Pentru prima oară după 18 ani, fermierii români nu cultivă OMG

Porumbul MON810 – cultură din județul Brăila, anul 2012 – arată calitatea inferioară și productivitatea slabă a porumbului MG. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG.

2015 marchează un an de răscruce pentru țara cu cea mai îndelungată istorie de cultivare a organismelor modificate genetic (OMG), din Europa. Conform Registrului National OMG, publicat de Agenția Națională pentru Protecția Mediului, doar 2,5 hectare au fost cultivate în scop comercial cu OMG – respectiv cu porumbul MON810. Este vorba de un singur cultivator, o stațiune de cercetare din Săcuieni, jud. Neamț. În ciuda lobby-ului intens făcut de marile sindicate de fermieri și de Ministerul Agriculturii, împreună cu corporații ca Monsanto, Syngenta, Pioneer – fermierii români au renunțat complet la cultivarea de porumb modificat genetic.

De ce e important?

În 1998, România a fost prima țară care a autorizat culturi modificate genetic, din Europa geografică. Între 1998 – 2007, România cultivat oficial soia modificată genetic (MG), deținută de compania Monsanto. În 2006, suprafețele cu soia MG au înregistrat o suprafață de aproape 140 000 de hectare, un record încă nedepășit de nici o altă țară de pe continent.

Politic, guvernul României a îmbrățișat o agendă pro-OMG, ignorând opinia publică. 2 foști miniștri ai agriculturii cu reputații pătate, cu strânse legături cu Monsanto, au promovat soia MG de-a lungul mandatelor: Valeriu Tabără – ministru al agriculturii între 1994 – 1996 și 2010 – 2012, a lucrat ca director de cercetare în proiecte finanțate de Monsanto; Stelian Fuia – ministru al agriculturii în 2012, a fost director de marketing pentru Monsanto Europa.

Când România a devenit membră UE (în 2007), a fost forțată să schimbe politica OMG, înterzicând soia MG și autorizând automat doar ceea ce era autorizat la nivelul UE. Porumbul MG MON810 – singura plantă MG autorizată pentru cultivare comercială în UE – a fost inițial promovat că va avea producții mari, cu mari promisiuni față de fermieri. În anii care au urmat, fermierii români s-au confruntat în schimb cu o dezamăgire colosală.

Monsanto oferea semințe de porumb MG MON810 gratuit, fermierilor români

Productivitatea foarte scăzută a porumbului MON810 a determinat fermierii să renunțe la frenezia culturilor modificate genetic. An după an, numărul cultivatorilor a scăzut, făcând aproape imposibil pentru Monsanto să mențină România pe harta țărilor cultivatoare de OMG. Într-un effort disperat să mențină interesul fermierilor, Monsanto a început să ofere fermierilor semințe de MON810, fără a percepe un preț.

Rezultatul acestei scheme de marketing a arătat că fermierii români nu doresc OMG-uri, chiar dacă sunt oferite gratuit. În 2015 nici un fermier nu a dorit să cultive porumb modificat genetic. Doar o stațiune de cercetare a cultivat 2,5 hectare în N-E țării.

Câmpuri de cercetare cultivate cu OMG

Câmpurile de cercetare au regim diferit față de cele cultivate în scop comercial. România a autorizat câmpuri de cercetare OMG încă din 1998. Companii ca Monsanto, Pioneer, Limagrain, Euralis, Syngenta – au fost de-a lungul anilor printre prncipalii menținători au OMG-urilor cultivate pentru testare în aler liber. În 2015, câteva tipuri de porumb MG și un tip de pruni MG au fost cultivate / menținute, de diferite stațiuni de cercetare din țară.

Mai mult decât atât, Europa se bucură de o situație fără precedent – în care 19 țări au impus interdicții de cultivare comercială a OMG. Având în vedere întreaga situație, va admite în sfârșit ministerul agriculturii din România eșecul economic al culturilor modificate genetic și va urma exemplul țărilor dezvoltate din UE? Va impune România o interdicție necesară a acestor produse riscante și inutile?

Foto: Porumbul MON810 – cultură din județul Brăila, anul 2012 – arată calitatea inferioară și productivitatea slabă a porumbului MG. Sursa: Centrul de Informare asupra Organismelor Modifcate Genetic InfOMG.

 

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *