Eco Ruralis este o asociație a țăranilor și țărăncilor care s-a clădit pas cu pas, bucurându-se de libertatea oferită de un sistem democratic și de privilegiul de a fi parte din Uniunea Europeană. Ne-am organizat, am avut curaj să ne facem auziți, am folosit cu succes accesul la justiție, la sprijin european, la colaborări internaționale și la fonduri pentru proiecte care susțin agricultura țărănească și hrana sănătoasă. Toate acestea au fost posibile pentru că România este o țară liberă, democratică și europeană. Și tocmai de aceea, știm cât de important este să apărăm în continuare aceste valori – democrația, dreptatea și sprijinul pe care ni-l oferă Uniunea Europeană.

România are nevoie de noi. Este vremea să mergem la vot și să susținem un om curat, drept și modest: Nicușor Dan.

Bunicii și părinții noștri au plătit scump dictatura comunistă care ne-a izolat în întuneric, ne-a furat pământurile și ne-a umilit. Aveți dreptate! Aveți dreptate să fiți supărați pe politicienii din partide, pe “sistem”. Țăranii au fost prea des mințiți, batjocoriți, folosiți ca voturi, apoi uitați.

Dar uitați-vă în jur și luați aminte. Ne-a luat 34 de ani să ajungem o țară Europeană și să păstorim o democrație tânără. Tineretul nostru accesează fonduri europene pentru agricultură, copii noștri învață în școli renovate pe fonduri europene, avem apă curentă care ne permite să trăim o viață mai demnă datorită fondurilor europene, circulăm pe drumuri mai sigure sau acolo unde nu gândeam să ajungem cu mașina – construite cu bani europeni.

Trebuie să o spunem răspicat: toată această muncă, tot ce am clădit cu suferință în ultimele decenii poate fi distrus într-o clipă, dacă vom lăsa la conducerea țării un președinte extremist, care promite să re-aducă dictatura în viața noastră.

Nu doar noi, țăranii, simțim cât de scumpă e viața, cât de puține șanse avem să ne ținem gospodăriile, pământul și animalele. Simțim cum dispare satul, încet, în ignoranța întregii societăți. De aceea, noi, țăranii care care credem în hrana sănătoasă, în munca cinstită, în grija pentru familie, pentru animale, pentru pământ și pentru aproapele nostru, spunem cu toată credința:

Nicușor Dan e independent. Este omul care a apărat casele oamenilor de demolări, a luptat pentru parcuri, pentru copaci, pentru mediul curat și o Românie fără hoție. Dincolo de București, Nicușor Dan a arătat mereu că vede nevoile celor săraci. Și e omul care ne va respecta și pe noi, cei de la țară. Știe că România are nevoie de locuri de muncă cinstite, de susținere pentru gospodării țărănești. Ca primar al Bucureștiului a tăiat risipa, a plătit din urmă datoriile și a adus fonduri europene ca să repare tramvaie, școli, spitale și conducte vechi de 50 de ani. A sprijinit sănătatea, hrana, educația și locuirea decentă ca drepturi garantate, nu privilegii pentru câțiva. Nu vine să ne cumpere, ci ne cere să fim parte din schimbare, cu fruntea sus.

Nu vă lăsați păcăliți de cei care încearcă să ne câștige încrederea prin scandal și promisiuni deșarte. George Simion nu este omul satului, nici al țăranului cinstit. Este prietenul dictatorilor, omul Rusiei, al izolării, minciunii și violenței. Este un om care strigă tare, dar n-a luptat pentru noi, cei mulți și amărâți. A vorbit trufaș despre patriotism, dar a semănat ură și dezbinare. Dacă nu își respectă cuvântul să vină la dezbateri, să stea față în față cu alți oameni politici, cu întrebările și grijile românilor, cum va respecta el democrația? Cum ne va reprezenta în fața Europei? România nu se conduce de pe rețele sociale sau de pe un scaun gol.

De aceea vă îndemnăm, frați și surori din sate și din diaspora:

👉 Mergeți la vot!

👉 Spuneți-le rudelor, vecinilor, copiilor voștri: să-l susținem pe Nicușor Dan!

Facem apel la înțelepciunea populară românească, nu la cea rusească. Să fim uniți, victoria lui Nicușor Dan va fi victoria noastră!

Eco Ruralis – Asociația țăranilor și țărăncilor din România

Această poziție oficială a Asociației Eco Ruralis e conformă cu Statutul și Regulamentul de Ordine Interioară, care proclamă importanța drepturilor omului, cu precădere a drepturilor țăranilor.

15 mai 2025

Comunicatul în format PDF

Articolul Suntem țărani europeni. Democrație, nu extremism! apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Casa de semințe de la Vadu Pașii, jud. Buzău, în construcție (prima imagine)

O astfel de casă de semințe se află la Vadu Pașii, în județul Buzău, în gospodăria lui Bogdan Suliman, unul dintre membrii comitetului de coordonare Eco Ruralis. Bogdan n-are timp liber. Când termină munca de alpinist utilitar prin Buzău și împrejurimi, se întoarce la grădina din Vadu Pașii, unde treaba nu se termină niciodată. Pasiunea pentru munca pământului o moștenește de la bunicii lui. În urmă cu nouă ani, când a decis că vrea să învețe să se hrănească cât mai sănătos, a descoperit fascinat că sunt sute de soiuri de plante și legume decât observase până atunci, din rolul de nepot care se bucura de ce cresc bunicii. De atunci, Bogdan continuă să învețe și să aplice tot ce află. „Grădina asta mi-a fost școală – cea mai bună școală e acolo unde ești atent ce faci, cum faci”, spune el.

Cu multă atenție, Bogdan a ajuns la 400 de soiuri de legume, plante medicinale, plante aromatice, flori, care se hrănesc din pământul familiei lui. Printre ele are și niște specii provenite din alte țări – rodiu, măslin, smochin. Între timp, a început să se întrebe cum să păstreze și să salveze semințele lor, așa că a făcut un plan pentru o casă. O casă doar pentru plante și semințe, autosustenabilă, care va avea un acoperiș verde, sistem de ventilație prin pământ și alte asemenea caracteristici la care se pricepe tot mai bine și la care lucrează răbdător. Planul inițial era să lucreze doar cu lemn, cu îmbinări tradiționale, dar materia primă disponibilă nu i-a permis. Nu s-a dat bătut și a găsit altă variantă pe placul lui – cu îmbinări, șuruburi, întărituri metalice și multă, multă pasiune. Pereții vor fi umpluți cu chirpici reciclat, pe care el și bunica lui l-au jucat în picioare pe vremuri, pentru casa bătrânească din gospodărie. 

