Pentru mulți țărani, seceta a fost anul acesta o provocare majoră. Eugen Popescu, cercetător în cadrul Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru Mașini și Instalații Destinate Agriculturii și Industriei Alimentare – INMA București, și membru Eco Ruralis, ne-a împărtășit ultima sa publicație. Articolul științific tratează problema controlului secetei și a degradării solului în contextul schimbărilor climatice. Alături de cei doi co-autori, Florin Nenciu and Valentin Nicolae Vladut, Eugen Popescu propune ca soluție aplicarea tehnologiilor ecologice regenerative pentru a face față secetei.
Redăm mai jos fragmente din articol. Articolul integral se găsește în limba română aici, iar originalul în limba engleză aici.
“Deșertificarea, degradarea acelerata a solurilor și seceta, combinate cu activitatea antropică [a oamenilor] și modificările climatice, provoacă pierderi anuale importante de sol și reduc șansele de apărare naturala împotriva secetei și a inundațiilor. Impactul combinat al schimbărilor climatice, gestionarea defectuoasă a terenurilor și utilizarea nesustenabilă a apei dulci afectează major productivitatea agricolă, prin implementarea pe scara larga practicilor nedurabile de gestionare a terenurilor.
Agricultura regenerativă este un concept bazat pe managementul fermei si regenerarea solului cu ajutorul mai multor principii și tehnici care întăresc și refac funcțiile și sănătatea ecosistemului. Utilizarea pe termen lung a agriculturii regenerative a arătat multe beneficii în termeni de calitate și profitabilitate pentru fermieri, precum și îmbunătățirea mediului contribuind la menținerea unui ecosistem agricol sănătos. […]Ar trebui să rețineți că există mai multe abordări care pot diferi în funcție de circumstanțele locale, totuși, elementele descrise în acest capitol servesc drept punct de pornire pentru practicienii și cadrele universitare care doresc să învețe mai mult sau să aprofundeze unul dintre domeniile conexe.
Existența vieții depinde în mare măsură de bogăția și sănătatea solurilor, de aceea structura solului, împreună cu disponibilitatea apei sunt cele mai valoroase resurse pentru umanitate.[…] Apa, mineralele și materia organică se combină pentru a forma solul într-un proces natural. Mineralele din sol sunt produse în procesul de eroziune naturală, în timp ce materia organică se formează prin descompunerea plantelor și a altor organisme care au murit. Mulți oamenii de știință consideră formarea solului o resursă finită care nu poate fi reînnoită în timpul duratei de viata umane.
Managementul regenerativ adecvat al solului va încetini sau va opri degradarea solului și va începe să reconstruiască fertilitatea solului. Managementul ar trebui să se concentreze pe obținerea sănătății plantelor care nu au nevoie de tratamente chimice intense din moment ce este dovedit că un sistem imunitar ridicat protejează culturile de boli și atacuri de insecte. Cresterea imunitatii plantelor va fi reflectata în productii ridicate, produse de calitate, plantele vor avea rezistență crescută la boli și la atacurile dăunătorilor. În același timp, solul va deveni mai sănătos, plin de nutrienți, cu o lant trofic al solului activ și bogat. Solurile sănătoase cu un raport echilibrat de nutrienți, promovează activitatea biologică ridicată și reumple rezervoarele apelor subterane, ajutând plantele sa reziste mai bine la seceta. Pentru a opri degradarea solului, o atenţie deosebită trebuie acordată fenomenelor care produc eroziunea naturală şi întineresc degradarea solul, în timp ce activitățile umane trebuie să se schimbe rapid.
Practicile de regenerare a solului captează o parte importantă din cantitatea necesară de carbon din sol, permițând omenirii să mențină controlul asupra schimbărilor climatice. Carbonul permite structura solului să funcționeze ca un burete, fiecare gram de carbon absorbind 8 grame de apă. Pe lângă efectul pozitiv asupra procesului de mineralizare, carbonul ajută la construirea structurii solului, care ajută la furnizarea de aer, apă și substanțe nutritive plantelor.
Agricultura regenerativă poate fi definită printr-o abordare holistică a sistemului care începe cu caracteristicile solului și include, de asemenea, sănătatea plantelor, animalelor, fermierilor și comunitaților. Principalele obiective vizează regenerarea solului vegetal, refacerea degradării, biodiversității solului, îmbunătățirea serviciilor ecosistemice, îmbunătățirea ciclului apei și îmbunătățirea rezistenței solului la intemperii extreme. Agricultura regenerativa se concentrează pe îmbunătățirea sănătății solului urmând patru principii obligatorii primare și unul optional. Toţi specialiştii în Agricultura Regenerativă acceptă cele patru principii care includ acoperirea solului, rădăcinile vii, biodiversitatea și minimizarea perturbării solului. Ultimul principiu care este integrarea animalelor este parțial acceptat, dar poate fi chiar mai important în câteva situații specifice.
Stresul cauzat de secetă este redus atunci când plantele sunt sănătoase și se dezvoltă într-un sol sănătos. Pentru ca plantele să depășească faza de secetă pe solurile degradate, o nouă strategie de management este necesară. Apa, nutrienții echilibrați și biologia sunt cele mai importante trei cerințe pentru plante. Culturile bine gestionate produc un sol bogat în humus. Cultivarea plantelor sănătoase pentru a depăși seceta și elementele care afectează procesele sunt furnizate în secvența corespunzătoare.”
Eugen Popescu, Florin Nenciu and Valentin Nicolae Vladut, Reducing the Effects of Drought and Degradation of Agricultural Soils, in the Context of Climate Change, through the Application of Regenerative Ecological Technologies, Book title: Drough, 2022, Publisher IntechOpen, DOI: http://dx.doi.org/10.5772/intechopen.104446
