Eco Ruralis și Federația Asociațiilor Apicole din România au transmis o scrisoare deschisă europarlamentarilor români, referitor la votul din plenul Parlamentului European pe tema regulamentului noilor tehnici genomice (NGT).

După mai multe amânări succesive ale votului, dosarul ajunge astăzi, 17 iunie 2026 în plen, unde europarlamentarii vor decide asupra unei propuneri legislative care poate avea consecințe importante pentru fermieri, apicultori, producătorii ecologici și consumatori.

Prin scrisoarea transmisă, organizațiile solicită europarlamentarilor români să protejeze drepturile și interesele fermierilor din România și să susțină amendamente care păstrează garanțiile necesare privind trasabilitatea și etichetarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice, dreptul fermierilor de a utiliza și schimba semințe, protecția agriculturii ecologice și existența unor reguli clare privind coexistența și răspunderea în caz de contaminare.

Organizațiile semnatare atrag atenția că actuala formă a compromisului legislativ reduce transparența pentru fermieri și consumatori, menține incertitudini legate de sistemul brevetelor asupra resurselor genetice și poate afecta capacitatea fermierilor de a-și păstra autonomia asupra semințelor și producției agricole.

Totodată, semnatarii reamintesc că România a votat împotriva acestui regulament în Consiliul Uniunii Europene și consideră că această poziție trebuie apărată consecvent și în Parlamentul European.

Solicitările Eco Ruralis și ROMAPIS, transmise europarlamentarilor români sunt să susțină amendamente care (re)introduc garanții esențiale pentru fermieri, în special:

• trasabilitate și etichetare pentru toate plantele și produsele NGT (inclusiv NGT1);
• evaluare de risc individuală;
• protejarea dreptului fermierilor la semințe;
• reguli clare de coexistență și responsabilitate în caz de contaminare;
• limitarea brevetării resurselor genetice.

Dezbaterea și votul privind noile tehnici genomice (NGT) sunt programate astăzi, 17 iunie 2026, începând cu ora 13:30 (ora României).

Agenda sesiunii plenare:
https://www.europarl.europa.eu/sedcms/documents/PRIORITY_INFO/1754/SYN_OJ_June_STR_EN.pdf

Transmisiunea live a sesiunii plenare:
https://www.europarl.europa.eu/plenary/en/home.html

Înaintea acestui vot, reamintim că agricultura europeană trebuie să rămână în slujba fermierilor, consumatorilor și a interesului public, nu a concentrării controlului corporatist asupra semințelor și resurselor genetice. Semințele, biodiversitatea agricolă și drepturile fermierilor reprezintă un patrimoniu comun care trebuie protejat. Din acest motiv, considerăm că orice modificare legislativă privind noile tehnici genomice trebuie să respecte principiul precauției, dreptul la informare și autonomia fermierilor.

Textul integral al scrisorii deschise – pdf.

Articolul Votul NGT în Parlamentul European: apel către europarlamentarii români să apere interesele fermierilor și consumatorilor apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Astăzi, 28 ianuarie 2026, în Comisia de Mediu a Parlamentului European a fost votat dosarul privind noile tehnici genomice (NGT). Este un vot cu care nu suntem de acord. El contravine poziției exprimate public de asociația noastră și de numeroase alte organizații active în domeniul agriculturii, hranei și dezvoltării rurale, poziție formulată clar și în scrisoarea deschisă transmisă în decembrie către autoritățile române și europene.

Acest dosar este un proces legislativ de modificare a Regulamentului (UE) 2017/625. Actul acesta stabilește cum sunt controlate în UE tehnologiile din agricultură, inclusiv când e vorba de intervenții la nivel genetic asupra plantelor de cultură pentru hrană umană și animală. Prin această modificare de regulament, se schimbă modul în care sunt controlate plantele de cultură obținute prin noile tehnici genomice, adică plante al căror material genetic este modificat în laborator, prin intervenții artificiale, nu prin selecție și încrucișare naturală, așa cum au făcut țăranii de generații.

Regulamentul împarte aceste noi tehnici genomice în două categorii. Plantele NGT 1 sunt declarate „echivalente” cu cele obținute prin metode convenționale, motivând că modificările lor ar putea apărea și în natură. Pentru ele, controalele sunt mult reduse, iar produsele ajunse pe piață nu vor fi etichetate pentru consumatori. Plantele NGT 2 rămân sub reguli mai stricte, așa cum au fost până în prezent aplicate tehnologiilor mai vechi, cunoscute de public drept “organisme modificate genetic”. Această împărțire, deși prezentată ca una tehnică, de “simplificare”, are consecințe grave în câmp, în farfurii și în viața fermierilor.

Un punct esențial, prea puțin explicat și extrem de periculos, este problema brevetelor. Plantele de cultură obținute prin NGT sunt brevetate de firmele biotehnologice care le produc. Brevetul înseamnă drept de proprietate asupra unei trăsături genetice sau asupra materialului genetic dintr-o plantă. Iar acest drept nu se oprește la nivel celular, el trece dincolo de laboratoare, până în câmpurile cultivatorilor și vecinilor lor.  Dacă, prin polenizare, vânt, insecte sau semințe purtate accidental, material genetic provenit dintr-o cultură NGT brevetată ajunge într-o cultură tradițională, convențională sau ecologică, fermierul care nu a folosit acea tehnologie poate fi acuzat că încalcă un drept de proprietate. Cu alte cuvinte, cel contaminat poate fi obligat la despăgubiri sau pasibil de sancțiuni, deși nu a ales și nu a cumpărat NGT-uri.

Aici vorbim direct despre problema coexistenței tehnologiei cu natura. Regulamentul vorbește despre evitarea prezenței nedorite a acestor plante în alte sisteme agricole, dar nu stabilește reguli clare și drepte. Nu este clar cine răspunde pentru contaminare, cine plătește pagubele și cine protejează țăranii, micii producători, fermierii în general, indiferent că sunt convenționali sau ecologici. În lipsa unor reguli ferme, riscul cade mereu pe umerii celui mai slab, nu pe cei care dețin brevetele.

Ni se promite progres, dar cu ce preț? Aceste tehnologii vin la pachet cu folosirea intensă a pesticidelor, ceea ce favorizează apariția rezistenței la boli și dăunători și crește dependența fermierilor de inputuri chimice, scumpe și monopolizate de firme de chimicale.

Urmează votul în plenul Parlamentului European, programat deocamdată pentru data de 27 aprilie 2026. Facem apel către europarlamentarii români: nu votați în favoarea acestei propuneri de modificare a regulamentului (UE) 2017/625. Ascultați vocea țăranilor, a micilor producători și a consumatorilor. Agricultura României nu este un experiment, iar semințele nu sunt simple obiecte de proprietate industrială. Ele sunt baza hranei, a autonomiei rurale și a viitorului nostru comun.