Imagine cu cazmaua minune folosită pentru munca pământului, grădina lui Bogdan Suliman de la Vadu Pașii, jud. Buzău

Când va fi gata, casa semințelor nu va adăposti doar plante și semințe, ci și rândunici. Grinzile care traversează tavanul sunt ieșite în exterior, să folosească drept suport pentru viitoarele cuiburi. Mai urmează însă și căsuța de lilieci, pe care Bogdan abia îi așteaptă să mănânce moliile care lasă larve, adică viitoare omizi dăunătoare frunzelor arborilor.

Și pentru că îi plac berzele, s-a gândit și la ele – a făcut deja un cuib pe care l-a stropit cu var, ca să dea impresia berzei în căutare de culcuș că e găinaț. Asta o face doar pentru că-i plac berzele și visează la ziua când va sta la geam să privească la puii care învață să zboare.

Alte specii de păsări au venit fără să le ademenească Bogdan, pentru că le-a plăcut varietatea grădinii lui. „Am atras multe păsări, prin prezența anumitor tipuri de arbori de fructe. Am adus dudul și au venit graurii. La grauri, dudele vin primele și cireșele la urmă”, explică el. Împart frățește fructele – Bogdan culege câteva din dudele mai mari și le congelează, să-și facă suc de dude, iar graurii rămân cu celelalte. 

Așadar, la toate s-a gândit Bogdan. 

Și printre toate activitățile pe care le face în grădină și-n afara ei, cumva reușește să mai strecoare ceva: în toamna trecută s-a ocupat de câteva lecții de permacultură pentru elevii din clasa a VI-a și a VII-a de la Liceul Greco-Catolic „Timotei Cipariu” din București. Cei mici au învățat astfel cum să transplanteze salată, tomate, sfeclă și să muncească pământul. De asemenea, anul acesta a fost invitat ca profesor asistent în permacultură în Bistrița Năsăud, la Ermitaj Malin, unde se practică, experimentează și se dau mai departe cunoștințe în permacultură. 

Experiența aceasta se aliniază cu planurile pe termen lung ale lui Bogdan – după ce o să fie gata Casa de Semințe și va mai face niște cursuri care să-i oficializeze expertiza în permacultură, vrea să o deschidă celor dornici să învețe la firul ierbii ce-a învățat el singur, iar în restul timpului să muncească la noua lui mare pasiune: construcțiile ecologice.  

Bogdan Suliman, predând cursuri de permacultură

Articolul Casa de semințe țărănești de la Vadu Pașii apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Planul prevede un sprijin în valoare de 15,83 miliarde de euro, distribuit astfel: Pilonul I – instrumente de sprijin susținute prin Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA) – plățile directe, și măsuri pentru susținerea pieței, și Pilonul II – instrumente pentru politica de dezvoltare rurală finanțate din Fondul European pentru Agricultură și Dezvoltare Rurală (FEADR). Fondurile vor fi distribuite de Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) pentru Pilonul I, și Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) pentru Pilonul II. Astfel, aproximativ 38% din bugetul prevăzut este alocat investițiilor în agricultură și dezvoltare rurală (spre exemplu eco-scheme), 61% constituie subvențiile pentru fermieri, în timp ce aproape 1% este prevăzut pentru măsuri privind piața.

În cursul lunii decembrie s-a aprobat la nivel național cadrul general de implementare măsurilor pentru  dezvoltare rurale din PNS 2023-2027 (Pilonul II). Intenția MADR este de a avea cadrul legal necesar pentru implementarea măsurilor din Plan, și deci începerea distribuției de fonduri, cât mai curând. 

Pentru perioada 2023 – 2027, PNS-ul are ca obiective îmbunătățirea rezultatelor și creșterea performanței agriculturii românești,  o agricultură mai prietenoasă cu mediul, atenția sporită acordată bunăstarii animalelor, reguli detaliate și flexibile de selecție a beneficiarilor, lărgirea sectoarelor finanțate prin PNS (incluzând bunăstarea la taurine, irigații în sisteme locale, investiții în perdele de protecție), și finanțarea sectoarelor fundamentale ca irigațiile, depozitarea și procesarea produselor.

Conform prezentării PNS din cadrul evenimentelor organizate de MADR pentru diseminarea de informații: „PNS are obiective clare pentru dezvoltarea agriculturii, industriei alimentare și a satului românesc”. Astfel, profitabilitatea generală a sectorului agricol din România este una scăzută, ceea ce se reflectă în veniturile scăzute ale agricultorilor în comparație cu alte domenii economice. Creșterea rentabilității fermelor, a orientării către piață și încurajarea generațiilor tinere să se dedice activităților agricole sunt provocări care trebuie abordate pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicata, și pentru a îmbunătăți mijloacele de trai ale țăranilor și fermierilor din România.

Pilonul I

Pilonul I prevede o sumă de 9,78 miliarde euro destinată plăților directe, precum și suma de 151 milioane euro destinată măsurilor de susținere a pieței (intervenții sectoriale), care vor fi distribuite de către APIA.

Pentru a crește nivelul veniturilor și al producției agricole, aproape 1,5 miliarde de euro vor fi utilizate pentru sprijinul legat de producția de produse specifice plătite pe hectar sau pe cap de animal (sprijin cuplat pe venit). Pentru o redistribuire mai echitabilă a sprijinului financiar, aproape 1 miliard de euro din pachetul de plăți directe va fi alocat exploatațiilor agricole mici și mijlocii cu mai puțin de 50 ha.

Un alt instrument important este subvenția gestionată de APIA – Sprijinul de bază pentru venit în scopul sustenabilității (BISS), una dintre noile subvenții pe hectar de care vor beneficia fermierii români începând cu anul 2023, odată cu noua Politică Agricolă Comună. Acest sprijin înlocuiește actuala schemă de plată unică pe suprafață (SAPS). Astfel, subvenția este destinată fermelor între 1 hectar și 50 de hectare,  care reprezintă majoritatea fermelor din România. În total, suprafață planificată pentru care se acordă sprijinul pentru perioada 2023-2027 este de 3.748.473 ha, fiind vorba de 10% din plafonul de plăți directe, adică 978.69 milioane euro.  

Condițiile prevăzute pentru acordarea acestui sprijin sunt să se exploateze un teren agricol cu o suprafață de cel puțin 1 ha, suprafața parcelei agricole să fie de cel puțin 0,3 ha, iar în cazul serelor, solariilor, viilor, livezilor, culturilor de hamei, pepinierelor, arbuștilor fructiferi, suprafața parcelei agricole trebuie să fie de cel puțin 0,1 ha. Pentru legumele cultivate în sere și solarii, care beneficiază de sprijin cuplat, suprafața minimă a exploatației este de 0,3 ha, iar suprafața minimă a parcelei este de 0,03 ha. Ȋn cazul pajiștilor, trebuie să se asigure o încărcătură de animale de minimum 0,3 UVM/ha (Unitate Vită Mare) sau să efectueze cel puțin o cosire anuală. Suma anuală anual prevăzut crește de la 50,61 euro/ ha în 2023 până la 54,16 euro/ ha în 2027.

În cadrul sprijinului cuplat destinat sectorului vegetal sunt prevăzute 12 intervenții pentru: soia, lucernă, leguminoase pentru industrializare (mazăre de grădina, fasole boabe și fasole păstăi), cânepă, orez, sămânță de cartof, hamei, sfeclă de zahăr, legume cultivate în câmp pentru consum în stare proaspătă sau destinate industrializării (tomate, castraveți, ardei, vinete) și legume cultivate în sere și solarii (tomate, castraveți, ardei, vinete, varză), precum și fructe (prune, mere, cireșe, vișine, caise, și piersicii) și seminte pentru plante furajere. 

În zootehnie, sprijinul cuplat va acoperi vacile de lapte, taurinele pentru carne, bivolițele de lapte, ovine/caprine precum și viermii de mătase, sumele alocate pentru cei 4 ani fiind:

PNS prevede intervenții în sectorul apicol, finanțate în proporție de  50% de către UE (30,4 milioane euro), cu un budget total de 60,8 milioane euro. Intervențiile au în vedere combaterea agresorilor și a bolilor specific stupilor, în special a varoozei, raționalizarea transhumanței/stupăritului pastoral și acțiuni pentru îmbunătățirea calității produselor în vederea unei mai bune valorificări pe piață.

Pilonul II

Suma totală prevăzută pentru Pilonul II este de 5,87 miliarde euro, proveniți atât de la FEADR cât și de la Bugetul de stat, distribuiți de către AFIR.

Pentru a crește competitivitatea sectorului agricol, planul va aloca 1,1 miliarde euro pentru investiții în ferme și unități de prelucrare. Aceste investiții au ca scop îmbunătățirea orientării fermierilor către piață și creșterea valorii adăugatea produselor agricole prin investiții în tehnologii noi și în energie regenerabilă, pentru a susține creșterea profitului agricultorilor.

De suma totală de 663 de milioane euro vor beneficia zonele afectate de constrângeri naturale, cum ar fi zonele montane sau regiunile afectate de secetă sau eroziune, în special în sudul și estul României.

Tineri fermieri

România se așteaptă să sprijine prin intermediul noului PNS peste 36 000 de tineri fermieri cu o combinație de instalații de sprijinire a zonelor rurale (250 de milioane de euro) și sprijin complementar pentru venituri (67 de milioane de euro). În plus, aproape 170 de milioane de euro sunt rezervate pentru investiții care sprijină dezvoltarea afacerilor tinerilor fermieri. Sprijinul complementar pentru venituri se alocă pe lângă sprijinul pe suprafață, sumă suplimentară de 67 de milioane de euro fiind redistribuită către tinerii fermieri până în 40 ani cu formare sau experiență domeniu agricol. Acest lucru va contribui la promovarea reînnoirii generațiilor și la protejarea viitorului producției agricole. Ajutorul este complementar cu alte tipuri de sprijin plătite tinerilor fermieri și va avea un cuantum defalcate pe ani de: 

Măsuri de susținere a agriculturii prietenoase cu mediul

Pe partea de sustenabilitate și practici agricole ecologice, PNS 2023-2027 prevede alocarea a aproximativ 29% din pachetul de plăți directe pentru eco-scheme (Pilonul I), care reprezintă stimulente pentru fermierii care depășesc cerințele legale sau practicile recomandate în ceea ce privește clima și mediul. Un sprijin semnificativ (41 % din bugetul Pilonului II pentru dezvoltare rurală) va fi, de asemenea, utilizat pentru a încuraja practicile ecologice în zonele cu o valoare naturală ridicată, de exemplu, zonele care sunt importante pentru viața păsărilor și a fluturilor. Se așteaptă ca fermierii să aplice aceste practice, anual, pe 611 000 de hectare de teren.

Un sprijin de aproximativ 1,64 miliarde de euro va fi acordat fermierilor care doresc să pună în aplicare practici agricole prietenoase cu mediul. Printre acestea se numără asigurarea faptului că cel puțin 5% din suprafață să conțină elemente de conservare a biodiversității și de peisajului (terenuri necultivate, pâlcuri de copaci, movile), diversificarea culturilor sau protejarea solului prin lucrări minime ale solului.

480 de milioane de euro vor fi disponibili pentru fermele mici (până la 10 hectare) pentru a motiva fermierii să adopte practici care vizează o agricultură durabilă, pentru a preveni degradarea solului și a îmbunătăți biodiversitatea. Pentru practicarea unei agriculturi prietenoase cu mediul în fermele mici (gospodării tradiționale) ajutorul prevăzut pentru 2023 este de 76,0 euro/ha.

