În perioada 16–18 septembrie 2026, Eco Ruralis a participat la cea de-a doua ediție a Conferinței Internaționale de Biologie Funcțională, organizată în Varna, Bulgaria, de către Institutul de Fiziologia Plantelor și Genetică (IPPG) al Academiei de Științe a Bulgariei (BAS), în colaborare cu Secția de Fiziologie și Biochimie Vegetală a Uniunii Oamenilor de Știință din Bulgaria.

Pentru Eco Ruralis, a fost un moment foarte important: a fost pentru prima dată când am participat cu o prezentare la o conferință științifică de acest fel.

Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis, a fost invitată să susțină prezentarea „Agroecologia și sistemele alimentare din România: perspectiva micilor producători asupra crizei actuale”.

Conferința a adus împreună cercetători din mai multe țări și din diferite domenii ale biologiei: fiziologia plantelor, genetica, biologia celulară și moleculară, biodiversitatea, resursele genetice, biotehnologia, agricultura și știința alimentelor.

Au participat cercetători din Bulgaria, Ungaria, Turcia și Franța, iar în comunitatea științifică prezentă s-au aflat și cercetători originari din Ucraina și Siria, care își continuă în prezent activitatea de cercetare în alte țări din regiune.

Pentru noi a avut o semnificație aparte și faptul că această conferință a fost organizată în Europa de Est, de cercetători din Bulgaria. Avem nevoie de mai multe astfel de întâlniri în regiunea noastră și de o colaborare mai puternică între cercetători, agricultori și organizațiile lor.

Mulțumim Institutului de Fiziologia Plantelor și Genetică al Academiei Bulgare de Științe, prof. dr. Valya Vassileva, președinta conferinței, și întregii echipe de organizare pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru schimbul extraordinar de idei pe care l-am avut în aceste zile.

De ce este România atât de interesantă pentru această discuție?

Prezentarea Eco Ruralis a pornit de la o realitate aparte a agriculturii din România: 31,8% din toate fermele Uniunii Europene se află în țara noastră. România are aproximativ 2,84 milioane de exploatații agricole, iar 95,8% dintre ele au mai puțin de 10 hectare. În spatele acestor cifre sunt milioane de oameni care lucrează zi de zi cu pământul, semințele, plantele, animalele, apa, insectele și natura din jurul fermelor lor.

De aici a pornit una dintre întrebările principale ale prezentării: ce înseamnă existența unui număr atât de mare de mici producători pentru biodiversitate, pentru ceea ce știm despre plante și agricultură și pentru securitatea alimentară?

Micile ferme nu produc doar hrană. Mulți țărani păstrează și înmulțesc soiuri locale, cultivă mai multe specii și varietăți, fac observații în câmp despre cum se schimbă plantele de la un an la altul și își adaptează modul de lucru în funcție de sol, apă, climă, boli sau dăunători. Toate acestea înseamnă experiență acumulată în ani și generații de agricultură.

Țăranii nu sunt doar beneficiari și utilizatori de informații. Ei învață permanent din ceea ce fac.

Unul dintre mesajele principale ale prezentării a fost că agricultorii nu trebuie văzuți doar ca oameni cărora cercetătorii le spun ce și cum să facă. Țăranii observă, încearcă, aleg, compară și se adaptează.

Un țăran care păstrează semințe observă, de exemplu, care plante rezistă mai bine la secetă, care sunt mai sensibile la boli, care se adaptează mai bine la solul său sau care produc mai bine în anumite condiții. Apoi selectează semințele, încearcă din nou anul următor și transmite mai departe ceea ce a învățat.

Această experiență practică nu este același lucru cu cercetarea făcută într-un laborator sau într-un institut. Știința și experiența din fermă au metode diferite. Dar cercetătorul și țăranul lucrează, în cele din urmă, cu aceleași resurse: plante, semințe, sol, apă, microorganisme, animale și mediul în care toate acestea trăiesc. De aceea este atât de important să se întâlnească.

Țăranii au nevoie de cercetători. Cercetătorii au nevoie de țărani.

Aceasta a fost una dintre ideile pe care am vrut cel mai mult să le aducem la conferința din Bulgaria. Agricultura se schimbă rapid. Schimbările climatice, seceta, temperaturile extreme, bolile plantelor și multe alte probleme îi obligă pe agricultori să se adapteze.

Cercetarea poate ajuta enorm. Cercetătorii pot explica ce se întâmplă în interiorul unei plante atunci când este afectată de secetă, cum funcționează anumite caracteristici genetice, ce se întâmplă în sol sau cum interacționează plantele cu microorganismele și insectele.

Dar și cercetătorii au nevoie de oamenii care sunt în teren în fiecare zi. Țăranii pot spune ce observă, ce probleme apar, ce varietăți funcționează în anumite locuri, ce s-a schimbat în ultimii ani și ce întrebări au nevoie de răspunsuri.

Ferma și laboratorul nu trebuie să fie două lumi separate.