Referințe:

• Rezultatul votului din Comisia ENVI – 28 ianuarie 2026 (pag. 3):
  https://www.europarl.europa.eu/cmsdata/302076/2026-01-28%20votes.pdf
• Scrisoare deschisă “Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să rămână fermă în respingerea acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) și să mențină mandatului politic susținut până în prezent” – 18 decembrie 2025: https://www.ecoruralis.ro/2025/12/18/fermierii-apicultorii-si-organizatiile-societatii-civile-cer-romaniei-sa-voteze-impotriva-acordului-ue-privind-noile-tehnici-genomice-ngt/
• Dosarul legislativ NGT (2023/0226 – COD), Parlamentul European
  https://oeil.secure.europarl.europa.eu/oeil/popups/ficheprocedure.do?lang=ro&reference=2023/0226(COD)
• Comunicat Consiliul UE privind acordul politic pe NGT, 4 decembrie 2025:
  https://www.consilium.europa.eu/ro/press/press-releases/2025/12/04/new-genomic-techniques-council-and-parliament-strike-deal-to-boost-the-competitiveness-and-sustainability-of-our-food-systems/

Articolul Un vot împotriva țăranilor și micilor producători: Comisia de Mediu a Parlamentului European a votat pentru noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Front comun fără precedent între fermieri, apicultori și organizații de mediu

Un număr amplu de organizații reprezentative din agricultură, apicultură și mediu solicită Guvernului României și ministrului Agriculturii să mențină poziția națională de respingere a noilor tehnici genomice (NGT)* și să voteze împotriva acordului final ce va fi analizat la Consiliul UE pe 19 decembrie 2025.

Semnatarii avertizează că textul negociat la nivel european elimină trasabilitatea și etichetarea NGT1, permite brevetarea trăsăturilor naturale, restrânge drastic autonomia fermierilor și pune în pericol exporturile agricole către piețele terțe care interzic organismele modificate genetic. Totodată, decizia ar expune România unui risc major de dependență față de companiile multinaționale din industria biotehnologiilor și semințelor industriale, creând premisele unui monopol asupra accesului la materialul genetic și la sămânță, în detrimentul semințelor țărănești locale, amelioratorilor independenți și cercetării publice.

Un aspect deosebit de important este că scrisoarea este semnată împreună atât de organizațiile fermierilor comerciali de mari dimensiuni cât și de organizațiile micilor producători, apicultori și organizații de mediu ale societății civile. Este un demers rar întâlnit, care demonstrează gravitatea situației și consensul larg privind necesitatea protejării agriculturii și sustenabilității.

Organizațiile semnatare consideră că abandonarea poziției inițiale a României, fundamentată științific și aliniată practicilor internaționale, reprezintă „o capitulare în fața intereselor industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești”.

“Semințele țărănești și schimburile de semințe între țărani și fermieri sunt temelia autonomiei și rezilienței agriculturii românești. Noile reglementări NGT și problema brevetelor riscă să transforme aceste practici tradiționale într-o activitate imposibilă. Dacă permitem pierderea libertății de a păstra, folosi și schimba semințe adaptate local, pierdem nu doar biodiversitatea agricolă, ci și viitorul fermelor mici și mijlocii din România. Cerem Statului Român să nu sacrifice drepturile țăranilor și fermierilor la semințe în favoarea intereselor industriei biotechnologice”, declară Ramona Duminicioiu, președinta Asociației Eco Ruralis.

”În numele rezilienței ni s-au promis plante mai rezistente la secetă și dăunători, însă compromisul Consiliului UE ne lasă fără tehnologiile existente precum Clearfield și Express, încadrate direct ca NGT-2 și supuse acelorași reguli ca organismele modificate genetic, fără beneficii reale pentru fermieri, dar cu costuri mai mari și o dependență tot mai accentuată de deținătorii de brevete”, avertizează Alianța pentru Agricultură și Cooperare.

Solicitările principale adresate Statului Român:

• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea brevetării caracteristicilor genetice întâlnite în natură
• Revenirea la principiul „plantă cu plantă”, cu analiză de risc individuală pentru fiecare varietate NGT
• Reguli clare de coexistență pentru a proteja fermierii și apicultorii de contaminare
• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri și protejarea soiurilor locale
• Dacă aceste condiții nu sunt incluse în textul final, România trebuie să voteze împotrivă.

Scrisoarea deschisă completă și lista organizațiilor semnatare poate fi consultată aici.

Persoane de contact:

Ramona Duminicioiu, Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali: ramona@ecoruralis.ro.

Liliana Piron, Alianța pentru Agricultură și Cooperare: office@agri-co.ro

= = = = =

* Noile tehnici genomice (NGT) sunt tehnici de ameliorare de laborator, care modifică materialul genetic al plantelor, animalelor sau microorganismelor. Sursa: Autoritatea Europeană pentru Siguranță Alimentară

Articolul Fermierii, apicultorii și organizațiile societății civile cer României să voteze împotriva acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

SCRISOARE DESCHISĂ

Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să rămână fermă în respingerea acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) și să mențină mandatului politic susținut până în prezent

CĂTRE:

• Președinția României României – Domnul Președinte Nicușor Daniel Dan
• Guvernul României – Domnul Prim-ministru Ilie Bolojan
• Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) – Domnul Ministru Florin-Ionuț Barbu
• Ministerul Afacerilor de Externe – Doamna Ministru Oana Țoiu
• Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor – Doamnei Ministru Diana – Anda Buzoianu
• Ministerul Sănătații – Domnului Ministru Alexandru Florin Rogobete
• Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene – Domnul Ministru Dragoș Pîslaru
• Senatul României – Domnul Președinte Mircea Abrudean
• Camera Deputaților – Domnul Președinte Sorin-Mihai Grindeanu
• Membrii Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice
• Membrii Comisiei pentru agricultură, industrie alimentară si dezvoltare rurală
• Reprezentanța Comisiei Europene în România
• Reprezentanța permanentă a României pe lângă Uniunea Europeană – Doamna Ambasador Iulia Matei și domnul Ministru Plenipotențiar Achim Irimescu
• Europarlamentarii din România

Subiect: Acordul Consiliului UE și al Parlamentului European privind accesul pe piață al plantelor obținute prin noi tehnici genomice (New Genomic Techniques – NGT)

Subsemnații, organizații reprezentative ale agriculturii, apiculturii, cooperării, mediului și sectorului ecologic din România, exprimăm dezaprobarea profundă, dar mai ales îngrijorarea privind rezultatul negocierilor inter-instituționale (trilog) privind Regulamentul privind plantele obținute prin anumite tehnici genomice noi (NGT), încheiate la 3 decembrie 2025 sub președinția Danemarcei.

În lipsa oricăror noi informații, dezbateri sau comunicări, deci într-un mod complet netransparent, poziția României privind acest subiect de maxim interes pentru sectorul agroalimentar și securitatea agroalimentară națională s-a schimbat la 180 de grade. Ce interese sau ce entități au stat în spatele acestei transformări care expune România unui blocaj agricol ce va afecta toate generațiilor viitoare de fermieri și apicultori?

Soiurile, hibrizii și rasele românești – anulate

În forma actuală a acestui acord preliminar, genetica românească, fie că este vorba despre culturi agricole – soiuri sau hibrizi, sau despre rase și subrase locale, vor putea fi anulate de către entități externe care pot proba și obține interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură. În plus, aspectele privind contaminarea culturilor sau polenizare încrucișată devin un risc major la care este expusă orice fermă care alege să nu cultive NGT.

Exporturi agricole blocate

Actualul acord privind NGT nu oferă fermierilor români nicio garanție că exporturile nu vor fi blocate către țările terțe care în prezent achiziționează cea mai mare parte a producției agricole vegetale ce pleacă din țara noastră. Vorbim în special despre țări musulmane, dar și de alte destinații care resping importul de plante modificate genetic și care aplică aceeași rigoare și pentru NGT.