Ajutorul în caz de pierdere a producției agricole

O măsură importantă prevăzută de PNS pentru perioada 2023-2027 este Instrumentul de sprijin al fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole, pentru care este alocată suma 391,4 milioane euro. Instrumentul va fi transpus într-o lege care va reglementa înființarea Comitetului de Gestionare a Riscului și a Fondului de risc din agricultură. Astfel, PNS prevede două forme de sprijin, respectiv 24,1 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor pentru subvenționarea primelor de asigurare și 367,3 milioane euro ca sprijin acordat fermierilor afectați de pierderi ale producției agricole ca urmare a fenomenelor climatice nefavorabile. 

Informare și acces la fonduri

MADR a demarat deja o campanie de informare denumită “Caravana Cunoașterii”, destinată însă mai ales instituțiilor și altor parteneri din societatea civilă. Puteți găsi atașat prezentarea distribuită în cadrul acestor evenimente. 

Eco Ruralis încurajează toți membrii să se informeze cu privile la plățile directe și alte forme de sprijin la care ar putea avea acces datorită acestui PNS în perioada 2023-2027. Ținând cont că gospodăriile țărănești și micii fermieri, mai ales cei care practică agroecologia țărănească, sunt cei mai vulnerabili atât la problemele de mediu cât și la a fi marginalizați pe piața agricolă, considerăm că este important ca ei să aibă acces la cât mai multe instrumente de sprijin. Accesarea acestor fonduri de către țărani și mici producători este esențială pentru a păstra producția agricolă țărănească, prietenoasă cu mediul și pentru a asigura hrană suficientă, diversă și de calitate ridicată.

Asociația Eco Ruralis va continua să se informeze cu privire la condițiile de acces la diferitele surse de finanțare cuprinse în PNS. Această informația va fi mai apoi distribuită într-o serie de articole tematice pe această pagină. Vă urăm mult succes în accesarea fondurilor prevăzute în PNS!

Prezentare MADR a Planului Național Strategic pentru Agricultură 2023-2027

Articolul Planul Național Strategic 2023-2027 – informații generale apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Al treilea webinar din seria Agroecologie la firul ierbii va avea loc miercuri, 18 ianuarie de la ora 17:00, și va avea ca temă “Sustenabilitatea energetică: sustenabilitate termică, sustenabilitatea energiei electrice și sustenabilitatea transportului”. Webinarul va avea o durată de 1 oră și jumătate.

Webinarul va avea loc pe platforma ZOOM. Puteți intra automat de pe telefon sau calculator, accesând următorul link:

https://us02web.zoom.us/j/84567766789?pwd=MEdudGdid3A1aTE4eDFSaUVMRHVlUT09

Acest webinar îl va avea ca expert invitat pe Dragoș Iordănescu din Secuieni, județul Neamț, inginer electromecanic șef laborator uscat și condiționat semințe din cadrul Stațiunii de cercetare și dezvoltare agricolă din aceeși localitate. Dragoș a absolvit Academia Tehnică Militară din București, specializarea inginerie aerospațială, dar și-a finalizat de asemenea studiile pentru calificarea profesională de Tehnician nutritionist și Terapeut în terapii complementare. În momentul de față este doctorand la Universitatea de Științele Vieții „Ion Ionescu de la Brad” din Iași, unde cercetează influența undelor ultrasonice în procesele de uscare și condiționare a semințelor agricole. Proiectele lui Dragoș constau într-un un blog dedicat stilului de viață natural (sanatatefaradoctor.ro), un magazin online pentru comercializarea produselor locale cât și a semințelor de legume non-hibrid (ecogospodaria.ro), precum și o fermă de 7 ha și o grădină organică de semi-subzistență.

Formatul webinariilor este unul interactiv, veți avea posibilitatea să aflați informații noi care provin din practici aplicate de membrii Eco Ruralis și totodată să puneți întrebări sau să împărtășiți experiențele proprii.

***

Agroecologia țărănească aduce soluții pentru principalele probleme de mediu, sociale, economice și politice cu care ne confruntăm în prezent. Ea este o practică vie – un mod de viață și totodată o știință și o mișcare socio-politică prin care oamenii din mediul rural își revendică drepturile. Deja de veacuri s-a dovedit a fi cea mai echitabilă și sustenabilă modalitate de a susține viața (oamenilor) pe Pământ. Ea contribuie astfel la crearea unor societăți echilibrate, care își duc traiul într-o lume sănătoasă. Agroecologia țărănească nu se limitează la agricultură, ci are ca aspirație transformarea societății noastre într-una clădită pe drepturi, obiceiuri și legi care recunosc drepturile agricultorilor și ale comunităților rurale. Pentru mai multe informații despre Agroecologie vizitați https://www.ecoruralis.ro/programe/agroecologie/.

Eco Ruralis este o asociație de țărănci și țărani, care funcționează la nivel național, având peste 17000 de membri în toate județele țării. Asociația a fost înființată în anul 2009 și reprezintă interesele și drepturile țăranilor, micilor producători și persoanelor care lucrează în mediul rural în România – www.ecoruralis.ro.

Articolul Webinar despre sustenabilitatea energetică cu Dragoș Iordănescu apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Anul 2022 a fost unul bogat în evenimente pentru țăranii și micii producători de semințe. Cu denumiri precum „Piața Semințe cu suflet”, „Piața de semințe”, „Parada semințelor” sau „Festivalul tomatelor”, toate aceste târguri au în comun trocul sau dăruirea de semințe din producția proprie, familială – de cele mai multe ori fiind semințe tradiționale, țărănești și locale. Pe lângă schimbul de semințe, evenimentele sunt și un prilej de întâlnire pentru țăranii și micii producători de semințe. Astfel, ei au ocazia de a se cunoaște, de a face schimb de experiență vizavi de procedee de reproducere a semințelor, soiuri tradiționale și locale, precum și de a afla ce soluții există pentru provocările care pot apărea în această activitate. Mai mult decât atât, evenimentele de schimburi sau dăruire de semințe contribuie la păstrarea soiurilor tradiționale, și deci a biodiversității, precum și la constituirea și întărirea grupurilor și a rețelelor de reproducători și păstrători de semințe.

