu acest colectiv și să susținem mai departe această instituție-cheie pentru viitorul agriculturii românești.

Participanții au vizitat sera verticală, au degustat ceaiuri și legume produse în cadrul stațiunii și au avut ocazia unui schimb generos de întrebări și idei cu echipa de cercetare.

2. Permacultură aplicată în grădinile din Vadu Pașii

După-amiaza a continuat cu o vizită practică în grădinile lui Bogdan Suliman, din comuna Vadu Pașii, pentru a descoperi cum pot fi puse în aplicare principiile permaculturii și ale agroecologiei.

Bogdan Suliman practică de peste zece ani permacultura și agroecologia și s-a dezvoltat constant în domeniul educației dedicate acestor practici. Vizita a fost o ocazie remarcabilă de a vedea cum teoria și practica se întâlnesc firesc într-un cadru viu.

Participanții au aflat detalii despre planificarea și organizarea grădinii, infrastructura de bază necesară, gestionarea resurselor de apă și compost, precum și soluții concrete la provocări precum dăunători, soluri slabe sau secetă. Sesiunea a inclus și un dialog deschis, în care tinerii au împărtășit propriile experiențe și au primit exemple de soluții testate și validate în practică.

3. Educație civică și comunicare rurală

Ziua de 25 octombrie a debutat cu o sesiune de educație civică și comunicare, desfășurată la Școala Gimnazială din satul Dâmbroca, comuna Săgeata. Participanții au discutat despre cetățenie activă, drepturile țăranilor și modul în care tinerii pot contribui la o informare corectă în spațiul local.

Invitata specială a fost Robina Cornaciu, jurnalistă la Radio Antena Satelor și realizatoarea emisiunii „Vrem să știi”, care a oferit o perspectivă foarte importantă asupra rolului radioului rural în diseminarea informațiilor și în consolidarea solidarității în comunitate. Pornind de la propria experiență în jurnalismul radio, Robina i-a încurajat pe participanți să devină voci active în satele lor, care să contribuie la viața publică locală prin informare și implicare.

Discuția a inclus și un brainstorming despre un nou proiect media aflat în pregătire: „Agroecologie și Democrație – un podcast pentru tinerii din mediul rural”, realizat de Eco Ruralis în colaborare cu Antena Satelor. Această inițiativă va aduce în prim-plan idei, experiențe și povești din satele României, cu și pentru tineri implicați.

Mulțumim Primăriei Comunei Săgeata pentru excelenta colaborare și pentru faptul că ne-a pus la dispoziție Școala Gimnazială din satul Dâmbroca.

4. Semințe, țărani și ospitalitate la Dâmbroca

In 25 octombrie, ultima parte a workshopului „Agroecologie și Democrație” a fost găzduită de familia Zămoiu din satul Dâmbroca, județul Buzău. Gospodăria familiei Zămoiu este una tipic țărănească, cu grădină și animale, specializată în producția de semințe. A fost mai mult decât o simplă vizită – a fost o experiență de învățare despre legătura dintre generații și continuitatea cunoștințelor care dau sens vieții la sat. Munca Stelei Zămoiu, sprijinită de familie, arată cum producția de semințe tradiționale înseamnă grijă pentru viitor – o formă de a păstra diversitatea, de a transmite mai departe identitatea locală și de a adapta cunoștințele vechi la provocările actuale. Între meșteșugul țărănesc și interesul tinerilor pentru practici noi se creează puntea necesară între tradiție și inovație, între ceea ce am moștenit și ceea ce alegem să ducem mai departe.

Participanții au vizitat grădina și Casa de Semințe a Stelei Zămoiu și a familiei sale. Au învățat despre conservarea soiurilor tradiționale, metodele agroecologice folosite în gospodărie, procesul de selecție, uscare și păstrare a semințelor, dar și despre importanța schimbului de semințe între țărani. La final, fiecare participant a primit semințe tradiționale, gata să prindă rădăcini în grădini din toate colțurile țării.

Le mulțumim Ionelei, Stelei, lui nea’ Ion și nepoților pentru ospitalitate, pentru masa gustoasă și pentru căldura cu care au primit peste douăzeci de participanți din întreaga țară.

Încheiem acest workshop cu multe idei de dus mai departe, cu prietenii noi și cu semințe bune – la propriu și la figurat.

***

Această activitate face parte din proiectul REBOOT – Rebooting the Food System: Youth Engagement for Agroecology and Due Diligence – co-finanțat de Uniunea Europeană. Proiectul este implementat în România de asociația Mai bine împreună cu asociația Eco Ruralis, printr-un mecanism de subfinanțare. Conținutul acestui material intră în responsabilitatea asociației Eco Ruralis și nu reflectă în mod necesar poziția oficială a Uniunii Europene.

Articolul Agroecologie și Democrație la Buzău apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

O trecere în revistă

Dreptul la Semințe, unul din cele mai vizibile programe Eco Ruralis, a continuat neîntrerupt în ultimii doi ani – pentru asta le mulțumim salvatorilor de semințe, membrilor și celor care cred în dreptul țăranilor de-a cultiva, multiplica, schimba și vinde semințele salvate în propriile gospodării.

De ce ținem noi atât de mult la semințele tradiționale, moștenite din bătrâni? Pentru că sunt mult mai variate, productive și mai rezistente la condiții de mediu vitrege, boli și dăunători decât semințele hibride. Legumele, fructele și zarzavaturile crescute din ele sunt mult mai nutritive și gustoase. Prin distribuția de semințe țărănești, Asociația Eco Ruralis contribuie la menținerea unui sistem viu de producție a semințelor în gospodăriile țărănești și la creșterea autonomiei țăranilor asupra hranei pe care o produc.

Distribuții de semințe

În 2022, am reușit să onorăm 3255 de solicitări pentru semințe țărănești, venite din toate colțurile României și din Republica Moldova. Tomatele, urmate de dovlecei și ardei, au fost preferatele țăranilor în 2022. Campania din acest an a fost dedicată țăranilor din Ucraina care au fost omorâți și celor care muncesc în continuare pământul în condiții greu de imaginat, ca urmare a invaziei federației ruse.

Organizare distribuție semințe Eco Ruralis, Dâmbroca, jud. Buzău. 

Datorită lipsei de fonduri, în anul 2023 nu a avut loc o distribuție de semințe, așa cum au fost obișnuiți membrii, publicul și susținătorii noștri.

În 2024 am reluat campania de distribuție de semințe, însă am organizat-o doar pentru membrii asociației. 1500 de familii au beneficiat de semințe din partea noastră. Această campanie a fost dedicată lui nenea Cucu Petru, care nu se mai află printre noi. Nea’ Vali, cum îi spuneau prietenii, vecinii și copiii din satul Bălțătești, județul Neamț, a fost un țăran harnic și generos. Nea’ Vali a fost unul dintre pionierii salvării și revitalizării patrimoniului genetic semincer țărănesc. Semințele recuperate și înmulțite de el sunt în zeci de mii de gospodării din România și vor continua să producă roade peste ani. În această distribuție de semințe, membrii Eco Ruralis au găsit ultimele soiuri locale produse de mâinile lui nea Vali.

Munca lui va dăinui mulți ani de acum înainte, întrucât e dusă mai departe de fiica sa, Jeni Cristina, care a moștenit semințele și legăturile cu oamenii formate în peste 10 ani de activitate ai lui Nea’ Vali cu Eco Ruralis. Veți putea găsi în continuare semințe de tomate uriașe și multe alte soiuri pe care Nea’ Vali le-a făcut faimoase, pe magazinul online de semințe, produse în grădina din Bălțătești, de care se ocupă acum Jeni. Asociația Eco Ruralis îți mulțumește și nu te uită, nea Vali!

Reuniunea salvatorilor de semințe

La sfârșitul verii lui 2022, Grupul de lucru pentru Dreptul la Semințe s-a reunit împreună cu aliați și susținători din toată țara, dar și din Republica Moldova – printre ei sunt Grădina Moldovei, Banca de Resurse Genetice Vegetale „Mihai Cristea” din Suceava și Semințe cu Suflet. În dezbaterile pe care le-am purtat, s-a subliniat cât de importantă este capacitatea țăranilor de a găsi soluții privind producția de hrană, în context de criză. De asemenea, a fost evidențiată importanța grijii între membrii și rețeaua asociației, ca ajutor reciproc. La reuniunea grupului de lucru, ne-am bucurat să aflăm că semințele distribuite de Eco Ruralis au, dincolo de materialul genetic valoros și o mare semnificație culturală.

În 2023 nu au avut loc întâlniri ale acestui grup de lucru. Echipa Eco Ruralis lucrează la strângerea de fonduri necesare pentru noi întâlniri. 

La piața de semințe

În 2022 au fost numeroase evenimente pentru producătorii de semințe și pentru țărani. „Piața Semințe cu suflet”, „Piața de semințe”, „Parada semințelor” sau „Festivalul tomatelor” sunt câteva dintre ele. Participanții au făcut schimburi de semințe și au profitat de ocazie ca să se cunoască, să vorbească despre experiențele de salvatori de semințe, dar și despre munca pământului și ce provocări aduce ea când vine vorba de reproducerea semințelor tradiționale și locale.

La 10 dintre aceste târguri, Asociația Eco Ruralis a fost reprezentată de Stela Zămoiu din Dâmbroca, Buzău, care a participat cu 200 de soiuri de semințe țărănești „din bătrâni”. Doamna Stela este membră în comitetul de coordonare Eco Ruralis din 2015.

Doamna Stela Zămoiu vede participarea la aceste târguri și piețe de semințe ca pe ocazii de conectare cu membrii Eco Ruralis. Din 2014, de când salvează semințe, a molipsit întreaga familie cu pasiunea ei. Cea mai importantă parte din gospodărie, de care se ocupă doar ea și soțul ei, este grădina în care cresc legume, care mai de care mai colorate și mai gustoase.

În ultimii doi ani – 2023 și 2024, doamna Zămoiu a văzut iar țara în lung și-n lat, cu ocazia târgurilor și piețelor de semințe. „Anul trecut am avut două festivaluri ale biodiversității. N-am văzut niciodată atâtea culori și feluri de tomate, de legume”, povestește încântată. „Acolo fiecare vine cu produsele lor, le așază pe masă, care vrea să le vândă, le vinde, care nu, se întoarce cu ele. Să dai un kilogram de roșii înseamnă să pierzi sămânță. Eu nu m-am îndurat să vând un kg de roșii cu 10 – 15 lei”. E greu să te înduri să vinzi legumele purtătoare de semințele pe care le-ai salvat cu multă grijă.

Eco Ruralis participă la aceste târguri nu doar prin prezența doamnei Stela. La orice eveniment merge, doamna Zămoiu se duce și cu plicuri de semințe salvate de membrii Eco Ruralis, pregătite pentru a fi date mai departe. De asemenea, membrii Eco Ruralis participă în toate locațiile în care se organizează astfel de piețe de semințe.