Transformarea României integral într-o țară importatoare

Adoptarea NGT în contextul acordului cu statele MERCOSUR ne aduce în situația unei lipse complete a unor instrumente legale de protecție a pieței UE în raport cu produsele de import obținute prin biotehnologii. România și agricultura românească. prin producția locală convențională și ecologică, vor fi complet expuse deschiderii pieței către produsele biotech din import.

Introducerea pe piață a unor produse agroalimentare netestate pe termen mediu și lung în consumul animal și uman

NGT1, lipsite de etichetare la consum, fără analize de risc pentru fiecare produs în parte, nu vor putea fi garantate legal și tehnic nici pentru fermieri sau apicultori, nici pentru consumatori. Nu există posibilitatea de construire a unui sistem de management al riscului în cazul acestor produse, nici de creare a unui sistem de asigurări pentru culturi.

Nu se cunosc consecințele utilizării acestor tipuri de semințe și de culturi, nici din punct de vedere al producției, nici al impactului asupra consumului uman si al animalelor.

Contaminarea culturilor convenționale, ecologice și a florei spontane

Fiind eliberate în mediu fără măsuri de coexistență, plantele din flora spontană vor fi expuse contaminării, inclusiv culturile convenționale și ecologice. Acestea se pot contamina cu genă patentată, iar astfel de incidente pot conduce la procese în justitie împotriva fermierilor.

PUNCT DE VEDERE / CONCLUZIE

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român și Reprezentanților României să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Vă rugăm să parcurgeți argumentația noastră în susținerea celor de mai sus:

POZIȚIA INIȚIALĂ A ROMÂNIEI – ABANDONATĂ ÎN TRILOG

Organizațiile naționale de fermieri din convențional și ecologie au contribuit activ la elaborarea poziției pe care România a susținut-o în aceste negocieri. Această poziție, pe care am exprimat-o public și constant, prevedea:

• Echivalarea plantă cu plantă, în urma unui dosar complet de analiză de risc, și NU echivalarea automată a unei întregi categorii
• Analize de risc individuale pentru fiecare varietate de plante NGT
• Trasabilitate și etichetare obligatorii
• Metode de identificare și testare înainte de introducerea pe piață
• Interzicerea brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură
• Reguli clare privind coexistența pentru protecția fermierilor și apicultorilor

Aceste propuneri urmau modelul reglementărilor din țările mari dezvoltatoare de biotehnologie (SUA, Brazilia, Argentina, China, India, Canada, Africa de Sud, etc.) – care toate aplică analizarea și echivalarea plantă cu plantă, nu echivalarea unei întregi categorii fără analize de risc.

REZULTATUL TRIALOGULUI – CAPITULARE TOTALĂ

1. Renunțarea la trasabilitatea și etichetarea NGT1

Conform Articolului 3 (Definiții), modificarea indusă prin NGT rămâne caracteristică a plantei și este transmisă generațiilor următoare și produselor derivate. Totuși, Articolul 5, coroborat cu Anexa I, stabilește că NGT1 sunt considerate echivalate cu plantele convenționale, eliminând trasabilitatea și etichetarea pe lanțul alimentar. Aceasta generează o contradicție structurală: fermierii poartă răspunderea, deși produsul final este declarat convențional.

Această contradicție transferă întreaga responsabilitate și tot riscul asupra fermierilor, care trebuie să gestioneze etichetarea semințelor, dar nu beneficiază de nicio trasabilitate ulterioară pentru a-și proteja producția convențională

Sectorul ecologic nu va avea instrumente pentru a verifica puritatea semințelor pe care le achiziționează, atunci când folosesc sămânță convențională – practică permisă de Regulamentul (UE) 2018/848 în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate.

Fermierii și apicultorii ecologici riscă pierdere certificării ecologice prin utilizarea neintenționată a semințelor NGT1, fără să aibă posibilitatea de verificare.

2. Brevetarea trăsăturilor naturale – calea liberă către monopoluri

Co-legiuitorii au renunțat la amendamentele PE referitoare la modificarea Directivei privind biotehnologiile și interzicerea brevetării. Această decizie are consecințe devastatoare:

1. Brevetarea caracteristicilor care există deja în natură

• Noul cadru deschide calea pentru extinderea brevetelor (Directiva 98/44/EC) la trăsături și segmente genetice care există deja în natură (in vivo).
• Patrimoniul genetic natural și convențional nu mai este protejat – companiile pot breveta caracteristici pe care natura le-a dezvoltat de-a lungul mileniilor și pe care amelioratorii tradiționali le-au selecționat prin secole de muncă.
• Această apropriare a patrimoniului genetic comun contravine principiilor de bază ale ameliorării plantelor și subminează drepturile amelioratorilor (UPOV).
• Refuzăm să legăm această situație cu propunerea de desființare a ISTIS-ului, entitate care reprezintă UPOV la ninel național.

1. Capcana dublă: NGT + Regulamentul PRM

Consiliul a adoptat pe 10 decembrie 2025 și poziția sa privind Regulamentul material de reproducere vegetală (PRM), care menține restricții severe asupra schimbului de semințe între fermieri – permițând doar schimburi în natură, în cantități mici și la nivel local, ceea ce înseamnă pentru fermierii de cultură mare din România, restricționarea opțiunilor și creșterea costurilor de producție.

Combinația celor două regulamente creează o capcană:

• Brevetarea trăsăturilor naturale prin NGT limitează accesul la diversitatea genetică
• Restricțiile PRM asupra schimbului de semințe împiedică fermierii să-și păstreze și să-și schimbe propriile semințe adaptate local
• Rezultat: Fermierii devin complet dependenți de semințele certificate comerciale, controlate prin brevete de câteva companii multinaționale

1. Contradicția cu obiectivele de agroecologie și reziliență climatică

UE promovează activ măsuri de agroecologie și subliniază importanța utilizării semințelor adaptate condițiilor locale pentru asigurarea rezilienței climatice.

Însă:

• Fără libertatea de a schimba semințe locale (restricționată de PRM)
• Cu brevetarea trăsăturilor naturale (permisă de NGT)
• Fără acces liber la diversitatea genetică (controlată prin brevete)

Cum pot fermierii și apicultorii să practice agroecologie și să-și adapteze producția la condițiile locale și la schimbările climatice?

Această combinație de regulamente subminează exact acele practici agricole pe care UE declară că le susține:

• Diversificarea culturilor – imposibilă când accesul la diversitate genetică este brevetat
• Soiuri adaptate local – imposibile când schimbul de semințe este restricționat
• Reziliența climatică – imposibilă când fermierii depind exclusiv de semințe certificate comerciale care nu au fost testate înainte de înregistrarea în catalogul oficial, în condiții pedoclimatice locale.
• Autonomia fermierilor – distrusă prin dependența totală de companii multinaționale

1. Sfârşitul semințelor salvate – practică tradițională în România

• Libertatea fermierilor de a reutiliza sămânța salvată este o practică tradițională esențială în România, în special pentru cereale.
• Brevetarea trăsăturilor naturale înseamnă că fermierii pot fi acuzați de încălcarea brevetelor chiar dacă folosesc semințe pe care le-au cultivat ei înșiși, dacă acele semințe conțin trăsături brevetate care există în natură
• Combinat cu restricțiile PRM asupra schimbului, această practică tradițională devine imposibilă

4. Absența regulilor de coexistență

S-a menținut mandatul CONS privind coexistența, ceea ce înseamnă absența unor reguli europene clare de protecție.

Consecință: Fermierii și apicultorii din sitemul convențional și ecologic rămân fără protecție juridică în caz de contaminare accidentală.