Asociația Eco Ruralis a fost reprezentată de Stela Zămoiu, din Dâmbroca, Buzău, la 10 astfel de evenimente de-a lungul anului. Astfel, pe 26 martie 2022 s-a desfășurat Piața de semințe organizată de Semințe cu suflet. La acest eveniment, doamna Stela Zămoiu a participat cu 200 de soiuri de semințe românești tradiționale „din bătrâni”. Cu această ocazie, dânsa a oferit și un scurt interviu pentru presă despre activitatea Eco Ruralis, care poate fi ascultat aici. Al doilea eveniment de schimb de semințe din județul Buzău a avut loc în comuna Breaza pe 17 septembrie. „Parada semințelor” a fost organizată de către Primăria comunei împreună cu grupurile Semințe Bune, Oameni Buni și Semințele Noastre – Chișinău. Ultima Piață de semințe la care a participat doamna Stela anul acesta în județul natal s-a desfășurat pe 3 decembrie în orașul Buzău, fiind organizat de Semințe cu suflet.

La Brașov au avut loc de asemenea două evenimente. Astfel, Piața de semințe s-a desfășurat pe 9 aprilie, iar Festivalul „Semințe cu suflet” pe 20 august, ambele evenimente fiind organizate de grupul Semințe cu suflet. La acest eveniment au participat păstători de semințe din județele Buzău, Hunedoara, Argeș, Prahova și Brașov. Ei au dăruit semințe din soiuri variate de legume, precum și de diverși pomi fructiferi.

Muzeul ASTRA din Sibiu  a găzduit în data de 6 august Festivalul tomatelor și al biodiversității, organizat de asemenea de Semințe cu suflet. Desfășurat în aer liber, festivalul s-a bucurat de participarea păstrătorilor de semințe din majoritatea județelor României, dar și din Ucraina și Republica Moldova. Pe lângă o mare varietate de soiuri de tomate, au mai fost dăruite semințe de legume și comercializate naturale (dulceţuri, siropuri, fructe şi sucuri naturale din fructe, pâine de casă) şi produse specifice maghiare.

Semințe cu suflet au mai organizat de asemenea piețe de semințe în orașele Suceava (24 septembrie), București (15 octombrie), Iași (22 octombrie) și Cluj-Napoca (5 noiembrie). Ghidați de principiul „Strânge, seamănă şi dă mai departe!“, membrii grupului organizator au reușit să aducă împreună păstrători de semințe din toate colțurile țării, Ucraina și Republica Moldova. Evenimentul de la Suceava a fost primul de acest fel din oraș, ceea ce atestă interesul crescut pentru schimburile de semințe tradiționale, țărănești și locale.

Dorim tuturor membrilor Eco Ruralis și tuturor păstrătorilor și păstrătoarelor de semințe un 2023 cât mai roditor, cu vreme bună, putere de muncă și cât mai multe soiuri plantate și reproduse! Sperăm ca acest an să ne aducă tuturor recoltă bogată, pace și cât mai multe târguri de semințe țărănești!

Articolul Târguri de semințe țărănești în 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Datele provizorii cu privire la gospodăriile țărănești publicate în martie 2022 de către Institutul Național de Statistică în urma realizării Recensământului General Agricol în 2020 sunt cel puțin îngrijorătoare. Astfel, între 2010 și 2020 au dispărut 488 000 de exploatații agricole cu suprafața de sub 1 hectar[1]. Asta înseamnă că, dacă în 2010 existau puțin peste 2 milioane de gospodării țărănești cu suprafața de sub 1 hectar, în prezent mai există doar 1 milion și jumătate.

La fel de îngrijorător este și faptul că grădinile familiale ocupau o suprafață de 184 000 hectare în 2010. Până în 2020, 58 000 de hectare din aceste terenuri au dispărut sau le-a fost schimbată destinația. Asta înseamnă că o treime (31.86%) din suprafața grădinilor țărănești nu mai este lucrată de familiile de țărani.

Suprafața terenurilor arabile este în creștere față de 2010[2]. În același timp însă, suprafața ocupată de pășuni și fânețe – folosite în mod tradițional în comun de către comunitățile sătești pentru creșterea animalelor – este în scădere de la 4 506 000 hectare în 2010 ajungând la 3 724 000 de hectare  în 2020 (o scădere de 18%). Reducerea efectivelor de animale în gospodăriile țărănești este o problemă strâns legată de acest fenomen.

Așadar, ce se întâmplă cu țăranii respectivi și ce se întâmplă cu pământul?

În paralel, numărul exploatațiilor care utilizează o suprafață mai mare de 10 hectare aproape s-a dublat în intervalul 2010 – 2020, crescând de la 2.2% la 4.2%. Astfel, în cazul firmelor și întreprinderilor agricole, suprafața agricolă utilizată medie pe o exploatație agricolă a fost de 194,78 hectare în 2020, comparativ cu 190,78 ha în anul 2010. Creșterea nu se bazează atât pe investiții reale în agricultură sau dezvoltatea competitivității și sustenabilității economice a sectorului agricol, cât pe concentrarea terenurilor și acaparea lor în detrimentul țăranilor și micilor fermieri.

Fenomenul de concentrare și acaparare a terenurilor – raportat în trecut de Eco Ruralis[3], și dispariție a gospodăriilor țărănești și a micilor producători este susținut și încurajat la nivel instituțional de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR). Mecanismele prin care se favorizează marile întreprinderi agricole și se saboteză gospodăriile tradiționale sunt în principal instrumentele financiare – subvențiile dar și măsurile de sprijin din Planul ațional de ezvoltare rurală. Ultima versiune a  Planului Național Strategic pentru 2023 – 2027, trimis către Comisia Europeană în vederea alocării de fonduri  europene prezintă în termeni duri gospodăriile țărănești ca pe o piatră de moară a societății. Ministerul propune o limita generală de minim 1 hectar pentru oferirea de subvenții in sectorul vegetal, excluzând voit micile gospodări țărănești [4]. În același timp, conform intervențiilor propuse, marile întreprinderi pot ajunge să primească subvenții și de 15 milioane de euro pe exploatație agricolă, fapt notat de altfel și de Comisia Europeană [5].