Avem nevoie de mai multe situații în care cercetătorii și țăranii pun întrebările împreună, testează soluții și învață unii de la ceilalți. Agroecologia poate crea tocmai această legătură între cercetare și experiența de zi cu zi din ferme. Nu putem vorbi despre plante fără să vorbim și despre oamenii care le cultivă

O altă parte a prezentării noastre a fost dedicată crizei prin care trec micii producători.

Mesajul a fost simplu: nu putem vorbi despre cât de rezistentă este o fermă fără să vorbim și despre situația oamenilor care o întrețin. În prezentare, această idee a fost formulată prin legătura dintre reziliența agroecosistemelor și cea a oamenilor care le gestionează.

Un țăran se poate adapta la un an dificil. Poate schimba anumite culturi, poate folosi alte semințe, poate găsi alte metode de lucru.

Dar ce se întâmplă când mai multe probleme apar în același timp? Schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, prețurile mici sau instabile, dificultatea de a ajunge pe piață, concentrarea terenurilor, migrația și îmbătrânirea populației rurale se adună.

Pentru un mic producător, toate acestea ajung la câteva întrebări foarte simple: mai pot continua să fac agricultură? Îmi pot păstra pământul? Pot să trăiesc din ceea ce produc? Cine va continua ferma după mine? Sunt ascultat atunci când se iau decizii care îmi afectează munca?

Țăranii sunt obișnuiți cu perioade grele și au găsit multe moduri de a se adapta. Diversifică producția, păstrează semințe adaptate condițiilor locale, combină metode vechi cu soluții noi și se bazează pe familie, comunitate și cooperare.

Această capacitate de adaptare este foarte importantă. Dar nu putem cere agricultorilor să suporte la nesfârșit tot mai multe presiuni doar pentru că au demonstrat că sunt rezilienți.

Cazul neonicotinoidelor: când țăranii se implică pentru protejarea naturii și agriculturii

În cadrul conferinței am prezentat și experiența Eco Ruralis privind neonicotinoidele în România. După ani de acțiuni publice, Eco Ruralis a contestat în instanță autorizațiile acordate pentru utilizarea acestor pesticide. În 2025 au apărut primele hotărâri de suspendare, iar la 25 februarie 2026 Curtea de Apel Cluj a anulat autorizațiile contestate.

Am vorbit despre acest caz pentru că arată că țăranii și organizațiile lor nu trebuie să fie doar spectatori atunci când se iau decizii care afectează agricultura și biodiversitatea.

Cercetarea ne ajută să înțelegem efectele diferitelor practici asupra plantelor, polenizatorilor, solului și mediului. Dar pentru ca rezultatele cercetării să ajungă să conteze și în teren, este nevoie și de oameni care să le folosească, să le discute și, atunci când este nevoie, să ceară schimbări.

Pentru Eco Ruralis, participarea la Conferința Internațională de Biologie Funcțională a fost o ocazie extraordinară de a asculta cercetători, de a pune întrebări, de a descoperi cercetări noi și de a discuta despre lucrurile pe care știința și agricultura practică le pot face împreună. Ne-am întors din Bulgaria cu contacte noi, idei noi și cu dorința de a continua aceste legături.

Ne bucurăm cu atât mai mult că această întâlnire a avut loc în Europa de Est și a fost organizată de cercetători din Bulgaria. Regiunea noastră are foarte multă experiență, biodiversitate, cercetare și oameni de la care putem învăța.

Website-ul oficial al Conferinței Internaționale de Biologie Funcțională: https://funbio.bio21.bas.bg/

Articolul Eco Ruralis la Conferința Internațională de Biologie Funcțională din Bulgaria apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

În data de 21 februarie 2026, Asociația Eco Ruralis a participat la cea de-a XVII-a ediție a târgului de schimb de semințe organizat la Eger, Ungaria. A fost un eveniment dedicat conservării biodiversității agricole și susținerii rețelelor de mici producători și grădinari. Eco Ruralis a fost reprezentată de Stela și Ion Zămoiu, alături de partenerii noștri din grupul „Semințe cu Suflet”.

Evenimentul, organizat de Fundația Banya-Tanya, Asociația pentru Protecția Mediului Életfa și Asociația Magház, a reunit participanți din Ungaria, România și Austria, într-un cadru deschis schimbului de semințe, experiență și cunoștințe.

O comunitate dincolo de granițe

Participarea Eco Ruralis la acest eveniment se înscrie în misiunea noastră de a apăra drepturile țăranilor și ale micilor producători, inclusiv dreptul fundamental de a păstra, înmulți, schimba și vinde semințe. La Eger, am regăsit o comunitate vie de oameni dedicați acelorași valori: biodiversitate, autonomie alimentară și responsabilitate față de generațiile viitoare.

Schimbul de semințe a fost însoțit de discuții despre practicile agricole locale, adaptarea soiurilor tradiționale și provocările actuale din agricultură.