5. Evaluarea sectorului ecologic – amânată la monitorizare

Co-legiuitorii au agreat ca „evaluarea impactului reglementării asupra sectorului să fie parte a dispozițiilor de monitorizare”.

Consecință: Impactul va fi evaluat după ce daunele s-au produs, nu înainte.

CONSECINȚELE PENTRU AGRICULTURA ROMÂNEASCĂ

1. Pierderea piețelor de export pentru România

Fără trasabilitate și fără dosare individuale de analiză de risc, exportatorii români nu vor putea demonstra autorităților din țările terțe că producțiile sunt libere de material NGT.

Conform prevederilor propunerii de regulament, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT – materialul genetic păstrează această caracteristică în generațiile următoare. Fără trasabilitate în lanțul de comercializare, acest material se poate răspândi necontrolat, compromițând întreaga producție convențională și ecologică.

Problema fundamentală: Sămânța este etichetată NGT1, dar recolta este considerată convențională. Cum demonstrează fermierii, apicultorii și exportatorii că produsele lor sunt cu adevărat convenționale când nu există trasabilitate? Cheia stă la producătorul de semințe, care nu are nicio obligație de a furniza garanții sau documentație pentru export.

Piețele de export ale României (Turcia, Maroc, Algeria, Pakistan, Arabia Saudită, Emiratele Arabe Unite) au reglementări stricte sau prohibitive privind produsele biotecnologice. Turcia pedepsește cu închisoare de până la 12 ani introducerea de produse cu evenimente genetice.

Rezultat: Respingeri la vamă, pierderi economice masive, deteriorarea reputației României ca furnizor de încredere. Toate costurile testării și certificării vor cădea asupra fermierilor.

2. Problema importurilor de biotehnologii echivalente cu NGT 1 din SUA, Mercosur și alte state terțe – un risc major, imposibil de controlat.

Uniunea Europeană se va confrunta cu volume mari de produse obținute prin biotehnologii avansate, echivalente NGT 1, provenite din țări terțe unde aceste tehnologii sunt deja utilizate pe scară largă și care vor intra pe piața unică fără restricții reale. Aceste produse vor respecta formal criteriile de punere pe piață în UE, ceea ce va genera o pierdere semnificativă de competitivitate pentru fermierii europeni, obligați să producă sub presiunea unor condiționalități de mediu, sociale și economice mult mai stricte decât competitorii lor externi.

În prezent, nu există instrumente juridice solide care să permită protejarea pieței europene în raport cu aceste importuri masive, ceea ce expune UE unui risc comercial și strategic major.

3. Sectorul ecologic – vulnerabilitate critică și insecurizare sistemică

Agricultura ecologică depinde profund de semințele convenționale în absența disponibilității suficiente de semințe ecologice certificate pentru toate speciile și soiurile necesare. Regulamentul (UE) 2018/848 permite această practică.

Fără trasabilitate în lanțul de comercializare:

• Fermierii ecologici nu pot verifica dacă semințele convenționale pe care le achiziționează conțin material genetic NGT1, deoarece acestea nu vor fi etichetate și nu vor fi trasabile după stadiul de sămânță
• Riscul de decertificare prin utilizarea neintenționată devine real și constant, cu consecințe economice devastatoare
• Insecurizarea completă a aprovizionării – fermierii ecologici nu au nicio garanție că pot procura semințe curate convenționale
• Toate costurile testării și verificării vor cădea asupra fermierilor ecologici, fără nicio responsabilitate din partea producătorilor de semințe
• Compromiterea principiilor agriculturii ecologice: Regulamentul UE privind producția ecologică exclude utilizarea OMG-urilor, dar echivalarea automată a NGT1 subminează această excludere

3. Distrugerea autonomiei fermierilor, apicultorilor și a agroecologiei

Combinația NGT + PRM creează o capcană din care fermierii nu pot scăpa:

1. Monopolizarea semințelor prin brevete pe trăsături naturale

1. Companiile pot breveta caracteristici genetice care există în natură
2. Fermierii nu mai pot folosi liber diversitatea genetică existentă
3. Dependența totală față de semințele certificate comerciale

1. Blocarea schimbului de semințe locale adaptate

• Regulamentul PRM permite schimburi doar în natură, în cantități mici și la nivel local
• Fermierii nu pot dezvolta și distribui soiuri adaptate condițiilor locale
• Rețelele de conservare și schimb de semințe sunt restricționate sever

1. Imposibilitatea practicării agroecologiei

UE promovează agroecologia și reziliența climatică, dar:

• Cum diversifici culturile când accesul la diversitate genetică este brevetat?
• Cum dezvolți soiuri adaptate local când schimbul de semințe este restricționat?
• Cum asiguri reziliența climatică când depinzi exclusiv de semințe certificate comerciale?
• Cum practici agroecologia când autonomia fermierilor este distrusă?

Această contradicție fundamentală arată că regulamentele nu sunt concepute pentru a ajuta fermierii, ci pentru a crea piețe captive pentru industria semințelor.

1. Sfârşitul practicilor tradiționale românești

• Reutilizarea semințelor salvate – imposibilă din cauza brevetelor pe trăsături naturale
• Schimbul de semințe între fermieri – restricționat sever de PRM
• Conservarea soiurilor locale – împiedicată de ambele regulamente
• Adaptarea la condițiile locale – imposibilă fără acces liber la diversitate genetică

4. Transferul complet al riscurilor și crearea dependenței totale

Producătorii de semințe NGT nu au nicio obligație de trasabilitate în lanțul de comercializare, de furnizare de garanții pentru export sau de asumare a responsabilității pentru contaminări.

Toată responsabilitatea și toate costurile se transferă asupra fermierilor:

• Fermierii trebuie să gestioneze etichetarea semințelor NGT1
• Fermierii trebuie să dovedească puritatea producției convenționale și ecologice fără instrumente de verificare
• Fermierii suportă toate costurile testării, certificării și eventualelor pierderi de export
• Fermierii ecologici riscă decertificarea fără posibilitatea de a verifica semințele convenționale pe care le achiziționează
• Fermierii pierd accesul la semințele tradiționale și la practici agroecologice

Solicitările noastre se bazează și pe principiul precauției, consacrat de articolul 191 din Tratatul privind funcționarea Uniunii Europene, care impune prevenirea riscurilor potențiale pentru mediu, agricultură și sănătatea publică în condiții de incertitudine științifică. În absența unor evaluări de risc individuale și a trasabilității pe lanțul de comercializare, autorizarea plantelor obținute prin noile tehnici genomice contravine acestui principiu și practicii consacrate a Uniunii Europene în domenii sensibile precum siguranța alimentară și protecția mediului.

SOLICITĂRILE NOASTRE

Având în vedere că analiza textului final de compromis este programată pentru 19 decembrie 2025, solicităm urgent:

1. Reconsiderarea poziției României

România trebuie să ceară în cadrul analizei finale:

Privind NGT:

• Revenirea la echivalarea plantă cu plantă cu analiză de risc individuală
• Restabilirea trasabilității și etichetării obligatorii în toate etapele lanțului de comercializare
• Interzicerea expresă a brevetării segmentelor genetice și proceselor care pot fi întâlnite în natură (in vivo)
• Modificarea Directivei 98/44/EC pentru protecția patrimoniului genetic natural și convențional
• Reguli clare de coexistență pentru protecția fermierilor
• Garanții obligatorii din partea producătorilor de semințe privind conformitatea cu cerințele piețelor de export

Privind coerența cu PRM și obiectivele de agroecologie:

• Eliminarea restricțiilor asupra schimbului de semințe între fermieri, pentru a permite practici agroecologice și adaptarea la condițiile locale
• Facilitarea conservării și utilizării soiurilor locale și a rețelelor de conservare a diversității genetice
• Asigurarea că fermierii și apicultorii pot practica efectiv agroecologia și pot dezvolta reziliența climatică prin acces liber la diversitatea genetică

2. Votul României

DACĂ ACESTE CERINȚE FUNDAMENTALE NU SUNT ACCEPTATE, ROMÂNIA TREBUIE SĂ VOTEZE ÎMPOTRIVA AMBELOR TEXTE FINALE (NGT ȘI PRM).