Lipsa de infrastructură și servicii publice sau sociale în mediul rural fac ca viața la țară în România să fie dificilă și scumpă. Lipsa de sprijin financiar pentru țărani și mici producători din partea statului contribuie la abandonarea agriculturii și la vinderea terenurilor pentru a-și putea asigura supraviețuirea. Se mai adaugă aici și alte fenomene, precum îmbătrânirea populației rurale, reglementările sanitar veterinare discriminatorii, problema accesului la piață sau lipsa unei reglementări pentru producția de  semințe tradiționale țărănești.

Astfel, aducerea la sapă de lemn a mediului rural duce la dispariția foarte rapidă a gospodăriilor țărănești și a țăranilor. Efectele nu întârzie să apară, fie ele socio-economice sau de mediu. Șomajul crescut în mediul rural, depopularea satelor și emigrația masivă sunt realități pe care decidenții și instituțiile statului nu par să le ia în considerare. Deșertificarea din cauza metodelor nesustenabile și a produselor chimice folosite în agricultură industrială, inundațiile și alunecările de teren din cauza defișărilor sunt încă privite ca fenomene izolate, necorelate cu distrugerea agriculturii tradiționale sau agroecologice țărănești. Nota de plată a dispariției agriculturii țărănești o plătim cu toții de cel puțin două ori. Zi de zi când achităm prețurile exorbitante ale produselor alimentare industriale pe care le cumpărăm din supermarket. Și atunci când problemele de sănătate cauzate de alimentația defectuoasă sau catastrofele “naturale” ne prind din urmă.

În contextul actualei crize de securitate alimentară cu care ne confruntăm, agravate de invazia Ucrainei care e nevoită să ducă o bătălie și pe frontul agricol, dispariția țăranilor nu face decât să adâncească problema sărăciei, a foametei și a malnutriției. Acest fenomen trebuie oprit până nu este prea târziu.

Vizavi de această problemă acută, președintele Asociației Eco Ruralis, Attila Szocs, declară următoarele:

“Fiecare gospodărie țărănească înseamnă câte o familie de țărani care muncește pământul, îngrijindu-se de sănătatea lor, a animalelor și a naturii cu care lucrează. În România, majoritatea gospodăriilor și fermelor de familie sunt foarte mici si sunt interdependente. Ele sunt esențiale pentru a asigura supraviețuirea comunițăților rurale, pentru a produce hrană locală și de calitate, menținând vie cultura rurală. Indiferența autorităților și injustițiile prevăzute de lege la care familiile de țărani sunt constant supuse – începând cu lipsa de infrastructură, servicii publice și sociale în mediul rural, dar și acapararea terenurilor și criminalizarea producției de semințe în sistem gospodăresc conduc la dispariția modului de viață țărănesc. Marginalizarea țăranilor și micilor producători de hrană datorită liberalizării piețelor, din cauza macro-economiei globale, și din cauza unei gândirii asteia pur economice și antisociale despre hrană îi face să nu își mai poată asigura o viață decentă, pentru ei și familiile lor.

Asociația noastră atrage atenția reprezentanților politici, factorilor de decizie la nivel național și local, precum și publicului larg în general că asistăm la dispariția rapidă și nestăvilită a milioane de familii de țărani din România. Consecințele dispariției modului țărănesc de viață le simțim deja cu toții: prețuri exorbitante la alimente industriale, importate și proaste, precum și probleme de mediu din ce în ce mai grave! Dispariția gospodăriilor țărănești trebuie oprită acum!”

Niciun pământ fără țărani,
Niciun țăran fără pământ!

[1] https://insse.ro/cms/sites/default/files/com_presa/com_pdf/rga_2020r.pdf

[2] https://insse.ro/cms/ro/content/recens%C4%83m%C3%A2ntul-general-agricol-runda-2020-%E2%80%93-date-provizorii 

[3] https://www.accesstoland.eu/IMG/pdf/land_grabbing_in_romania_report_eco_ruralis_2015_finalsmall.pdf

[4] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/2022/PNS_PAC_2023-2027-versiunea_1.1-18.10.2022-.pdf – pag. 263

[5] https://www.madr.ro/docs/dezvoltare-rurala/plan-national-strategic/2022/obs-CE-PNS-2023-2027-RO.pdf – pag. 9

Articolul 134 de gospodării țărănești dispar zilnic în România apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Prima ediție din noua serie a webinariilor de practici ecologice organizate Eco Ruralis a avut loc miercuri, 19 octombrie, în format online. Invitatul a fost Alex Jurj, din satul Șardu, județul Cluj, care a dialogat cu Bogdan Suliman, membru al comitetului de coordonare al Eco Ruralis și persoanele participante. Alex este absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca și are o experiență de câțiva ani în permacultură și construcții naturale. El și-a construit propria casă din materiale naturale și are o gospodărie de 7 hectare, unde aplică permacultura pentru creșterea legumelor, culege si cultivå ciuperci și plante medicinale, crește animale și gestionează o pășune agroecologică. Înregistrarea integrală a webinarului poate fi urmărită aici sau ascultată aici:

.

Construcții naturale – o experiență bazată pe tradiții, un fenomen în continuă evoluție

Alex Jurj că lucrează cu materiale naturale care se regăsesc în proporție de peste 90% în construcțiile de la gospodăria lui, casa, pivnița, toaleta și celelalte. Locuind într-o zonă deluroasă din Transilvania, reușește să obțină majoritatea materialelor de pe propriul lui teren, care include o pădure, fiind bogat în straturi diferite de nisip și lut. Obținerea materialelor din surse locale și naturale reduce semnificativ costurile construcțiilor, ceea ce este un motiv în plus spre a ne orienta spre construcții naturale în contextul actual de criză economică. Alex a estimat investiția lui în bani necesară la construcția casei la 200-300 de euro, plus materialele pe care le-a obținut gratuit de pe terenul său, de la săteni sau reciclând. O altă investiție semnificativă a fost timpul și munca lui, construind casa din materiale naturale în principal singur, ocazional cu ajutor din partea prietenilor sau a voluntarilor. Videoclipul făcut de Alex care prezintă construcția casei din saci de pământ se poate viziona aici.

În construcțiile naturale, materialele sunt uneori surprizător de ușor de procurat, dacă ne adaptăm construcțiile la regiunea în care locuim. Enumerăm câteva din materialele de bază cum sunt lemnul, în special esența tare (salcâmul), cobul (amestecul de lut, paie și nisip), lâna, cânepa-beton (cărămizi din cânepa, nisip și carbonatul de calciu), bălegarul de cal. Lâna este un excelent material pentru izolație, mai ales dacă e integrată în pereți peste plasă și izolată cu folie tip EPDM (de iaz, de exemplu) și tencuită cu lut.  Lâna netratată conține lanolină, astfel ea este un bun izolator termic și fonic, iar lanolina va ține la distanță atât șoarecii cât și moliile. Dacă este spălată sau tratată cu compuși chimici îți pierde proprietățile de a respinge musafirii nepoftiți. Se pot folosi în mod inovativ materiale reciclate. Se pot integra, de exemplu, în pereții caselor sticle reciclate sau materiale din sticlă,  pentru a oferi luminozitate în interior. Ca principiu, este important să lucrăm progresiv pe baza unui plan, să știm ce resurse avem la îndemână, iar primul pas să fie o construcție mică ce poate fi finalizată rapid. În acest fel dobândim experiență și satisfacție, iar apoi putem evolua spre construcții mai mari și durabile. Din perspectiva naturii și a sustenabilității, ce e mic este și frumos!

Încălzirea este un element foarte important la casă în general, și cu atât mai mult din perspectiva crizei energetice. Pentru a păstra căldura în construcțiile naturale este importantă o bună izolație, lutul fiind optim pentru înmagazinat căldură, cu atât mai mult dacă i se sporește suprafața prin construirea unui pat (vatră de lut/lejancă). Din experiența lui Alex, soba rachetă cu masă termică este cea mai eficace sursă de căldură, fiind de 10 ori mai eficientă decât o sobă convențională. De asemenea, compostul folosit ca sursa de încălzire, sau biogazul, sunt o alternativă excelentă la arderile de lemn sau combustibil fosili și pot fi folosite în combinație cu sobele. În acest videoclip Alex detaliază procesul de montare al sobei rachetă cu masă termică.

Este important de reamintit că practicile de construcții naturale au o istorie lungă în lume. În România există încă persoane care au experiență în construirea de case țărănești din materiale naturale. Noile tehnici de azi, care sunt în continuă evoluție, se folosesc de numeroase tehnici din trecut, cum sunt  folosirea  paiantei și a chirpichiului, a lutului, paielor și bălegarului de cal în construirea caselor tradiționale.

Metoda pe care o folosește Alex pentru întreținerea construcțiilor din materiale naturale este să tencuiască peste cob cu un amestec de nisip, cenușă, și var, sau cu ulei de in. Procedeul este unul rapid, iar uleiul de in oferă și un avantaj în consolidarea stratului de finisaj și nu se ia la contact. Inclusiv pe podeaua din cob cu inele de lemn se poate da cu ulei de in.

Importanța și rolul rețelelor de socializare – comunicare de la firul ierbii

Alex s-a orientat spre rețelele de socializare pentru a-și promova proiectul și a observat că tot mai mulți tineri sunt interesați de construcțiile naturale și alternativele sustenabile. Ei au deja unele noțiuni și află despre gospodăria sustenabilă a lui Alex tocmai căutând pe internet informații despre temele lor de interes. În plus, vitia în gospodăria sustenabilă le oferă oportunitatea să testeze în practică tehnici de construcție naturală și stilul de viață. În felul acesta Alex își asigură și forță de muncă adițională prin contribuțiile voluntarilor care îl vizitează. Fiind prezent pe rețelele de socializare, el reușește și să își suplimenteze venitul.

Telefonul cu acces la internet și calculatorul sunt instrumente care conectează oamenii, mai ales când începem astfel de proiecte. Documentarea lucrărilor noastre, fie că e vorba despre o filmare sau un material audio sau scris, ne ajută pe noi înșine să ne corectăm greșelile. Documentarea este utilă și pentru a transmite mai departe cunoștintele pe care le-am dobândit altor persoane interesate. Canalele de comuncare pe care Alex le folosește cel mai frecvent cu succes sunt TikTok, Youtube, Instagram și Facebook. În cuvintele lui Alex, „rețele de socializare sunt ca un topor – poți să le folosești și bine și rău”.

Folosirea materialelor naturale în construcții nu exclude folosirea de tehnologie modernă, fie ea mecanizată – ca unelte aparate electrice, excavatoare și altele, fie digitală – ca rețelele de socializare. Ambele ne pot ușura și eficientiza munca, mai ales când există o lipsă acută a forței de muncă în mediul rural. Ideea de bază ar fi recuperarea tehnicilor țărănești bazate pe materiale naturale și locale – deci ecologice, adaptate și/sau complementate de noi tehnici, și folosirea tuturor uneltelor moderne disponibile – inclusiv a celor informatice – pentru a ne dezvolta proiectele ce implică construcții durabile, prietenoase cu mediul și plăcute pentru locuit.

Îl puteți urmăriți pe Alex Jurj pe rețelele de socializare aici:

Instagram: https://www.instagram.com/jurjalex88/

Facebook: https://www.facebook.com/profile.php?id=100008925281013

Youtube: https://www.youtube.com/c/AlexJurj

Tiktok: https://www.tiktok.com/@jurj.alex

Articolul Agroecologie și construcții de case naturale apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Adunarea Generală a fost un moment important pentru prezentarea activităților pentru fiecare grup de lucru: Dreptul la Semințe, Dreptul la Pământ, Drepturile Țăranilor & Migranți & Cooperare în Europa de Est, Politica Agricolă Comună & Politici Publice, Agroecologie & Tineri, Acces la Piață și Femei Rurale.

Adunarea Generală a fost un bun prilej pentru a împărtăși cu membrii acțiunile de solidaritate cu țărăncile și țăranii din Ucraina întreprinse de asociație începând cu luna februarie a acestui an, activitate care continuă și în prezent.

S-au trecut în revistă proiectele de finanțare aflate în desfășurare, iar apoi a urmat o sesiune ce clarificări și completări pe marginea raportului. Au fost apoi prezentate și discutate activitățile viitoare.