Semințele – patrimoniu viu

Alături de delegația numeroasă a grupului „Semințe cu Suflet”, Eco Ruralis a susținut ideea de „bancă vie de semințe”, bazată pe schimbul liber între oameni. Semințele donate în cadrul evenimentului sunt soiuri tradiționale, păstrate și multiplicate de-a lungul generațiilor în gospodării.

Prin astfel de inițiative, reafirmăm faptul că biodiversitatea agricolă nu poate fi redusă la colecții instituționale, ci trăiește prin oamenii care cultivă, adaptează și transmit mai departe aceste resurse. 

Consolidarea parteneriatelor

Prezența Eco Ruralis la Eger a consolidat parteneriatul cu „Semințe cu Suflet” și a deschis noi oportunități de colaborare cu organizații din Ungaria și Austria, inclusiv cu inițiative din zona grădinilor comunitare și a conservării resurselor genetice.

Evenimentul a demonstrat că există o rețea europeană informală, dar puternică, de oameni și organizații care acționează la firul ierbii pentru protejarea semințelor și a drepturilor comunităților rurale.

Mesajul comun a fost clar: semințele trebuie să rămână în mâinile oamenilor. Schimbul liber, adaptarea locală și solidaritatea între comunități sunt esențiale pentru un sistem alimentar sustenabil.

Privind spre viitor

Experiența de la Eger ne-a oferit energie și motivație pentru a continua munca noastră. Într-un context în care semințele sunt tot mai mult supuse reglementărilor restrictive și intereselor comerciale, astfel de întâlniri demonstrează că există alternative viabile, construite pe cooperare și încredere.

Cât timp există comunități care aleg să păstreze, să înmulțească și să dăruiască semințe, viitorul biodiversității rămâne viu. Iar Eco Ruralis va continua să fie parte din această mișcare. 🌱

Mai multe detalii despre organizare și program pot fi consultate aici:

https://banya-tanya.hu/2026/02/09/xvii-batri-magborze-egerben/

https://fb.me/e/jUTTIhQBI

Articolul Eco Ruralis la schimbul de semințe de la Eger, Ungaria apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Forumul va avea loc în perioada 15-16 noiembrie 2022, într-un format hibrid (format fizic si online), după cum urmează:

• Ziua 1 – lucru în Sala Mare de Conferințe a Academiei Naționale de Științe a Ucrainei, Kiev, Str. Volodymyrska, 55;
• Ziua a 2-a – vizite pe teren la ferme afectate de agresiunea militară.

Vă îndemnăm pe cei vorbitori de limbile Engleză și Ucraineană, să vă înscrieți online.

Aici puteți consulta agenda evenimentului (în limba engleză). Eco Ruralis va prezenta un punct de vedere la secțiunea a 3-a, intitulată: „Perspectiva fermierilor asupra securității alimentare în vreme de război și în procesul de reconstrucție a Ucrainei post-război”.

Vă prezentăm mai jos pe scurt obiectivul acestui eveniment:

Ucraina a obținut anul acesta mult așteptatul statut de candidat oficial la UE. Având în vedere perspectivele de aderare a Ucrainei la UE, unde micii fermieri de familie joacă un rol cheie și vor continua să o facă pentru securitatea alimentară în contextul schimbărilor climatice globale, trebuie recunoscut rolul și importanța fermelor familiale ucrainene ca producători strategici de alimente și garantând securitatea alimentară. Astfel, micii fermieri trebuie să ocupe centrul atenției în agenda reconstrucției post-război a țării.

Dezvoltarea agriculturii de familie în Ucraina necesită o atenție deosebită și sprijin din partea statului și a societății. Vocea micilor gospodării țărănești și a fermierilor de familie trebuie să fie auzită, iar interesele acestora trebuie să fie luate în considerare atât la nivel național, cât și internațional. Astfel, Forumul Public de două zile „Fermele țărănești mici și gospodăriile familiale în timpul războiului și în procesul de reconstrucție post-război a Ucrainei: Dialog politic” va fi organizat la inițiativa societății civile și cu participarea FAO Europa și Asia Centrală.

Printre participanții Forumului se numără experți ucraineni și internaționali, fermieri, reprezentanți ai autorităților de stat, academicieni și societatea civilă. Participanții vor face schimb de opinii și vor elabora soluții comune privind dezvoltarea unui cadru instituțional favorabil pentru păstrarea și creșterea potențialului sistemului țărănesc în reconstrucția postbelică a Ucrainei pentru a garanta ucrainenilor dreptul constituțional la hrană produsă la nivel național.

În solidaritate și pace cu țăranii și țărăncile din Ucraina, sau care au fost nevoiți să își părăsească pământul și gospodăriile, fizic sau în spirit,

Eco Ruralis

Articolul Forumul public al țăranilor pentru reconstruirea Ucrainei 15-16 noiembrie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

“Permacultura este o abordare de proiectare a sistemelor  socio-ecologice dezvoltată de Bill Mollison și David Holmgren și înseamnă “agricultură permanentă”.