Este inacceptabil ca România să sprijine regulamente care:

• Abandonează poziția sa inițială
• Ignoră practica internațională
• Brevetează patrimoniul genetic natural
• Creează o capcană prin combinația NGT + PRM
• Distrug autonomia fermierilor și practici tradiționale
• Fac imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează
• Expune fermierii la pierderea piețelor de export
• Destabilizează sectorul ecologic
• Transferă toate riscurile asupra producătorilor agricoli

3. Transparență și consultare

Solicităm:

• Explicarea publică a motivelor pentru care poziția inițială a României a fost abandonată
• Raportare transparentă către Parlament și organizațiile reprezentative
• Evaluarea impactului cumulat al regulamentelor NGT și PRM asupra agriculturii românești, agroecologiei și rezilienței climatice

RELUĂM CONLUZIA:

Poziția pe care România a susținut-o inițial era corectă, fundamentată științific și bazată pe practica internațională. Abandonarea ei în trilog reprezintă o capitulare față de interesele industriei biotehnologice și o trădare a intereselor agriculturii românești.

Textul de compromis NGT creează contradicții fundamentale:

• Conform propunerii, tot ceea ce rezultă din NGT este NGT, dar fermierii sunt singurii responsabili pentru etichetarea semințelor, în timp ce recolta este echivalată automat cu cea convențională, fără trasabilitate;
• Permite brevetarea trăsăturilor naturale, distrugând patrimoniul genetic comun;
• Monopolizează accesul la diversitatea genetică prin brevete;
• Face imposibilă practicarea agroecologiei pe care UE o promovează;
• Distruge autonomia fermierilor și practici tradiționale românești;
• Contrazice obiectivele declarate de reziliență climatică.

Nu putem accepta regulamente care:

• Lasă fermierii români fără protecție și fără instrumente;
• Brevetează patrimoniul genetic natural;
• Blochează accesul la piețele tradiționale de export;
• Permit importuri de produse care nu mai pot fi controlate și care afectează direct competitivitatea fermierilor europeni;
• Destabilizează sectorul ecologic;
• Distrug practici agroecologice și tradiționale;
• Creează dependență totală față de companii multinaționale;
• Fac fermierii captivi pe o piață controlată prin brevete și restricții.

Solicităm Statului Român, precum și membrilor Parlamentului European care reprezintă România, să voteze ÎMPOTRIVA acestor texte finale și să apere interesele fundamentale ale agriculturii naționale, autonomia fermierilor, apicultorilor și posibilitatea de a practica o agricultură durabilă, adaptată și rezilientă.

Cu respect,

În numele organizațiilor semnatare:

1. Alianța pentru Agricultură și Cooperare prin:
   PRO AGRO               prin președinte Ionel ARION
   LAPAR                       prin președinte Nicolae VASILE
   UNCSV                      prin președinte Mircea BĂLUȚĂ
   AFF                           prin președinte Vlad MACOVEI

2. Asociaţia Amelioratorilor, Producătorilor şi Comercianţilor de Sămânţă şi Material Săditor din România – AMSEM, președinte Mihai MIRITESCU
3. Asociația Eco Ruralis – în sprijinul fermierilor ecologici și tradiționali, prin președintă Ramona Duminicioiu
4. Federația Asociațiilor Apicole din România – ROMAPIS, prin vicepreședinte Constantin Dobrescu
5. Asociația Femeilor și Familiilor din Mediul Rural – AFFMR, prin președintă Cristina Chinole
6. Federația Peisaj Deschis, prin președintă Viktoria Luft
7. Consorțiul Academia de Compost, compus din Asociația Climato Sfera, Asociația Culturalis, Grupul de inițiativă civică Livada Comunitară Mărțișor și Asociația pentru Consum Sustenabil, prin coordonatoare Gabriela Iordan
8. Asociatia Institutul de Cercetare în Permacultură din Romania, prin președinte Ionuț Bădică
9. Ateliere fără Frontiere și Ferma Bio&Co., prin directoare generală Cristina Bîcîilă
10. Asociația Centrul Cultural și Comunitar Nucu (județul Prahova), prin președinte Mircea Crisbășanu
11. Asociația Bucuria Pământului (județul Buzău), prin președintă Marta Viscuț
12. Inițiativa de Educație pentru Permacultură „După Gard” (județul Alba), prin președintă Ioana Joca-Pohl
13. Asociația Hosman Durabil (județul Sibiu), prin președinte Joachim Cotaru
14. Asociația EnCaRe Environmental Care Resources (județul Bihor), prin președinte Joaquin Rueda Pilar
15. Societatea Română de Apiterapie, Fitoterapie și Aromaterapie, prin președinte, dr. Ștefan Stîngaciu
16. Bee Friends Api Cooperativa Agricola (Ploiești), prin președinte Roxana Stoica.
17. Asociația Educației Neoumaniste și Asociația Armutel România (București), prin președinte Didi Ananda
18. Organizația Interprofesională Națională „PRODCOM Legume-Fructe” din România, prin președinte Gheorghe Vlad
19. Sindicatul Fermierilor Patrioți, prin Președinte Ștefan MUSCĂ
20. Asociaţia Operatorilor din Agricultura Ecologică – “BIO România”, prin Președinte Avraham Marian Cioceanu
21. Asociația Dialog și Reprezentare pentru Fermierii din Crișana-Banat, prin Președinte Buzatu Constantin
22. Grupul Semințe cu Suflet, prin coordonatoare Rodica Meiroșu
23. Asociația Pentru Susținerea Agriculturii Țărănești – ASAT România, prin președinte Marius Cobârzan

Scrisoarea deschisă în format pdf poate fi consultată aici.

Articolul SCRISOARE DESCHISĂ – Fermierii, apicultorii și societatea civilă solicită României să respingă acordului UE privind noile tehnici genomice (NGT) apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Acțiunea a avut loc în contextul prezentării din 18 ianuarie 2018 a concluziilor Avocatului General al Curții de Justiție a Uniunii Europe cu privire la noilor Organisme Modificate Genetic (OMG), cunoscute și sub numele de “noi tehnici de ameliorare”. În timpuri în care corporațiile conduc o campanie intensă de lobby pentru a își putea descărca pe piață noile lor Organisme Modificate Genetic, fără o analiză în prealabil și etichetare, această decizie este fundamentală, întrucât privește drepturile țăranilor la semințe și drepturile consumatorilor de a își alege hrana.

Țărani și țărănci din 16 țări, membri ai mișcării europene Via Campesina, împreună cu organizațiile aliate FIAN, IFOAM, Corporate Europe Observatory și Friends of the Earth Europa au organizat în data de 17 ianuarie 2018, în Bruxelles, un protest cu privire la posibila nereglementare de către Uniunea Europeană a noilor Organisme Modificate Genetic (OMG). Conform opiniei înaintate în 18 ianuarie 2018* de către Avocatul General al Curții de Justiție a UE, Michal Bobek, un număr mare de organisme obținute prin mutageneză ar fi, în principiu, exceptate de la obligațiile conținute de Directiva privind Organismele Modificate Genetic, considerând nenecesară actualizarea legislației, neopunând astfel plasarea acestor noi OMGuri pe piață ca produse „convenționale”. 

Opinia Avocatului General are loc în contextul în care, în 2016, Confédération paysanne, membru francez al Via Campesina Europa, a înaintat un demers la Consiliul Francez de Stat prin care contesta reglementările naționale ce transpun Directiva privind OMG-urile. Sindicatul țărănesc argumenta că tehnica mutagenezei a evoluat de-a lungul timpului, permițând obținerea de produse rezistente doar la anumite ierbicide și astfel riscuri semnificative asupra mediului și sănătății animalelor și a oamenilor. Astfel, Curtea Europeană de Justiție a fost invitată de către Consiliul Francez de Stat să clarifice exact scopul Directivei privind OMG-urile, mai specific limitele, raționamentul și efectele exceptării mutagenezei, precum și să evalueze validitatea sa.

„Transmitem tuturor instituțiilor UE implicate în acest proces, că noi, în calitate de fermieri europeni, ne-am săturat. Pământurile noastre nu sunt terenul de joacă al industriei de biotehnologie și semințele noastre nu trebuie să fie contaminate de noile OMGuri. În cazul în care Uniunea Europeană ar autoriza aceste noi OMGuri în viitor, va comite o gravă încălcare a angajamentelor internaționale, precum Protocolul de la Cartagena**. Opinia Avocatului General nu a oferit un răspuns satisfăcător întrebării inițiale înaintate domniei sale. Acest fapt trebuie rectificat de către Curtea Europeană de Justiție și de Comisia Europeană.”, a declarat Ramona Duminicioiu, reprezentantă a asociațiilor țărănești Eco Ruralis și Via Campesina Europa.

Demonstrația țărănească pan-europeană desfășurată în fața birourilor Uniunii Europene a solicitat Comisiei Europene să reglementeze toate Organismele Modificate Genetic, precum și brevetele nedrepte. În acest scop, delegații Via Campesina Europa au încercat să înmâneze birourilor Comisiei o serie de documente*** referitoare la noile OMGuri și la drepturile țăranilor, însă au fost refuzați.

Acțiunea din 17 ianuarie este doar un element dintr-o luptă mai amplă pentru păstrarea comunităților europene și din lume****, alături de practicile lor agroecologice și pentru a avansa către realizarea suveranității alimentare a oamenilor. În acest timp, industria de biotehnologie conduce campanii intense de lobby în Uniunea Europeană pentru a împinge pe piață noile lor OMGuri fără o evaluare prealabilă și etichetare.

Servind sectorul corporatist, Uniunea Europeană nu doar că nu va fi capabilă să răspundă provocărilor înfruntate de Europa și de către întreaga lume – de mediu, sociale și economice, dar va continua să submineze chiar proiectul unității europene.

Note:

* https://curia.europa.eu/jcms/upload/docs/application/pdf/2018-01/cp180004en.pdf

** http://biodiversitate.mmediu.ro/convention/cbd_global 

*** Documentele întocmite spre a fi înaintate birourilor Directoratelor Generale ale Comisiei au fost: o scrisoare deschisă care sublinia pericolele noilor OMGuri și ale brevetelor puse comunităților de țărani și consumatorilor Uniunii Europene; documentul de poziție al Via Campesina privind semințele; raportul Via Campesina cu privire la abuzurile majore asupra drepturilor țăranilor și la Declarația Drepturilor Țăranilor. Documentele au fost refuzate de către trei Directorate Generale principale, responsabile de subiectul OMG-urilor: DG Agricultură și Dezvoltare Rurală, DG Dezvoltare, DG Sănătate și Siguranță Alimentară.

**** Reglementarea acestor noi OMG-uri este direct conectată cu drepturile țăranilor, considerând dreptul lor de a salva, utiliza, schimba, vinde și proteja semințele produse la propria fermă drept un element inalienabil al existenței și traiului lor. În acest sens, Via Campesina Europa a solicitat autorităților europene să sprijine procesul condus în prezent la nivelul Națiunilor Unite pentru o Declarație a Drepturilor Țăranilor, motiv pentru care demonstranții s-au oprit și la Serviciul European pentru Acțiune Externă. Până în prezent, cu excepția Portugaliei, statele membre ale UE care supraveghează Declarația au obstrucționat dezvoltarea sa.

Articolul Comisia Europeană ignoră protestul țăranilor din 16 țări împotriva noilor OMG-uri apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

De ce e important?

În 1998, România a fost prima țară care a autorizat culturi modificate genetic, din Europa geografică. Între 1998 – 2007, România cultivat oficial soia modificată genetic (MG), deținută de compania Monsanto. În 2006, suprafețele cu soia MG au înregistrat o suprafață de aproape 140 000 de hectare, un record încă nedepășit de nici o altă țară de pe continent.

Politic, guvernul României a îmbrățișat o agendă pro-OMG, ignorând opinia publică. 2 foști miniștri ai agriculturii cu reputații pătate, cu strânse legături cu Monsanto, au promovat soia MG de-a lungul mandatelor: Valeriu Tabără – ministru al agriculturii între 1994 – 1996 și 2010 – 2012, a lucrat ca director de cercetare în proiecte finanțate de Monsanto; Stelian Fuia – ministru al agriculturii în 2012, a fost director de marketing pentru Monsanto Europa.

Când România a devenit membră UE (în 2007), a fost forțată să schimbe politica OMG, înterzicând soia MG și autorizând automat doar ceea ce era autorizat la nivelul UE. Porumbul MG MON810 – singura plantă MG autorizată pentru cultivare comercială în UE – a fost inițial promovat că va avea producții mari, cu mari promisiuni față de fermieri. În anii care au urmat, fermierii români s-au confruntat în schimb cu o dezamăgire colosală.

Monsanto oferea semințe de porumb MG MON810 gratuit, fermierilor români

Productivitatea foarte scăzută a porumbului MON810 a determinat fermierii să renunțe la frenezia culturilor modificate genetic. An după an, numărul cultivatorilor a scăzut, făcând aproape imposibil pentru Monsanto să mențină România pe harta țărilor cultivatoare de OMG. Într-un effort disperat să mențină interesul fermierilor, Monsanto a început să ofere fermierilor semințe de MON810, fără a percepe un preț.

Rezultatul acestei scheme de marketing a arătat că fermierii români nu doresc OMG-uri, chiar dacă sunt oferite gratuit. În 2015 nici un fermier nu a dorit să cultive porumb modificat genetic. Doar o stațiune de cercetare a cultivat 2,5 hectare în N-E țării.

Câmpuri de cercetare cultivate cu OMG

Câmpurile de cercetare au regim diferit față de cele cultivate în scop comercial. România a autorizat câmpuri de cercetare OMG încă din 1998. Companii ca Monsanto, Pioneer, Limagrain, Euralis, Syngenta – au fost de-a lungul anilor printre prncipalii menținători au OMG-urilor cultivate pentru testare în aler liber. În 2015, câteva tipuri de porumb MG și un tip de pruni MG au fost cultivate / menținute, de diferite stațiuni de cercetare din țară.