„Vrem ca semințele noastre să fie în toată România. Au mult mai multe proprietăți față de cele din supermarketuri. Avem soiuri vechi și vrem să apuce și copiii copiilor noștri să le guste, că nu muncim degeaba. Eu vorbesc cu ele, frumoasele lu’ mama, intru de 7-8 ori în grădină într-o zi”, mai povestește doamna Stela Zămoiu.

Printre orașele unde a fost prezentă cu steagul Asociației și cu semințele salvate de membrii Eco Ruralis, doamna Stela Zămoiu enumeră: Sibiu, Ploiești, Săhăteni, Brașov, Buzău, Satu Mare, Suceava sau Piatra Neamț.

Magazine online de semințe țărănești

Vă recomandăm cu încredere să cumpărați semințe produse de țărani. Iată 3 producători de semințe:

Grupul Semințe Vii
Un mic grup de producători din semințe țărănești din soiuri locale, din județul Buzău, vă prezintă o mare varietate de legume, cereale, flori și plante aromatice. Magazin online: www.seminte-vii.eu

Eco Gospodăria
Dragoș și Magda Iordănescu sunt din satul Săcuieni, județul Neamț și produc semințe de legume și plante aromatice din soiuri tradiționale. Magazin online: www.ecogospodaria.ro

Semințe Românești de Legume
Jeni Cucu a preluat de la tatăl ei, Petru Cucu, din comuna Bălțătești, județul Neamț, tradiția de producție de semințe tradiționale de legume, plante aromatice și plante medicinale. Magazin online: www.seminteromanestidelegume.ro 

Articolul Semințele Eco Ruralis continuă să îmbogățească grădinile  apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Anul 2022 a fost unul bogat în evenimente pentru țăranii și micii producători de semințe. Cu denumiri precum „Piața Semințe cu suflet”, „Piața de semințe”, „Parada semințelor” sau „Festivalul tomatelor”, toate aceste târguri au în comun trocul sau dăruirea de semințe din producția proprie, familială – de cele mai multe ori fiind semințe tradiționale, țărănești și locale. Pe lângă schimbul de semințe, evenimentele sunt și un prilej de întâlnire pentru țăranii și micii producători de semințe. Astfel, ei au ocazia de a se cunoaște, de a face schimb de experiență vizavi de procedee de reproducere a semințelor, soiuri tradiționale și locale, precum și de a afla ce soluții există pentru provocările care pot apărea în această activitate. Mai mult decât atât, evenimentele de schimburi sau dăruire de semințe contribuie la păstrarea soiurilor tradiționale, și deci a biodiversității, precum și la constituirea și întărirea grupurilor și a rețelelor de reproducători și păstrători de semințe.

Asociația Eco Ruralis a fost reprezentată de Stela Zămoiu, din Dâmbroca, Buzău, la 10 astfel de evenimente de-a lungul anului. Astfel, pe 26 martie 2022 s-a desfășurat Piața de semințe organizată de Semințe cu suflet. La acest eveniment, doamna Stela Zămoiu a participat cu 200 de soiuri de semințe românești tradiționale „din bătrâni”. Cu această ocazie, dânsa a oferit și un scurt interviu pentru presă despre activitatea Eco Ruralis, care poate fi ascultat aici. Al doilea eveniment de schimb de semințe din județul Buzău a avut loc în comuna Breaza pe 17 septembrie. „Parada semințelor” a fost organizată de către Primăria comunei împreună cu grupurile Semințe Bune, Oameni Buni și Semințele Noastre – Chișinău. Ultima Piață de semințe la care a participat doamna Stela anul acesta în județul natal s-a desfășurat pe 3 decembrie în orașul Buzău, fiind organizat de Semințe cu suflet.

La Brașov au avut loc de asemenea două evenimente. Astfel, Piața de semințe s-a desfășurat pe 9 aprilie, iar Festivalul „Semințe cu suflet” pe 20 august, ambele evenimente fiind organizate de grupul Semințe cu suflet. La acest eveniment au participat păstători de semințe din județele Buzău, Hunedoara, Argeș, Prahova și Brașov. Ei au dăruit semințe din soiuri variate de legume, precum și de diverși pomi fructiferi.

Muzeul ASTRA din Sibiu  a găzduit în data de 6 august Festivalul tomatelor și al biodiversității, organizat de asemenea de Semințe cu suflet. Desfășurat în aer liber, festivalul s-a bucurat de participarea păstrătorilor de semințe din majoritatea județelor României, dar și din Ucraina și Republica Moldova. Pe lângă o mare varietate de soiuri de tomate, au mai fost dăruite semințe de legume și comercializate naturale (dulceţuri, siropuri, fructe şi sucuri naturale din fructe, pâine de casă) şi produse specifice maghiare.

Semințe cu suflet au mai organizat de asemenea piețe de semințe în orașele Suceava (24 septembrie), București (15 octombrie), Iași (22 octombrie) și Cluj-Napoca (5 noiembrie). Ghidați de principiul „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“, membrii grupului organizator au reușit să aducă împreună păstrători de semințe din toate colțurile țării, Ucraina și Republica Moldova. Evenimentul de la Suceava a fost primul de acest fel din oraș, ceea ce atestă interesul crescut pentru schimburile de semințe tradiționale, țărănești și locale.

Dorim tuturor membrilor Eco Ruralis și tuturor păstrătorilor și păstrătoarelor de semințe un 2023 cât mai roditor, cu vreme bună, putere de muncă și cât mai multe soiuri plantate și reproduse! Sperăm ca acest an să ne aducă tuturor recoltă bogată, pace și cât mai multe târguri de semințe țărănești!