Conceptul cuprinde, totuși, aspecte mult mai ample decât agricultura și producția de alimente. Permacultura se referă și la alte nevoi umane materiale și nemateriale (Ferguson &Lovell, 2014), dar în contextul producției de alimente, ea permite conceperea unui sistem care, prin complexitatea sa, abordează o serie de aspecte: de mediu, sociale și economice.

Abordarea permaculturii oferă mult mai multe  instrumente pentru sustenabilitatea convențională. Ea ne permite nu doar să protejăm ceea ce avem, ci  să restabilim terenul și să creăm condiții favorabile pentru procesele regenerative în societatea în care trăim (Sonetti et al, 2019). Temele-cheie ale sustenabilității regenerative includ eficiența energetică, apa, solul  terenul forestier și alte resurse naturale, cât  și bunăstarea, educația, echitatea socială.

Permacultura ne inspiră să dezvoltăm rețele alimentare similare celor existente în natură, unde totul este conectat, se sprijină reciproc și generează abundență, permițând organismelor și ecosistemelor să se dezvolte. Rețelele alimentare din natură sunt complexe deoarece fiecare organism face parte din mai multe lanțuri alimentare (căile prin care se deplasează nutrienții).

Un stejar, de exemplu, îndeplinește o serie de funcții importante în cadrul rețelei trofice: produce  ghinde, unele dintre ele  se vor răspândi pe o anumită arie, vor germina și vor deveni copaci, în timp ce multe altele vor fi hrană pentru veverițe, mistreți și alte animale; toamna frunzele sale vor cădea la pământ și vor acoperi solul, creând o manta umedă, favorizând astfel dezvoltarea ciupercilor și a viermilor de pământ, în timp ce restul frunzelor vor fi descompuse în nutrienți, hrănind microfauna bogată a solului. Acestea sunt doar câteva dintre funcțiile pe care un stejar le poate îndeplini în diferite lanțuri alimentare. Există multe alte exemple – toate susținând funcționarea ecosistemului în ansamblu. Dacă, prin urmare, intervine un dezechilibru, ecosistemul își creează propriile mecanisme pentru a se autoregla.

Un aspect important al funcționării rețelelor alimentare este proximitatea. Proximitatea face ca organismele să fie în interacțiune permanentă cu mediul lor, menținând un echilibru delicat care permite ecosistemului să se dezvolte.

Pe măsură ce oamenii au început să se mute în zona urbană, multe dintre aceste legături au fost rupte. Orașele foarte dense, spre deosebire de sate, nu permit locuitorilor săi să dispună de suprafețe mari de teren pe care să cultive hrana. Prin urmare, producția a rămas în zona rurală iar lanțurile alimentare au devenit extrem de lungi și supuse unor bariere birocratice. Dacă în zorii urbanizării piețele din orașe ar mai fi făcut legătura între oamenii din mediul rural (țărani) și locuitorii orașelor, treptat acestea au fost abandonate în favoarea supermarketurilor […].

În timp ce cumpărarea alimentelor direct de la producători și sprijinirea acestora este esențială pentru dezvoltarea rețelelor alimentare locale, o altă măsură – utilizarea spațiilor verzi din zona urbană, sau  grădinăritul urban, are un potențial uriaș.

Astăzi, cultivarea alimentelor în oraș devine nu doar o tendință, ci o necesitate. Orașele doresc să își sporească autonomia alimentară și să atingă alte obiective de dezvoltare durabilă (schimbările climatice) (4). Pădurile comestibile (inclusiv în zona urbană) au câștigat popularitate în unele țări europene. De asemenea, în alte state cum ar fi Franța, toate clădirile noi trebuie să aibă un anumit procent de acoperiș revegetat, care include grădini de legume.”

Articolul Permacultura ca soluție pentru a dezvolta rețele alimentare urbane regenerative apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Și-au manifestat susținerea participând la întâlnirea Grupului de lucru și aliați și colaboratori de încredere din societatea civilă, precum Grădina Moldovei din Republica Moldova, Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” din Suceava și grupul Semințe cu Suflet.

Prima zi a început cu prezentarea participantelor și a participanților, tema discuțiilor fiind legată de distribuția anuală de semințe Eco Ruralis, strategia privind reînnoirea colecțiilor de semințe ale asociației și organizarea generală a Grupului de lucru. În cuvântul de bun-venit din partea asociației, Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de coordonare și responsabilă pentru organizarea grupului de lucru pentru Dreptul la semințe, a subliniat chestiunea grijii între membrii și importanța asociației ca rețea de ajutor reciproc pentru țăranii membrii, cu precădere în contextul provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment. Mai mulți membrii au remarcat că situația actuală complicată a readus în prim-plan capacitatea țăranilor de a găsi soluții privind producția de hrană, impulsionând în același timp reluarea discuției privind semințele țărănești.