Mai mult decât atât, Europa se bucură de o situație fără precedent – în care 19 țări au impus interdicții de cultivare comercială a OMG. Având în vedere întreaga situație, va admite în sfârșit ministerul agriculturii din România eșecul economic al culturilor modificate genetic și va urma exemplul țărilor dezvoltate din UE? Va impune România o interdicție necesară a acestor produse riscante și inutile?

Foto: Porumbul MON810 – cultură din județul Brăila, anul 2012 – arată calitatea inferioară și productivitatea slabă a porumbului MG. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG.

Articolul Pentru prima oară după 18 ani, fermierii români nu cultivă OMG apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Alianța Soia Dunăreană este una dintre cele mai recente încercări de a promova agenda industriei, folosind pretextul „soia nemodificată genetic”. Infiintata in anul 2012, în Austria, această alianță a declarat scopul de „reducerea dependenței sectorului european al cărnii și al laptelui, de soia importată din America de Sud, precum și reducerea amprentei ecologice a acestor sectoare.” În ciuda pretențiilor sale, prezenta propunere face presiuni pentru monocultura de soia, deschide ușa pentru organisme modificate genetic (OMG), acapararea terenurilor, precum și deturnarea de fonduri publice către marile companii.

Printre membrii alianței se numără mari retailerii și procesatorii din industria alimentară și furajeră (exemplu Cargil, Lidl etc.), semincieră (exemplu Limagrain), institute de cercetare și câteva ONG-uri din Europa.

Un fost director Monsanto – reprezentant al Dunării Soia alianță în România

Una dintre probleme este că directorul regional al Soiei Dunărene pentru România și Bulgaria este Dragos Dima, un fost director Monsanto. „Semnarea [Declarației pentru Soia Dunăreană] nu exclude posibilitatea de a utiliza semințele convenționale din această societate [Monsanto], în cazul în care oferta este competitivă”, a declarat Dima într-o conferință de presă în 2013. Dragoș Dima a lucrat în trecut ca director și pentru alte corporații cum ar fi Limagrain, Agrana și Harding.

Dacă scopul acestei alianțe este de a crea mai multe afaceri pentru corporații precum Monsanto, în numele independenței culturilor proteice (soia) ​​europee, atunci argumentul „fără OMG” nu mai reprezintă nimic.

România, ținta pentru monocultură de soia în Europa?

După cum indică numele alianței, zona în care s-ar produce această soia este „regiunea Dunării”. Potrivit site-ul oficial al alianței, această hartă a regiunilor Dunării cuprinde 12 țări în întregime (Bosnia-Herțegovina, Bulgaria, Croația, Moldova, Austria, România, Elveția, Serbia, Slovacia, Slovenia, Republica Cehă, Ungaria) și părți din 4 alte țări (Germania, Italia, Polonia, Ucraina).

În esență, alianța pentru Soia Dunăreană propune monoculturile de soia în anumite țări europene, mai ales în România, pentru industria alimentară și furajeră. Pare evident din harta alianței că, din toate țările, România este locul cel mai potrivit pentru cultivarea de soia, fiind tara cu cea mai mare suprafață agricultura (~ 10 milioane de hectare de teren arabil). Celelalte 3 țări agricole importante din alianța (Germania, Polonia, Italia), sunt incluse numai parțial, în zone nepotrivite culturii de soia.

Culturile de soia au o istorie îndelungată în România. Soia modificată genetic, este o parte importanta din ea, încă fiind cultivată ilegal.

Înainte de 1989, în timpul dictaturii comuniste, România cultiva anual ~ 500.000 de hectare de soia, plasându-se în topul țărilor europene. Mai mult decât atât, România a fost prima și singura țară din Europa geografică, care a cultivat soia modificate genetic. În 1998, România a introdus soia rezistentă la erbicidul total Rund Up produs de compania Monsanto. În 2006, România a înregistrat cele mai mari culturi modificate genetic cultivate vreodată în Europa, cu 137.275,5 hectare de soia modificată genetic.

Adeziunea României la UE în 2007, a însemnat o veste proastă pentru industria de OMG. Procesul de luare a deciziilor la nivelul UE nu permite statelor membre să autorizeze culturi comerciale modificate genetic la nivel național. În plus, din motive economice și politice, UE consideră că este mai ieftin să importe soia modificate genetic din America Latină, decât să-l crească în Europa. Asta a forțat România să interzică cultivarea de soia modificată genetic. Din păcate, măsurile de interdicție au fost puse în aplicare în mod superficial. Diverse ONG-uri au identificat culturi ilegale de soia modificate genetic în diferite regiuni (Nord și Sud din România – Călărași și Botoșani), în ultimii 8 ani.

Legăturile dintre Guvernul României și Monsanto sunt bine documentate. 2 foști miniștri români ai agriculturii au lucrat și pentru Monsanto. Valeriu Tabără (ministrul agriculturii între 1994-1996 și 2010-2012), a lucrat în proiecte de cercetare finanțate de Monsanto; Stelian Fuia (ministru al agriculturii în 2012) a fost un director de marketing pentru Monsanto Europa, în aceeași perioadă în care și Dragoș Dima (reprezentant al Dunării de soia alianță) a lucrat ca director pentru Monsanto.

Interdicția privind cultivarea de soia modificate genetic, în 2007, a adus o schimbare în strategia Monsanto. Conform noului discurs exprimat prin intermediul politicienilor din poziții de decizie de top, România poate beneficia de o creștere a producției de soia, și exportul către alte țări europene ar fi o mai mare oportunitate.

„România importă în fiecare an aproape 500.000 de tone de soia din Brazilia, SUA și alte țări, doar soia biotehnologică (modificată genetic). România ar putea produce 2 milioane de tone de soia, fiind singura țară europeană care ar putea produce industrial această cultură; Produsele biotehnologice sunt cu 40-60% mai ieftine decât altele „- declarația lui Valeriu Tabara, în luna aprilie 2011.

Soia Dunării – un compromis temporar până soia modificata genetic este aprobat

În 2013, noul ministru al agriculturii, Daniel Constantin, a semnat declarația de soia Dunării, adăugând într-un comunicat de presă oficial că România nu se angajează numai la soia nemodificată genetic: „Semnarea Declarației nu angajează România în niciun fel față de orice altă decizie viitoare privind cultura soiei.”

Conform declarației lui Achim Irimescu, secretar de stat în Ministerul Agriculturii la acea vreme, în noiembrie 2013: „Atâta timp cât la nivelul UE, o decizie cu privire la soia modificată genetic nu va fi luată destul de repede, avem versiunea promovată de Soia Dunăreană. Căutăm, de asemenea, posibilitatea unei scheme aplicate în cadrul PAC, pentru a stimula financiar producția de soia nemodificată genetic.”

Soia Dunăreană nu poate garanta o politică de soia nemodificată genetic în România, în special pentru că argumentul lor principal, „reducerea dependenței sectorului cărnii și al laptelui, de soia importată din America Latină”, merge mână în mână cu agenda Monsanto.

Soia – nu este o cultură țărănească

România are ce mai vibrant mediu rural din UE. Cu 46% din populația în mediul rural și 4,7 milioane de țărani activi, agricultura țărănească este încă în viață, hrănind o mare parte a populației. Soia nu a fost niciodată o plantă cultivată de țărani, și nici nu este folosită ca hrană pentru cultivarea animalelor din micile gospodării țărănești. Prin urmare, propunerea alianței Soiei Dunărene nu răspunde vreunei nevoi a țăranilor români, care reprezintă aproape 50% din țărani UE.