Articolul Târguri de semințe țărănești în 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Datele provizorii cu privire la gospodăriile țărănești publicate în martie 2022 de către Institutul Național de Statistică în urma realizării Recensământului General Agricol în 2020 sunt cel puțin îngrijorătoare. Astfel, între 2010 și 2020 au dispărut 488 000 de exploatații agricole cu suprafața de sub 1 hectar[1]. Asta înseamnă că, dacă în 2010 existau puțin peste 2 milioane de gospodării țărănești cu suprafața de sub 1 hectar, în prezent mai există doar 1 milion și jumătate.

La fel de îngrijorător este și faptul că grădinile familiale ocupau o suprafață de 184 000 hectare în 2010. Până în 2020, 58 000 de hectare din aceste terenuri au dispărut sau le-a fost schimbată destinația. Asta înseamnă că o treime (31.86%) din suprafața grădinilor țărănești nu mai este lucrată de familiile de țărani.

Suprafața terenurilor arabile este în creștere față de 2010[2]. În același timp însă, suprafața ocupată de pășuni și fânețe – folosite în mod tradițional în comun de către comunitățile sătești pentru creșterea animalelor – este în scădere de la 4 506 000 hectare în 2010 ajungând la 3 724 000 de hectare  în 2020 (o scădere de 18%). Reducerea efectivelor de animale în gospodăriile țărănești este o problemă strâns legată de acest fenomen.

Așadar, ce se întâmplă cu țăranii respectivi și ce se întâmplă cu pământul?

În paralel, numărul exploatațiilor care utilizează o suprafață mai mare de 10 hectare aproape s-a dublat în intervalul 2010 – 2020, crescând de la 2.2% la 4.2%. Astfel, în cazul firmelor și întreprinderilor agricole, suprafața agricolă utilizată medie pe o exploatație agricolă a fost de 194,78 hectare în 2020, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. Creșterea nu se bazează atât pe investiții reale în agricultură sau dezvoltatea competitivității și sustenabilității economice a sectorului agricol, cât pe concentrarea terenurilor și acaparea lor în detrimentul țăranilor și micilor fermieri.

Fenomenul de concentrare și acaparare a terenurilor – raportat în trecut de Eco Ruralis[3], și dispariție a gospodăriilor țărănești și a micilor producători este susținut și încurajat la nivel instituțional de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mecanismele prin care se favorizează marile întreprinderi agricole și se saboteză gospodăriile tradiționale sunt în principal instrumentele financiare – subvențiile dar și măsurile de sprijin din Planul ațional de ezvoltare rurală. Ultima versiune a  Planului Național Strategic pentru 2023 – 2027, trimis către Comisia Europeană în vederea alocării de fonduri  europene prezintă în termeni duri gospodăriile țărănești ca pe o piatră de moară a societății. Ministerul propune o limita generală de minim 1 hectar pentru oferirea de subvenții in sectorul vegetal, excluzând voit micile gospodări țărănești [4]. În același timp, conform intervențiilor propuse, marile întreprinderi pot ajunge să primească subvenții și de 15 milioane de euro pe exploatație agricolă, fapt notat de altfel și de Comisia Europeană [5].

Lipsa de infrastructură și servicii publice sau sociale în mediul rural fac ca viața la țară în România să fie dificilă și scumpă. Lipsa de sprijin financiar pentru țărani și mici producători din partea statului contribuie la abandonarea agriculturii și la vinderea terenurilor pentru a-și putea asigura supraviețuirea. Se mai adaugă aici și alte fenomene, precum îmbătrânirea populației rurale, reglementările sanitar veterinare discriminatorii, problema accesului la piață sau lipsa unei reglementări pentru producția de  semințe tradiționale țărănești.

Astfel, aducerea la sapă de lemn a mediului rural duce la dispariția foarte rapidă a gospodăriilor țărănești și a țăranilor. Efectele nu întârzie să apară, fie ele socio-economice sau de mediu. Șomajul crescut în mediul rural, depopularea satelor și emigrația masivă sunt realități pe care decidenții și instituțiile statului nu par să le ia în considerare. Deșertificarea din cauza metodelor nesustenabile și a produselor chimice folosite în agricultură industrială, inundațiile și alunecările de teren din cauza defișărilor sunt încă privite ca fenomene izolate, necorelate cu distrugerea agriculturii tradiționale sau agroecologice țărănești. Nota de plată a dispariției agriculturii țărănești o plătim cu toții de cel puțin două ori. Zi de zi când achităm prețurile exorbitante ale produselor alimentare industriale pe care le cumpărăm din supermarket. Și atunci când problemele de sănătate cauzate de alimentația defectuoasă sau catastrofele “naturale” ne prind din urmă.

În contextul actualei crize de securitate alimentară cu care ne confruntăm, agravate de invazia Ucrainei care e nevoită să ducă o bătălie și pe frontul agricol, dispariția țăranilor nu face decât să adâncească problema sărăciei, a foametei și a malnutriției. Acest fenomen trebuie oprit până nu este prea târziu.

Vizavi de această problemă acută, președintele Asociației Eco Ruralis, Attila Szocs, declară următoarele:

“Fiecare gospodărie țărănească înseamnă câte o familie de țărani care muncește pământul, îngrijindu-se de sănătatea lor, a animalelor și a naturii cu care lucrează. În România, majoritatea gospodăriilor și fermelor de familie sunt foarte mici si sunt interdependente. Ele sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea comunițăților rurale, pentru a produce hrană locală și de calitate, menținând vie cultura rurală. Indiferența autorităților și injustițiile prevăzute de lege la care familiile de țărani sunt constant supuse – începând cu lipsa de infrastructură, servicii publice și sociale în mediul rural, dar și acapararea terenurilor și criminalizarea producției de semințe în sistem gospodăresc conduc la dispariția modului de viață țărănesc. Marginalizarea țăranilor și micilor producători de hrană datorită liberalizării piețelor, din cauza macro-economiei globale, și din cauza unei gândirii asteia pur economice și antisociale despre hrană îi face să nu își mai poată asigura o viață decentă, pentru ei și familiile lor.