După prezentarea raportului distribuției de semințe din anul curent s-au discutat câteva aspecte referitoare la distribuția din 2023. S-a subliniat ideea că semințele distribuite de Eco Ruralis nu reprezintă doar material genetic variat, sănătos și adaptat condițiilor locale, ci au și o importantă seminificație culturală. Pe parcusul întâlnirii a avut loc un însuflețit schimb de semințe, participanții povestind diverse anecdote și experiențe cu plantele și semințele pe care le-au adus.

În a doua parte a zilei, în contextul alianțelor regionale între țărani salvatori de semințe, a avut loc o discuție vizavi de activitatea curentă a Grădinei Moldovei. Misiunea asociației este, pe de o parte, promovarea agroecologiei și a permaculturii (dintr-o perspectivă de regenerare a naturii și a hranei), iar pe de alta păstrarea și reproducerea de semințe țărănești. Un demers legislativ actual și foarte relevant al asociației de peste Prut este acela de a contesta constituționalitatea articolului de lege care limitează dreptul la producerea și comercializarea de semințe țărănești, pornind de la principiu că dreptul la hrană – specificat explicit în Constituția Republicii Moldova – include neapărat și neechivoc dreptul la semințe și reproducerea lor.

La fel ca anul trecut, a doua zi a întâlnirii a fost dedicată vizitelor pe teren, respectiv la casa de semințe din Dâmbroca și în grădina familiei Zămoiu, precum și la casa de semințe (în construcție) din Vadu Pașii și în grădinile de permacultură îngrijite de Bogdan Suliman. Ne-a bucurat entuziasmul celor prezenți în a face schimb de bune practici de agricultură țărănească și salvare de semințe, precum și disponibilitatea de a împărtăși experiențele proprii și de a acumula cunoștințe noi. În timpul discuțiilor din cele două zile s-a remarcat interesul reînnoit al membrilor Grupului de lucru pentru dreptul la semințe pentru agroecologie, mulți participanți manifestând dorința de a fi incluși în Grupul de lucru pentru agroecologie.

Vizita la Vulcanii noroioși a fost o ocazie de a continua socializarea liberă, de a ne cunoaște mai bine și de a crea noi amintiri comune. În plus, a fost o experiență de agroturism local și am observat flora locală și endemică. Credem că aceste momente sunt importante pentru a întări legăturile dintre membrii, și a susține dezvoltarea comunității din cadrul asociației.

În urma acestui eveniment, Ramona Duminicioiu a fost invitată la Radio Antena Satelor în data de 7 septembrie. În cadrul interviului, ea a împărtășit poziția asociației vizavi de semințele țărănești și a vorbit despre întâlnirea Grupului de lucru pe semințe. Emisiunea se poate asculta integral aici. Antena Satelor a publicat și un material scris în urma acestui interviu, intitulat „Semințele tradiționale și țărănești, mai mult decât o marfă„.

Mulțumim gazdelor noastre neobosite – familiei Zămoiu, țărăncilor care au gătit pentru noi în Dâmbroca, și nu în ultimul rând lui Bogdan Suliman și bunicilor lui!

Datorită muncii noastre colective, semințele țărănești, agrobiodiversitatea și dreptul țăranilor și țărăncilor la semințe au viitor. Împreună pentru Dreptul țăranilor la semințe!

Galeria foto este disponibilă aici.

Materiale care au fost pregătite pentru participanții la întâlnire:

• Agenda evenimentului
• Catalogul distribuției de semințe Eco Ruralis 2022
• Declarația ONU privind drepturile țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural
• Tehnologiile viitorului și suveranitatea alimentară
• Legislația pe tema semințelor în Europa și Asia Centrală
• Integrarea drepturilor țăranilor la semințe în legislația europeană

Articolul Întâlnirea Grupului de lucru pentru Dreptul la semințe 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Activitățile au debutat cu o cină de bunvenit, odată cu sosirea partenerilor la Cluj-Napoca. A fost o bună ocazie continua discuțiile începute acum 2 luni, când a avut loc întâlnirea din Serbia. De asemenea, am făcut cunoștință cu participanții la această întâlnire.

Întâlnirea de proiect – care a avut loc pe 28 iulie – a fost deosebit de importantă, deoarece a fost ultima întâlnire în persoană pentru parteneri. Ca atare, a fost esențială pentru a evalua situația actuală din cadrul proiectului WORA. În același timp, am profitat de această ocazie pentru a clarifica sarcinile rămase și pentru a confirma distribuția acestora între parteneri. Diseminarea rezultatelor proiectului în ceea ce privește utilizarea IT&C de către femeile din zonele rurale a fost un subiect deosebit de important. Ne-a determinat să reflectăm asupra proiectului, precum și asupra unor posibile proiecte ulterioare bazate pe rezultatele noastre. Întâlnirea de proiect s-a încheiat cu acordul partenerii în ceea ce privește faza finală și de raportare.

După un prânz copios și o scurtă plimbare din centrul însorit al orașului până la biroul Eco Ruralis, ne-am concentrat în subiectul întâlnirii noastre. A doua parte a zilei a început cu o prezentare a istoriei, activității și poziționării politice a Eco Ruralis. A fost deosebit de relevant pentru organizatoare să sublinieze complexitatea și diversitatea condițiilor de viață ale țăranilor din România. Acesta este motivul pentru care este necesar ca Eco Ruralis să se implice în promovarea drepturilor țăranilor din țară și din regiune, în conformitate cu Declarația Națiunilor Unite privind drepturile țăranilor și ale altor persoanecare lucrează în mediul rural (28 septembrie 2018). Această situație este oglindită la nivelul UE și la nivel european, ceea ce face esențial să continuăm să avem aceste schimburi transnaționale care ne ajută să ne fundamentăm activitățile și să creăm rețele de cooperare dincolo de granițe și regiuni, găsind puncte comune atât în ceea ce privește provocările, cât și soluțiile. EcoRuralis a subliniat faptul că instrumentele IT&C sunt esențiale pentru a menține o bună comunicare cu membrii săi numeroși și distribuiți la nivel național. Acest lucru a devenit și mai evident în perioada 2020-2022, când au fost impuse restricții legate de pandemia Covid-19. Ca atare, în imposibilitatea de a se întâlni în persoană și locuind în sate și localități din cele patru colțuri ale țării, membrii Comitetului de coordonare, precum și ai grupurilor de lucru pe diferite teme, printre care dreptul la semințe și feminismul rural, au recurs la instrumente online (întâlniri Zoom) pentru a-și menține activitatea.

Stela Zămoiu, salvatoare de semințe și membră a comitetului de coordonare al EcoRuralis, a ținut o prezentare a campaniei anuale de distribuție de semințe a asociației. Intervenția ei s-a făcut prin Zoom, arătând astfel cum se utilizează tehnologiile informaționale. Stela a vorbit despre cum păstrează semințele, administrează una dintre casele de semințe EcoRuralis și participă la distribuția semințele primăvara, împreună cu familia sa. Campania anuală de distribuire a semințelor – un element de bază al activității EcoRuralis se desfășoară din 2013. Campania se bazează în mare măsură pe tehnologiile informaționale, deoarece catalogul, formularele de cerere de semințe și gestionarea generală se realizează online. Deși acest lucru prezintă unele limitări, în special în ceea ce privește accesul la internet, permite, de asemenea ca semințele să fie distribuite la nivel național și în număr semnificativ. Astfel, în 2021, de exemplu, au fost îndeplinite aproape 5000 de cereri, fiind distribuite 47 de specii și 124 de soiuri de semințe de plante. Participanții la întâlnire au purtat o discuție revelatoare despre legislația actuală privind reproducerea semințelor de plante țărănești/tradiționale în Europa și despre limitele acesteia.

Cea de-a doua prezentare s-a axat pe Cutia Țăranului, o inițiativă regională de agricultură susținută de comunitate (CSA), sprijinită de Eco Ruralis. Eniko Butyka, producătoare implicată în inițiativă și membră a comitetului de coordonare Eco Ruralis, a vorbit despre grădinărit ca moștenire de familie pentru „hoștezeni”. Hoștezenii erau o comunitate de locuitori din Cluj-Napoca care, până acum câțiva ani, obișnuiau să grădinărească în limitele orașului și să furnizeze localnicilor legume și alte produse alimentare. Pe măsură ce accesul lor la piețele țărănești tradiționale s-a restrâns, au fost nevoiți să găsească diferite modalități de a ajunge la clienți pentru a-și putea menține stilul de viață. Inițiativa Cutia Țăranului le-a oferit această oportunitate. Aceasta constă într-o platformă online care pune în legătură producătorii locali de alimente tradiționale cu consumatorii care doresc să se aboneze la livrări săptămânale. Participanții au împărtășit experiențe cu CSA (agricultură susținută de comunitate) în contextul lor particular, făcând schimb de bune practici și de cunoștințe despre acest tip de producție și distribuție.

Ziua s-a încheiat cu o cină informală în cadrul căreia am continuat discuțiile și schimburile de idei. A doua zi, partenerii au avut ocazia de a explora orașul Cluj-Napoca.

*Proiectul WORA: Femeile din mediul rural este finanțat prin programul Erasmus+ la Uniunii Europene. Toate punctele de vedere și rezultatele proiectului aparțin exclusiv partenerilor proiectului.

Articolul Proiectul ERASMUS+ WORA: A 4-a Întâlnire transnațională ─ Cluj-Napoca, 27 – 29 iulie apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

În contextul actual, în care se discută intens despre problema securității alimentare și a crizei alimentare în desfășurare, vă prezentăm o serie de inițiative și soluții puse în practică de cetățeni, fermieri și țărani din Ucraina.