Peste tot în România terenul agricol a devenit obiectul acaparării de către marii latifundiari și corporații. Ceea ce propune Soia Dunăreană, va încuraja marile companii să acapareze și să transforme pământul milioanelor de țărani în monoculturi de soia. Asta va avea efecte profunde în societatea țărănească. Acest proces va slăbi economiile rurale și va împiedica dezvoltarea unui sector dinamic rural. După cum au anunțat, companiile care fac parte parte din Soia Dunăreană sunt hotărâte să folosească banii publici europeni din PAC, pentru suporta costurile de producției a soiei industriale. Țăranii sunt sufocați și marginalizați din toate părțile. Nu avem nevoie de această schemă care să ne împingă în afara pieței și politicilor publice.

Articolul Alianța Soia Dunăreană – Nu este o soluție pentru agricultura țărănească apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Astăzi, începând cu ora 8:30, în fața Crowne Plaza Hotel din București, a avut loc un protest față de evenimentul de lobby Agribussiness Forum, menit să promoveze organismele modificate genetic (OMG).

Evenimentul de lobby a fost organizat de publicația The Diplomat – Bucharest, sub patronajul Ministerului Agriculturii din România, cu sponsorizare din partea companiilor Monsanto și Pioneer, a asociației profesionale Agrobiotechrom și a băncii BRD – Groupe Societe Generale.

Agribusiness Forum a reunit corporații din domeniul biotehnologiei, printre care amintim: Monsanto, Pioneer, Bayer și Roche Pharma precum și importanți factori de decizie din România din Ministerul Agriculturii, Senat sau Agenția pentru Plăți și Intervenție în Agricultură (APIA). Conform programului scurt al evenimentul și presărat cu nenumărate prezentări, reiese că miza întâlnirii îl reprezintă de fapt Prânzul de networking menționat la final.

Activiști Re.Generation au asistat în această dimineață în fața Hotelului Crowne Plaza la sosirea participanților, urându-le poftă bună la prânzul modificat genetic. De asemenea, ei le-au reamintit acestora ca România nu gustă OMG-urile. In timpul protestului, activiștii au identificat numeroase personaje influente din sfera politicului și a corporațiilor producătoare de OMG și farmaceutice venind la eveniment.

„Este evident că toți participanții ne-au remarcat prezența, însă au evitat să interacționeze cu noi. Am venit să informăm publicul despre riscurile consumului și cultivării de OMG, pe care companiile și politicienii le ignoră. Este de datoria noastră să tragem un semnal de alarmă atunci când, prin mijloace nedemocratice, se pun presiuni pentru a favoriza domeniul OMG, în ciuda opiniei consumatorilor, care doresc interzicerea acestora, a declarat Catinca Moldovan, participantă la protest.

Intr-un interviu realizat vineri, 6 iulie 2012, de asociația Eco Ruralis, secretarul de stat în Ministerul Agriculturii, Achim Irimescu, a confirmat: „Cu siguranță Pioneer și Monsanto fac această întâlnire pentru că agricultura românească este un sector important, România fiind o țară agricolă, ar avea mult de câștigat prin promovarea produselor proprii în Romania… Cu siguranță, au un interes în organizarea de evenimente de lobby, nu sunt surprins când aud aceste interpretari.” Achim Irimescu a fost unul dintre vorbitorii de astăzi de la Agribussiness Forum.

„Așadar, nimeni nu neagă scopul reuniunii de astăzi. E ridicol! Este deja demonstrat că OMG-urile nu sunt sigure și nici nu aduc beneficii economice pe termen mediu și lung. Mai mult, studiile științifice independente atestă efectele negative asupra mediului și sănătății umane și animale. Reamintim că țări importante din punct de vedere agricol din Europa – Franța, Germania, Ungaria, Austria și altele – au interzis cultivarea de plante modificate genetic.

În loc să reprezinte consumatorii și cei peste 4 milioane de mici agricultori, autoritățile românești aleg să facă jocul marilor afaceriști. Nu mai vrem la conducerea Ministerului Agriculturii reprezentanți ai Monsanto”, a concluzionat Ramona Duminicioiu, din partea Eco Ruralis.

Pentru mai multe informații, vă rugăm să ne contactați.

Articolul Protest fata de lobby-ul companiilor OMG apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Organismele Modificate Genetic reprezintă o problemă stringentă cu care se confrunta România de mai bine de 10 ani, datorită lipsei de control asupra cultivării porumbului și soiei modificate genetic și plasării pe piață a produselor modificate genetic ce provin fie din importuri, fie din piața internă.

În prezent, la nivelul Uniunii Europene se fac eforturi pentru interzicerea cultivării porumbului modificat genetic MON810, produs de compania Monsanto, singura plantă modificată genetic autorizată pentru cultivare în UE. În ultimii ani, 7 țări importante în sectorul agricol european au interzis explicit prin legislația națională, cultivarea porumbului modificat genetic: Franța, Germania, Polonia, Ungaria, Bulgaria, Grecia și Austria.

Conform eurobarometrelor realizate în ultimii 10 ani, consumatorii europeni și-au exprimat refuzul ferm de a nu consuma organisme modificate genetic.

Prin urmare, Centrul de Informare asupra Organismelor Modificate Genetic – InfOMG, a comandat un sondaj de opinie la nivel național în sistem omnibus, pentru a arăta autorităților opțiunile cetățenilor români.

Întrebarea 1: Dvs. ați consuma produse modificate genetic?

Da: 15,9% Nu: 74,1% Nu știu: 10%

Întrebarea 2: Credeți că autoritățile românești ar trebui să interzică organismele modificate genetic?

Da: 81,5% Nu: 9,6% Nu știu: 8,9%

„Pentru cine cultivăm aceste plante modificate genetic? Este clar că publicul nu le dorește. Oameni de știință nu au dreptul să ignore riscurile acestei biotehnologii și mai ales, dreptul consumatorilor la hrană sănătoasă.” declară Conf. Dr. Aurel Maxim, profesor de agroecologie la Universitatea de Ștințe Agricole și Medicină Veterinară – USAMV Cluj.

„Dacă autoritățile românești aveau nevoie de o confirmare a opiniei cetățenilor, acum o au. Ministerul Mediului împreună cu Ministerul Agriculturii trebuie să ia o decizie imediată și să onoreze cerințele consumatorilor români. Interzicerea cultivării porumbului modificat genetic este primul pas de care avem nevoie pentru siguranța alimentară și pentru protejarea mediului.” completează Ramona Duminicioiu, consultant juridic, președinte InfOMG.

„Ca agricultor ecologic refuz să poluez mediul și să pun în pericol sănătatea familiei mele și a consumatorilor. Contaminarea culturilor tradiționale și ecologice cu organisme modificate genetic este o problemă reală. Porumbul tradițional pe care îl cultivăm ar putea oricând fi contaminat cu porumb modificat genetic. Organismele modificate genetic trebuie interzise pentru că pun în pericol existența agricultorilor ecologici și tradiționali” declară Willy Schuster, agricultor certificat ecologic și vicepreședinte al asociației țărănești Eco Ruralis.

Sondajul de opinie poate fi consultat AICI.

Pentru informații suplimentare, vă rugăm să ne contactați.

Articolul Românii vor interzicerea organismelor modificate genetic apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.