În perioada 16–18 septembrie 2026, Eco Ruralis a participat la cea de-a doua ediție a Conferinței Internaționale de Biologie Funcțională, organizată în Varna, Bulgaria, de către Institutul de Fiziologia Plantelor și Genetică (IPPG) al Academiei de Științe a Bulgariei (BAS), în colaborare cu Secția de Fiziologie și Biochimie Vegetală a Uniunii Oamenilor de Știință din Bulgaria.
Pentru Eco Ruralis, a fost un moment foarte important: a fost pentru prima dată când am participat cu o prezentare la o conferință științifică de acest fel.
Ramona Duminicioiu, președinta Eco Ruralis, a fost invitată să susțină prezentarea „Agroecologia și sistemele alimentare din România: perspectiva micilor producători asupra crizei actuale”.
Conferința a adus împreună cercetători din mai multe țări și din diferite domenii ale biologiei: fiziologia plantelor, genetica, biologia celulară și moleculară, biodiversitatea, resursele genetice, biotehnologia, agricultura și știința alimentelor.
Au participat cercetători din Bulgaria, Ungaria, Turcia și Franța, iar în comunitatea științifică prezentă s-au aflat și cercetători originari din Ucraina și Siria, care își continuă în prezent activitatea de cercetare în alte țări din regiune.
Pentru noi a avut o semnificație aparte și faptul că această conferință a fost organizată în Europa de Est, de cercetători din Bulgaria. Avem nevoie de mai multe astfel de întâlniri în regiunea noastră și de o colaborare mai puternică între cercetători, agricultori și organizațiile lor.
Mulțumim Institutului de Fiziologia Plantelor și Genetică al Academiei Bulgare de Științe, prof. dr. Valya Vassileva, președinta conferinței, și întregii echipe de organizare pentru invitație, pentru ospitalitate și pentru schimbul extraordinar de idei pe care l-am avut în aceste zile.
De ce este România atât de interesantă pentru această discuție?
Prezentarea Eco Ruralis a pornit de la o realitate aparte a agriculturii din România: 31,8% din toate fermele Uniunii Europene se află în țara noastră. România are aproximativ 2,84 milioane de exploatații agricole, iar 95,8% dintre ele au mai puțin de 10 hectare. În spatele acestor cifre sunt milioane de oameni care lucrează zi de zi cu pământul, semințele, plantele, animalele, apa, insectele și natura din jurul fermelor lor.
De aici a pornit una dintre întrebările principale ale prezentării: ce înseamnă existența unui număr atât de mare de mici producători pentru biodiversitate, pentru ceea ce știm despre plante și agricultură și pentru securitatea alimentară?
Micile ferme nu produc doar hrană. Mulți țărani păstrează și înmulțesc soiuri locale, cultivă mai multe specii și varietăți, fac observații în câmp despre cum se schimbă plantele de la un an la altul și își adaptează modul de lucru în funcție de sol, apă, climă, boli sau dăunători. Toate acestea înseamnă experiență acumulată în ani și generații de agricultură.
Țăranii nu sunt doar beneficiari și utilizatori de informații. Ei învață permanent din ceea ce fac.
Unul dintre mesajele principale ale prezentării a fost că agricultorii nu trebuie văzuți doar ca oameni cărora cercetătorii le spun ce și cum să facă. Țăranii observă, încearcă, aleg, compară și se adaptează.
Un țăran care păstrează semințe observă, de exemplu, care plante rezistă mai bine la secetă, care sunt mai sensibile la boli, care se adaptează mai bine la solul său sau care produc mai bine în anumite condiții. Apoi selectează semințele, încearcă din nou anul următor și transmite mai departe ceea ce a învățat.
Această experiență practică nu este același lucru cu cercetarea făcută într-un laborator sau într-un institut. Știința și experiența din fermă au metode diferite. Dar cercetătorul și țăranul lucrează, în cele din urmă, cu aceleași resurse: plante, semințe, sol, apă, microorganisme, animale și mediul în care toate acestea trăiesc. De aceea este atât de important să se întâlnească.
Țăranii au nevoie de cercetători. Cercetătorii au nevoie de țărani.
Aceasta a fost una dintre ideile pe care am vrut cel mai mult să le aducem la conferința din Bulgaria. Agricultura se schimbă rapid. Schimbările climatice, seceta, temperaturile extreme, bolile plantelor și multe alte probleme îi obligă pe agricultori să se adapteze.