Războiul din Ucraina arată din nou fragilitatea lanțurilor de producție și distribuție de hrană. Criza alimentară și umanitară afectează grav populația ucraineană, fiind nevoie de soluții urgente și pragmatice. Teritoriile ocupate temporar, lipsa de combustibil, distrugerea silozurilor și a depozitelor de alimente, minarea terenurilor agricole și pericolele pe care le implică transporturile de hrană sunt principalele probleme care afectează siguranța alimentară și accesul la hrană al ucrainienilor.

Astfel a apărut, în martie 2022, campania Сади Перемоги/ Grădinile  Victoriei. Inițiată de proiectul de ajutor internațional SURGe (Support to Ukraine’s Reforms for Governance), campania este finanțată de Ministerul Afacerilor Internaționale al Canadei și implementat de Alinea International. Campania integral ucraineană vizează utilizarea eficientă a tuturor terenurilor disponibile și alocarea tuturor resurselor pentru cultivarea alimentelor cu scopul de preveni și atenua criza alimentară din Ucraina.

Grădinile victoriei sunt o practică dezvoltată în timpul războaielor mondiale, în principal în Canada, SUA, Australia, Germania și Regatul Unit, pentru a face față lipsei de alimente. Ideea care a stat la baza programelor naționale consta în stimularea și susținerea populației de către guverne pentru a-și semăna, îngriji și recolta hrană folosind toate spațiile verzi disponibile. Practic, populația era încurajată să crească și să îngrijească grădini individuale pentru a se auto-alimenta.

Pe lângă sprijinirea indirectă a efortului de rezistență armată, Grădinile victoriei au avut, în timpul celor două războaie mondiale, și rolul de a îmbunătăți moralul cetățenilor. Grădinarii puteau contribui direct prin muncă și erau recompensați de recoltele lor, ferindu-se în același timp de foamete. Acest lucru a făcut din Grădinile victoriei o parte din viața de zi cu zi în timpul războaielor. Folosirea spațiilor verzi și a curților private pentru cultivarea de legume, pășunatul pe spații publice, creșterea găinilor în curți, campaniile de informare în școli, cultivarea plantelor medicinale sau emisiunile radio dedicate grădinăritului au fost câteva dintre acțiunile întreprinse în cadrul programelor naționale Grădinile victoriei. Unele dintre aceste grădini au rezistat mult după sfârșitul războaielor. Sutton Garden Suburb în Sutton, Londra a fost cultivată până în 1997. Fenway Victory Gardens din Back Bay Fens of Boston, Massachusetts (SUA), și Dowling Community Garden din Minneapolis, Minnesota (SUA) mai sunt cultivate și astăzi.

Experții estimează că Ucraina ar putea pierde până la 42% din culturi, 68% din roșii, 71% din vinete, precum și multe alte alimente din cauza războiului[i]. În 2022, comparat cu 2021, suprafața cultivată în Ucraina a scăzut cu aproape 3 milioane de hectare. Se estimează că aproximativ o treime din terenurile agricole din țară sunt indisponibile din cauza luptelor armate, ocupației, minării sau poluării cauzate de acțiunile de război[ii]. Grădinile victoriei din Ucraina încearcă să compenseze lipsa de hrană cauzată de război prin susținerea grădinăritului individual. Asociația organizează seminarii de informare despre practici de grădinărit, oferă semințe și alte lucruri necesare grădinăritului. În plus, munca în Grădinile victoriei este văzută ca un mijloc de integrare în comunitățile locale a persoanelor strămutate intern, deoarece munca manuală și rezultatele comune aduc oamenii mai aproape. Astfel, Grădinile victoriei contribuie la prevenirea foametei, și angajează ucrainienii în efortul de rezistență activă în fața invaziei armate. Campania ajută și la păstrarea legăturilor comunitare și la prevenirea demoralizării cetățenilor.

[i] https://birdinflight.com/world/20220520-yak-yizha-dopomagaye-krayinam-vigravati-u-vijnah.html.

[ii] https://ecoaction.org.ua/warmap.html

Articolul Rezistența Ucrainei prin grădinărit: Grădinile victoriei apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Prima jumătate a zilei de 22 mai a fost dedicată întâlnirilor interne de proiect. S-au trecut în revistă activitățile deja desfășurate, și s-au planificat cele care urmează. Proiectul se va finaliza în luna august a acestui an.

A doua jumătate a zilei a fost dedicată schimbului de experiență antreprenorială și de bune practici între participante. Eco Ruralis a participat cu o delegație formată din 4 persoane. Loredanei Stoica, producătoare de produse alimentare din fructe și ciuperci din flora spontană a Bucovinei i s-a alăturat Carmen Moldoveanu, consultantă pe proiecte de mediu, apicultoare și administratoare a unei mici pensiuni turistice din zona Covasna. Ele au fost însoție de Ramona Duminicioiu și Anastasia Oprea, de la biroul asociației.