Asociația noastră atrage atenția reprezentanților politici, factorilor de decizie la nivel național și local, precum și publicului larg în general că asistăm la dispariția rapidă și nestăvilită a milioane de familii de țărani din România. Consecințele dispariției modului țărănesc de viață le simțim deja cu toții: prețuri exorbitante la alimente industriale, importate și proaste, precum și probleme de mediu din ce în ce mai grave! Dispariția gospodăriilor țărănești trebuie oprită acum!”

Niciun pământ fără țărani,
Niciun țăran fără pământ!

[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf

[2] https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-general-agricol-runda-2020-%E2%80%93-date-provizorii 

[3] https://www.accesstoland.eu/IMG/pdf/land_grabbing_in_romania_report_eco_ruralis_2015_finalsmall.pdf

[4] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2022/PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022-.pdf – pag. 263

[5] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/plan-national-strategic/2022/obs-CE-PNS-2023-2027-RO.pdf – pag. 9

Articolul 134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Redăm mai jos fragmente din articol. Articolul integral se găsește în limba română aici, iar originalul în limba engleză aici.

“Deșertificarea, degradarea acelerata a solurilor și seceta, combinate cu activitatea antropică [a oamenilor] și modificările climatice, provoacă pierderi anuale importante de sol și  reduc șansele de apărare naturala împotriva secetei și a inundațiilor. Impactul combinat al schimbărilor climatice, gestionarea defectuoasă a terenurilor și utilizarea nesustenabilă a apei dulci afectează major productivitatea agricolă, prin implementarea pe scara larga  practicilor nedurabile de gestionare a terenurilor.

Agricultura regenerativă este un concept bazat pe managementul fermei si regenerarea solului cu ajutorul mai multor principii și tehnici care întăresc și refac funcțiile și sănătatea ecosistemului. Utilizarea pe termen lung a agriculturii regenerative a arătat multe beneficii în termeni de calitate și profitabilitate pentru fermieri, precum și îmbunătățirea mediului contribuind la menținerea unui ecosistem agricol sănătos. […]Ar trebui să rețineți că există mai multe abordări care pot diferi în funcție de circumstanțele locale, totuși, elementele descrise în acest capitol servesc drept punct de pornire pentru practicienii și cadrele universitare care doresc să învețe mai mult sau să aprofundeze unul dintre domeniile conexe.

Existența vieții depinde în mare măsură de bogăția și sănătatea solurilor, de aceea structura solului, împreună cu disponibilitatea apei sunt cele mai valoroase resurse pentru umanitate.[…] Apa, mineralele și materia organică se combină pentru a forma solul într-un proces natural. Mineralele din sol sunt produse în procesul de eroziune naturală, în timp ce materia organică se formează prin descompunerea plantelor și a altor organisme care au murit. Mulți oamenii de știință consideră formarea solului o resursă finită care nu poate fi reînnoită în timpul duratei de viata umane.

Managementul regenerativ adecvat al solului va încetini sau va opri degradarea solului și va începe să reconstruiască fertilitatea solului. Managementul ar trebui să se concentreze pe obținerea sănătății plantelor care nu au nevoie de tratamente chimice intense din moment ce este dovedit că un sistem imunitar ridicat protejează culturile de boli și atacuri de insecte. Cresterea imunitatii plantelor va fi reflectata în productii ridicate, produse de calitate, plantele vor avea rezistență crescută la boli și la atacurile dăunătorilor. În același timp, solul va deveni mai sănătos, plin de nutrienți, cu o lant trofic al solului activ și bogat. Solurile sănătoase cu un raport echilibrat de nutrienți, promovează activitatea biologică ridicată și reumple rezervoarele apelor subterane, ajutând plantele sa reziste mai bine la seceta. Pentru a opri degradarea solului, o atenţie deosebită trebuie acordată fenomenelor care produc eroziunea naturală şi întineresc degradarea solul, în timp ce activitățile umane trebuie să se schimbe rapid.

Practicile de regenerare a solului captează o parte importantă din cantitatea necesară de carbon din sol, permițând omenirii să mențină controlul asupra schimbărilor climatice. Carbonul permite structura solului să funcționeze ca un burete, fiecare gram de carbon absorbind 8 grame de apă. Pe lângă efectul pozitiv asupra procesului de mineralizare, carbonul ajută la construirea structurii solului, care ajută la furnizarea de aer, apă și substanțe nutritive plantelor.

Agricultura regenerativă poate fi definită printr-o abordare holistică a sistemului care începe cu caracteristicile solului și include, de asemenea, sănătatea plantelor, animalelor, fermierilor și comunitaților. Principalele obiective vizează regenerarea solului vegetal, refacerea degradării, biodiversității solului, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice, îmbunătățirea ciclului apei și îmbunătățirea rezistenței solului la intemperii extreme. Agricultura regenerativa se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului urmând patru principii obligatorii primare și unul optional. Toţi specialiştii în Agricultura Regenerativă acceptă cele patru principii care includ acoperirea solului, rădăcinile vii, biodiversitatea și minimizarea perturbării solului. Ultimul principiu care este integrarea animalelor este parțial acceptat, dar poate fi chiar mai important în câteva situații specifice.

Stresul cauzat de secetă este redus atunci când plantele sunt sănătoase și se dezvoltă într-un sol sănătos. Pentru ca plantele să depășească faza de secetă pe solurile degradate, o nouă strategie de management este necesară. Apa, nutrienții echilibrați și biologia sunt cele mai importante trei cerințe pentru plante. Culturile bine gestionate produc un sol bogat în humus. Cultivarea plantelor sănătoase pentru a depăși seceta și elementele care afectează procesele sunt furnizate în secvența corespunzătoare.”

Eugen Popescu, Florin Nenciu and Valentin Nicolae Vladut, Reducing the Effects of Drought and Degradation of Agricultural Soils, in the Context of Climate Change, through the Application of Regenerative Ecological Technologies, Book title: Drough, 2022, Publisher IntechOpen, DOI: http://dx.doi.org/10.5772/intechopen.104446

Articolul Tehnologiile ecologice regenerative ca răspuns la amenințarea secetei și a degradării solului apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Și-au manifestat susținerea participând la întâlnirea Grupului de lucru și aliați și colaboratori de încredere din societatea civilă, precum Grădina Moldovei din Republica Moldova, Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” din Suceava și grupul Semințe cu Suflet.

Prima zi a început cu prezentarea participantelor și a participanților, tema discuțiilor fiind legată de distribuția anuală de semințe Eco Ruralis, strategia privind reînnoirea colecțiilor de semințe ale asociației și organizarea generală a Grupului de lucru. În cuvântul de bun-venit din partea asociației, Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de coordonare și responsabilă pentru organizarea grupului de lucru pentru Dreptul la semințe, a subliniat chestiunea grijii între membrii și importanța asociației ca rețea de ajutor reciproc pentru țăranii membrii, cu precădere în contextul provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment. Mai mulți membrii au remarcat că situația actuală complicată a readus în prim-plan capacitatea țăranilor de a găsi soluții privind producția de hrană, impulsionând în același timp reluarea discuției privind semințele țărănești.

După prezentarea raportului distribuției de semințe din anul curent s-au discutat câteva aspecte referitoare la distribuția din 2023. S-a subliniat ideea că semințele distribuite de Eco Ruralis nu reprezintă doar material genetic variat, sănătos și adaptat condițiilor locale, ci au și o importantă seminificație culturală. Pe parcusul întâlnirii a avut loc un însuflețit schimb de semințe, participanții povestind diverse anecdote și experiențe cu plantele și semințele pe care le-au adus.

În a doua parte a zilei, în contextul alianțelor regionale între țărani salvatori de semințe, a avut loc o discuție vizavi de activitatea curentă a Grădinei Moldovei. Misiunea asociației este, pe de o parte, promovarea agroecologiei și a permaculturii (dintr-o perspectivă de regenerare a naturii și a hranei), iar pe de alta păstrarea și reproducerea de semințe țărănești. Un demers legislativ actual și foarte relevant al asociației de peste Prut este acela de a contesta constituționalitatea articolului de lege care limitează dreptul la producerea și comercializarea de semințe țărănești, pornind de la principiu că dreptul la hrană – specificat explicit în Constituția Republicii Moldova – include neapărat și neechivoc dreptul la semințe și reproducerea lor.

La fel ca anul trecut, a doua zi a întâlnirii a fost dedicată vizitelor pe teren, respectiv la casa de semințe din Dâmbroca și în grădina familiei Zămoiu, precum și la casa de semințe (în construcție) din Vadu Pașii și în grădinile de permacultură îngrijite de Bogdan Suliman. Ne-a bucurat entuziasmul celor prezenți în a face schimb de bune practici de agricultură țărănească și salvare de semințe, precum și disponibilitatea de a împărtăși experiențele proprii și de a acumula cunoștințe noi. În timpul discuțiilor din cele două zile s-a remarcat interesul reînnoit al membrilor Grupului de lucru pentru dreptul la semințe pentru agroecologie, mulți participanți manifestând dorința de a fi incluși în Grupul de lucru pentru agroecologie.

Vizita la Vulcanii noroioși a fost o ocazie de a continua socializarea liberă, de a ne cunoaște mai bine și de a crea noi amintiri comune. În plus, a fost o experiență de agroturism local și am observat flora locală și endemică. Credem că aceste momente sunt importante pentru a întări legăturile dintre membrii, și a susține dezvoltarea comunității din cadrul asociației.

În urma acestui eveniment, Ramona Duminicioiu a fost invitată la Radio Antena Satelor în data de 7 septembrie. În cadrul interviului, ea a împărtășit poziția asociației vizavi de semințele țărănești și a vorbit despre întâlnirea Grupului de lucru pe semințe. Emisiunea se poate asculta integral aici. Antena Satelor a publicat și un material scris în urma acestui interviu, intitulat „Semințele tradiționale și țărănești, mai mult decât o marfă„.

Mulțumim gazdelor noastre neobosite – familiei Zămoiu, țărăncilor care au gătit pentru noi în Dâmbroca, și nu în ultimul rând lui Bogdan Suliman și bunicilor lui!

Datorită muncii noastre colective, semințele țărănești, agrobiodiversitatea și dreptul țăranilor și țărăncilor la semințe au viitor. Împreună pentru Dreptul țăranilor la semințe!

Galeria foto este disponibilă aici.

Materiale care au fost pregătite pentru participanții la întâlnire:

• Agenda evenimentului
• Catalogul distribuției de semințe Eco Ruralis 2022
• Declarația ONU privind drepturile țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural
• Tehnologiile viitorului și suveranitatea alimentară
• Legislația pe tema semințelor în Europa și Asia Centrală
• Integrarea drepturilor țăranilor la semințe în legislația europeană

Articolul Întâlnirea Grupului de lucru pentru Dreptul la semințe 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Activitățile au debutat cu o cină de bunvenit, odată cu sosirea partenerilor la Cluj-Napoca. A fost o bună ocazie continua discuțiile începute acum 2 luni, când a avut loc întâlnirea din Serbia. De asemenea, am făcut cunoștință cu participanții la această întâlnire.

Întâlnirea de proiect – care a avut loc pe 28 iulie – a fost deosebit de importantă, deoarece a fost ultima întâlnire în persoană pentru parteneri. Ca atare, a fost esențială pentru a evalua situația actuală din cadrul proiectului WORA. În același timp, am profitat de această ocazie pentru a clarifica sarcinile rămase și pentru a confirma distribuția acestora între parteneri. Diseminarea rezultatelor proiectului în ceea ce privește utilizarea IT&C de către femeile din zonele rurale a fost un subiect deosebit de important. Ne-a determinat să reflectăm asupra proiectului, precum și asupra unor posibile proiecte ulterioare bazate pe rezultatele noastre. Întâlnirea de proiect s-a încheiat cu acordul partenerii în ceea ce privește faza finală și de raportare.

După un prânz copios și o scurtă plimbare din centrul însorit al orașului până la biroul Eco Ruralis, ne-am concentrat în subiectul întâlnirii noastre. A doua parte a zilei a început cu o prezentare a istoriei, activității și poziționării politice a Eco Ruralis. A fost deosebit de relevant pentru organizatoare să sublinieze complexitatea și diversitatea condițiilor de viață ale țăranilor din România. Acesta este motivul pentru care este necesar ca Eco Ruralis să se implice în promovarea drepturilor țăranilor din țară și din regiune, în conformitate cu Declarația Națiunilor Unite privind drepturile țăranilor și ale altor persoanecare lucrează în mediul rural (28 septembrie 2018). Această situație este oglindită la nivelul UE și la nivel european, ceea ce face esențial să continuăm să avem aceste schimburi transnaționale care ne ajută să ne fundamentăm activitățile și să creăm rețele de cooperare dincolo de granițe și regiuni, găsind puncte comune atât în ceea ce privește provocările, cât și soluțiile. EcoRuralis a subliniat faptul că instrumentele IT&C sunt esențiale pentru a menține o bună comunicare cu membrii săi numeroși și distribuiți la nivel național. Acest lucru a devenit și mai evident în perioada 2020-2022, când au fost impuse restricții legate de pandemia Covid-19. Ca atare, în imposibilitatea de a se întâlni în persoană și locuind în sate și localități din cele patru colțuri ale țării, membrii Comitetului de coordonare, precum și ai grupurilor de lucru pe diferite teme, printre care dreptul la semințe și feminismul rural, au recurs la instrumente online (întâlniri Zoom) pentru a-și menține activitatea.

Stela Zămoiu, salvatoare de semințe și membră a comitetului de coordonare al EcoRuralis, a ținut o prezentare a campaniei anuale de distribuție de semințe a asociației. Intervenția ei s-a făcut prin Zoom, arătând astfel cum se utilizează tehnologiile informaționale. Stela a vorbit despre cum păstrează semințele, administrează una dintre casele de semințe EcoRuralis și participă la distribuția semințele primăvara, împreună cu familia sa. Campania anuală de distribuire a semințelor – un element de bază al activității EcoRuralis se desfășoară din 2013. Campania se bazează în mare măsură pe tehnologiile informaționale, deoarece catalogul, formularele de cerere de semințe și gestionarea generală se realizează online. Deși acest lucru prezintă unele limitări, în special în ceea ce privește accesul la internet, permite, de asemenea ca semințele să fie distribuite la nivel național și în număr semnificativ. Astfel, în 2021, de exemplu, au fost îndeplinite aproape 5000 de cereri, fiind distribuite 47 de specii și 124 de soiuri de semințe de plante. Participanții la întâlnire au purtat o discuție revelatoare despre legislația actuală privind reproducerea semințelor de plante țărănești/tradiționale în Europa și despre limitele acesteia.

Cea de-a doua prezentare s-a axat pe Cutia Țăranului, o inițiativă regională de agricultură susținută de comunitate (CSA), sprijinită de Eco Ruralis. Eniko Butyka, producătoare implicată în inițiativă și membră a comitetului de coordonare Eco Ruralis, a vorbit despre grădinărit ca moștenire de familie pentru „hoștezeni”. Hoștezenii erau o comunitate de locuitori din Cluj-Napoca care, până acum câțiva ani, obișnuiau să grădinărească în limitele orașului și să furnizeze localnicilor legume și alte produse alimentare. Pe măsură ce accesul lor la piețele țărănești tradiționale s-a restrâns, au fost nevoiți să găsească diferite modalități de a ajunge la clienți pentru a-și putea menține stilul de viață. Inițiativa Cutia Țăranului le-a oferit această oportunitate. Aceasta constă într-o platformă online care pune în legătură producătorii locali de alimente tradiționale cu consumatorii care doresc să se aboneze la livrări săptămânale. Participanții au împărtășit experiențe cu CSA (agricultură susținută de comunitate) în contextul lor particular, făcând schimb de bune practici și de cunoștințe despre acest tip de producție și distribuție.

Ziua s-a încheiat cu o cină informală în cadrul căreia am continuat discuțiile și schimburile de idei. A doua zi, partenerii au avut ocazia de a explora orașul Cluj-Napoca.

*Proiectul WORA: Femeile din mediul rural este finanțat prin programul Erasmus+ la Uniunii Europene. Toate punctele de vedere și rezultatele proiectului aparțin exclusiv partenerilor proiectului.