Cercetarea poate ajuta enorm. Cercetătorii pot explica ce se întâmplă în interiorul unei plante atunci când este afectată de secetă, cum funcționează anumite caracteristici genetice, ce se întâmplă în sol sau cum interacționează plantele cu microorganismele și insectele.
Dar și cercetătorii au nevoie de oamenii care sunt în teren în fiecare zi. Țăranii pot spune ce observă, ce probleme apar, ce varietăți funcționează în anumite locuri, ce s-a schimbat în ultimii ani și ce întrebări au nevoie de răspunsuri.
Ferma și laboratorul nu trebuie să fie două lumi separate.
Avem nevoie de mai multe situații în care cercetătorii și țăranii pun întrebările împreună, testează soluții și învață unii de la ceilalți. Agroecologia poate crea tocmai această legătură între cercetare și experiența de zi cu zi din ferme. Nu putem vorbi despre plante fără să vorbim și despre oamenii care le cultivă
O altă parte a prezentării noastre a fost dedicată crizei prin care trec micii producători.
Mesajul a fost simplu: nu putem vorbi despre cât de rezistentă este o fermă fără să vorbim și despre situația oamenilor care o întrețin. În prezentare, această idee a fost formulată prin legătura dintre reziliența agroecosistemelor și cea a oamenilor care le gestionează.
Un țăran se poate adapta la un an dificil. Poate schimba anumite culturi, poate folosi alte semințe, poate găsi alte metode de lucru.
Dar ce se întâmplă când mai multe probleme apar în același timp? Schimbările climatice, creșterea costurilor de producție, prețurile mici sau instabile, dificultatea de a ajunge pe piață, concentrarea terenurilor, migrația și îmbătrânirea populației rurale se adună.
Pentru un mic producător, toate acestea ajung la câteva întrebări foarte simple: mai pot continua să fac agricultură? Îmi pot păstra pământul? Pot să trăiesc din ceea ce produc? Cine va continua ferma după mine? Sunt ascultat atunci când se iau decizii care îmi afectează munca?
Țăranii sunt obișnuiți cu perioade grele și au găsit multe moduri de a se adapta. Diversifică producția, păstrează semințe adaptate condițiilor locale, combină metode vechi cu soluții noi și se bazează pe familie, comunitate și cooperare.
Această capacitate de adaptare este foarte importantă. Dar nu putem cere agricultorilor să suporte la nesfârșit tot mai multe presiuni doar pentru că au demonstrat că sunt rezilienți.
Cazul neonicotinoidelor: când țăranii se implică pentru protejarea naturii și agriculturii
În cadrul conferinței am prezentat și experiența Eco Ruralis privind neonicotinoidele în România. După ani de acțiuni publice, Eco Ruralis a contestat în instanță autorizațiile acordate pentru utilizarea acestor pesticide. În 2025 au apărut primele hotărâri de suspendare, iar la 25 februarie 2026 Curtea de Apel Cluj a anulat autorizațiile contestate.
Am vorbit despre acest caz pentru că arată că țăranii și organizațiile lor nu trebuie să fie doar spectatori atunci când se iau decizii care afectează agricultura și biodiversitatea.
Cercetarea ne ajută să înțelegem efectele diferitelor practici asupra plantelor, polenizatorilor, solului și mediului. Dar pentru ca rezultatele cercetării să ajungă să conteze și în teren, este nevoie și de oameni care să le folosească, să le discute și, atunci când este nevoie, să ceară schimbări.
Pentru Eco Ruralis, participarea la Conferința Internațională de Biologie Funcțională a fost o ocazie extraordinară de a asculta cercetători, de a pune întrebări, de a descoperi cercetări noi și de a discuta despre lucrurile pe care știința și agricultura practică le pot face împreună. Ne-am întors din Bulgaria cu contacte noi, idei noi și cu dorința de a continua aceste legături.
Ne bucurăm cu atât mai mult că această întâlnire a avut loc în Europa de Est și a fost organizată de cercetători din Bulgaria. Regiunea noastră are foarte multă experiență, biodiversitate, cercetare și oameni de la care putem învăța.
Website-ul oficial al Conferinței Internaționale de Biologie Funcțională: https://funbio.bio21.bas.bg/