Din partea asociației partenere Kisleptek  din Ungaria au fost prezentate trei proiecte. Kisleptek, proiect centrat pe lanțuri scurte de distribuție alimentară (Ágnes Kőváriné), un proiect de cooperare transfrontalieră între Serbia și Ungaria pentru capacitarea femeilor antreprenoare din mediul rural (Hajnalka Puskás), precum și proiectul Four-Handed Apiary care a dezvoltat o aplicație ce facilitează comunicarea între apicultori și fermieri (Szilvia Sárik). Delegația poloneză a prezentat experiența Annei Gawlik, inițiatoarea aproiectului Sielski Dom I Ogród – o fermă educaționlă de producere a lavandei. Barbarei Kuczynska, producătoare de alimente organice și manager – împreună cu sora sa – al Fermei Ecologice Farat de asemenea și-a împărtășit experiența. Organizatoarele au prezentat activitatea Ama Centar (Maja Reic), precum și gospodăria organică Đorđević – Casa veche a bunicii (Dragana Djordjevic). Gazdele de la Konaci Jankovic ne-au spus de asemenea povestea lor de viață și ne-au hrănit cu savuroasele produse local, tradițional sârbești, din gospodăria proprie.

A urmat apoi prezentarea invitatelor, reprezentante ale Asociației de Femei „Vardanke”. Tinerele din satul sârbesc Varda au impresionat și inspirat participantele cu poveștile lor despre organizare comunitară, reziliență și putere de muncă . Printre reușitele lor se numără deschiderea unei grădinițe – ceea ce le permite mamelor să rămâne active în comunitate, precum și achiziționarea unei ambulanțe pentru satul în care locuiesc – aflat la câțiva zeci de kilometri de primul spital. În continuare am participat la prezentarea Asociației de Fermieri din Subotica, care reprezintă interesele agriculturii și dezvoltării rurale, precum și țăranii din Voivodina. Ziua s-a încheiat cu o plimbare prin împrejurimi și program de socializare.

Ultima zi a întâlnirii a fost dedicată vizitelor în regiune, pentru a cunoaște mai multe inițiative antreprenoriale rurale, în principal inițiate de către femei. Prima oprire a fost la ferma ecologică multigenerațională Bugarinovic, din satul Sevojno, aflat în vestul deluros și pitoresc al Serbiei. După prânzul îmbelșugat oferit de familia Đorđević, am vizitat biserica de lemn din satul Dub, mica fabrică de sucuri naturale condusă de o femeie, precum și vechea moară de apă din localitate. Ziua s-a încheiat cu vizita și cina la Satul Etnografic din Mionica, unde am aflat povestea dezvoltării afacerii de către o tânără femeie. A doua zi ne-am luat la revedere de la celelalte participante – dar nu pentru mult timp, ultimul workshop din proiect urmând să aibă loc în iunie în România.

Articolul Vizită de lucru și schimb de experință pentru femeile din rural în Serbia apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

English:

Eco Ruralis – The Association of Peasants and Peasants of Romania expresses its solidarity with the citizens of Ukraine, especially with the population living in rural areas, extremely vulnerable to the atrocities caused by the war. Through this public message we call for immediate withdrawal of the military troops of the russian federation, full compliance with international law and respect for the teritorial integrity of Ukraine. At the same time, we call on the President of Romania, the Parliament of Romania and the Government of Romania to use all democratic means to suport Ukraine’s efforts for peace.

Yкраїнський:

Eco Ruralis – Асоціація селян і селян Румунії висловлює свою солідарність з громадянами України, особливо з населенням, що проживає в сільській місцевості, надзвичайно вразливій до звірств, спричинених війною. У цьому публічному зверненні ми закликаємо до негайного виведення військ Російської Федерації, повного дотримання міжнародного права та поваги до територіальної цілісності України. Водночас ми закликаємо Президента Румунії, Парламент Румунії та Уряд Румунії використати всі демократичні засоби для підтримки зусиль України щодо миру.

Pусский:

Eco Ruralis – Ассоциация крестьян и крестьян Румынии выражает солидарность с гражданами Украины, особенно с населением, проживающим в сельской местности, крайне уязвимым перед зверствами, вызванными войной. Этим публичным обращением мы призываем к немедленному выводу войск Российской Федерации, полному соблюдению международного права и уважению территориальной целостности Украины. В то же время мы призываем Президента Румынии, Парламент Румынии и Правительство Румынии использовать все демократические средства для поддержки усилий Украины по установлению мира.

Articolul Stop invaziei Ucrainei! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Vă rugăm să sprijiniți eforturile Eco Ruralis și ale Via Campesina pentru adoptarea Declarației. Citiți, semnați și trimiteți prin poștă scrisoarea alăturată, adresată ministrului Agriculturii și Dezvoltării Rurale, dl. Petre Daea și ministrului Afacerilor Externe, dl. Teodor Meleșcanu.

Scrisoarea poate fi vizualizată și descărcată AICI.

Articolul Scrisoare deschisă: Țăranii și țărăncile au nevoie de recunoașterea drepturilor! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.