Articolul Proiectul ERASMUS+ WORA: A 4-a Întâlnire transnațională ─ Cluj-Napoca, 27 – 29 iulie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Asemănător cu anii trecuți, și în acest an două treimi din solicitări au venit din partea țărăncilor, și o treime din partea țăranilor. Tomatele, urmate de dovlecei și ardei au fost preferatele țăranilor anul acesta.

23 de țărănci și țărani au salvat, produs și pus în comun 58 de specii și 129 de varietăți de legume, flori și plante aromatice pentru a fi mai apoi distribuite în mod gratuit către solicitanți. Le mulțumim pentru toată munca depusă și pentru solidaritatea lor!

Articolul Distribuția de semințe 2022 – grafic informativ apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Ne cerem scuze pentru întârziere lansării campaniei de distribuție a semințelor țărănești Eco Ruralis de anul acesta. Vă mulțumim pentru mesajele de încurajare și pentru că sunteți alături de noi! Pentru al zecelea an consecutiv, asociația Eco Ruralis distribuie în mod gratuit semințe țărănești către țăranii și grădinarii doritori, din România și Republica Moldova.

Așadar, anul acesta aniversăm a X-a ediție a Catalogului de Semințe Țărănești Eco Ruralis. Ca întotdeauna, acest catalog este realizat prin efortul comun al membrelor țărănci și membrilor țărani ai Eco Ruralis alături de voluntari ai asociației. Noul Catalog Eco Ruralis de Semințe Țărănești 2022 cuprinde descrierile tuturor varietăților de anul acesta, însoțite de fotografii, precum și o listă cu posibile asocieri benefice între plante, de utilizat în grădină.

În acest an, am pregătit pentru dumneavoastră 58 de specii și 129 de varietăți de legume, flori, plante aromatice.

Catalogul Eco Ruralis de Semințe Țărănești 2022 este disponibil aici.

Formularul de Comandă Online este disponibil aici.

Vă invităm să citiți răspunsurile la cele mai frecvente întrebări din partea voastră referitoare la distribuția anuală de semințe țărănești:

1. Când pot să comand semințe țărănești?

Din data lansării Catalogului și Formularului de Comandă de Semințe Țărănești Eco Ruralis (anul acesta data lansării este 17 martie 2022).

2. Ce trebuie să fac? Care sunt pașii de parcurs?*

a.) Intru pe pagina de facebook Eco Ruralis SAU pe www.ecoruralis.ro.

b.) Consult Catalogul Eco Ruralis de Semințe Țărănești 2022.

c.) Completez Formularul de Comandă ONLINE

d.) Aștept sosirea comenzii în CUTIA POȘTALĂ.

* Nu primim comenzi prin Facebook sau e-mail.

3. Câte semințe gratuite pot să comand?

Maxim 5 varietăți ÎN TOTAL, cu câte 10-50 de semințe fiecare, în funcție de specie.

Stocul de semințe este limitat, de aceea vă rugăm să faceți O COMANDĂ PER FAMILIE pentru a permite accesul cât mai multor persoane la semințe țărănești. Încurajăm SOLIDARITATEA între țărani, mai ales în vremuri dificile.

4. Cum voi primi plicul cu semințe țărănești?

DIRECT ÎN CUTIA POȘTALĂ, prin Poșta Română; Plicul va fi trimis GRATUIT la adresa scrisă în formular și DOAR în România și Republica Moldova. NU trimitem prin curier și nu primim plicuri autoadresate.

Distribuția anuală de semințe reprezintă un efort colectiv a peste treizeci de membri ai asociației de pretutindeni în țară, implicați în recuperarea, menținerea, salvarea și promovarea semințelor țărănești. Echipa și membrii noștri lucrează în această perioadă la pregătirile necesare pentru o bună desfășurare. Ne bucurăm să avem și în acest an mulți producători implicați în această distribuție colectivă, care au contribuit cu semințe și cunoștințe și, pe această cale, le mulțumim public, precum și voluntarilor care ne-au sprijnit!

Cunoscute și sub numele de populații locale sau semințe tradiționale, semințele țărănești sunt semințe vechi moștenite din bătrâni și salvate în propria grădină. Acestea sunt cu mult mai variate, productive și mai rezistente la condiții de mediu vitrege, boli și dăunători decât semințele hibrid, iar hrana obținută din ele este de calitate superioară, mult mai nutritivă și având gustul de altădată. Prin intermediul distribuției de semințe țărănești, asociația Eco Ruralis dorește să contribuie la menținerea semințelor vii în câmpuri și grădini și la creșterea autonomiei țăranilor asupra semințelor lor și a hranei pe care o produc.

Acțiunea face parte din programul Eco Ruralis pentru Dreptul la Semințe, de implementare a dreptului țăranilor de a folosi (cultiva, multiplica, salva, schimba) și de a vinde semințele salvate în propria gospodărie.

Comenzile se realizează în baza Catalogului și completării unui formular de comandă ce va fi disponibil pe website-ul asociației și pe social media, în limita a maxim cinci varietăți de semințe, practic cinci plicuri de semințe. Fiecare plic conține între 10 și 50 de semințe fiecare, o cantitate suficientă pentru ca acestea să fie multiplicate mai departe. Asociația va onora solicitările pe cale poștală, acoperind toate costurile expedierii.

Mai multe informații despre programul pentru Dreptul la Semințe și felul în care este organizată Distribuția anuală gratuită de semințe țărănești de membrii Eco Ruralis, aici:

Dreptul la semințe

Articolul Lansarea distribuției de semințe țărănești 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.