În timpul spațiului deschis de discuții cu și între membrii s-a discutat despre importanța implicării membrilor în toate activitățile asociației.

Articolul Adunarea Generală a Eco Ruralis – 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Primul webinar va avea ca temă “Construcții de case naturale și comunicare de la firul ierbii în rețelele de socializare”, și va avea loc în data de miercuri, 19 octombrie 2022, ora 17:00. Webinarul va avea o durată de 1 oră și jumătate (90 de minute).

Acest prim webinar îl va avea ca expert invitat pe Alexandru Jurj, din satul Șardu, județul Cluj. Alex este absolvent al Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară din Cluj Napoca și are o experienta de câțiva ani de permacultură și construcții naturale. Alex și-a construit propria casa din materiale naturale și produce pe 5 hectare legume, ciuperci, plante medicinale și menține o pășune agroecologică. De asemenea, Alex folosește cu mult succes diferite rețele de socializare prin care își promoveaza propria experienta. Gospodăria lui Alex este deschisă celor interesați de practici agroecologice. Pentru mai multe informații, puteți consulta un interviu cu Alex realizat anul trecut.

Webinariile despre Agroecologie vor avea loc lunar. Eco Ruralis a pregătit pentru voi o listă de 12 webinarii care vor fi sustinute de 12 țărani si tărănci cu mare experiență practică, pe teme care variază de la producția de hrană agroecologică, inclusiv tratamente naturale, menținerea sănătății solului, producția autonomă de seminte, la educație și formare practică, construcții de case naturale și tot ce avem nevoie pentru dezvoltarea unei gospodării mixte țărănești. Veți afla informații utile pentru creșterea albinelor, a păsărilor și a animalelor de curte, a culturilor de câmp și în mediu protejat (sere si solarii) și multe alte. Webinariile vor fi de interes atât pentru cei care au deja experiență în agricultură cât și pentru cei care își doresc să se instaleze în zona rurală și să înceapă un proiect agricol fie pentru consum propriu, fie pentru piață. 

Formatul webinariilor va fi unul interactiv, veți avea posibilitatea să aflați informații noi care provin din practici aplicate de membrii Eco Ruralis și totodată să puneți întrebări sau să împărtășiți experiențele proprii. 

Vă așteptăm la primul webinar “Construcții de case naturale și comunicare de la firul ierbii în rețelele de socializare”, susținut de Alexandru Jurj din satul Șardu, jud. Cluj, miercuri, 19 octombrie 2022, ora 17:00. Webinarul va avea o durată de 1 oră și jumătate (90 de minute).

Webinarul va avea loc pe platforma ZOOM. Puteți intra automat de pe telefon sau calculator, accesând următorul link: https://us02web.zoom.us/j/87250466388?pwd=R01ldVF2RmdFN2EvcWZvSHVmWlpzZz09 

***

Agroecologia țărănească aduce soluții pentru principalele probleme de mediu, sociale, economice și politice cu care ne confruntăm în prezent. Ea este o practică vie – un mod de viață și totodată o știință și o mișcare socio-politică prin care oamenii din mediul rural își revendică drepturile. Deja de veacuri s-a dovedit a fi cea mai echitabilă și sustenabilă modalitate de a susține viața (oamenilor) pe Pământ. Ea contribuie astfel la crearea unor societăți echilibrate, care își duc traiul într-o lume sănătoasă. Agroecologia țărănească nu se limitează la agricultură, ci are ca aspirație transformarea societății noastre într-una clădită pe drepturi, obiceiuri și legi care recunosc drepturile agricultorilor și ale comunităților rurale. Pentru mai multe informații despre Agroecologie vizitați https://www.ecoruralis.ro/programe/agroecologie/ 

Eco Ruralis este o asociație de țărănci și țărani, care funcționează la nivel național, având peste 17000 de membri în toate județele țării. Asociația a fost înființată în anul 2009 și reprezintă interesele și drepturile țăranilor, micilor producători și persoanelor care lucrează în mediul rural în România. www.ecoruralis.ro 

Articolul Webinarii Eco Ruralis – Agroecologie la firul ierbii apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.

Și-au manifestat susținerea participând la întâlnirea Grupului de lucru și aliați și colaboratori de încredere din societatea civilă, precum Grădina Moldovei din Republica Moldova, Banca de Resurse Genetice Vegetale “Mihai Cristea” din Suceava și grupul Semințe cu Suflet.

Prima zi a început cu prezentarea participantelor și a participanților, tema discuțiilor fiind legată de distribuția anuală de semințe Eco Ruralis, strategia privind reînnoirea colecțiilor de semințe ale asociației și organizarea generală a Grupului de lucru. În cuvântul de bun-venit din partea asociației, Ramona Duminicioiu, membră a Comitetului de coordonare și responsabilă pentru organizarea grupului de lucru pentru Dreptul la semințe, a subliniat chestiunea grijii între membrii și importanța asociației ca rețea de ajutor reciproc pentru țăranii membrii, cu precădere în contextul provocărilor cu care ne confruntăm în acest moment. Mai mulți membrii au remarcat că situația actuală complicată a readus în prim-plan capacitatea țăranilor de a găsi soluții privind producția de hrană, impulsionând în același timp reluarea discuției privind semințele țărănești.

După prezentarea raportului distribuției de semințe din anul curent s-au discutat câteva aspecte referitoare la distribuția din 2023. S-a subliniat ideea că semințele distribuite de Eco Ruralis nu reprezintă doar material genetic variat, sănătos și adaptat condițiilor locale, ci au și o importantă seminificație culturală. Pe parcusul întâlnirii a avut loc un însuflețit schimb de semințe, participanții povestind diverse anecdote și experiențe cu plantele și semințele pe care le-au adus.

În a doua parte a zilei, în contextul alianțelor regionale între țărani salvatori de semințe, a avut loc o discuție vizavi de activitatea curentă a Grădinei Moldovei. Misiunea asociației este, pe de o parte, promovarea agroecologiei și a permaculturii (dintr-o perspectivă de regenerare a naturii și a hranei), iar pe de alta păstrarea și reproducerea de semințe țărănești. Un demers legislativ actual și foarte relevant al asociației de peste Prut este acela de a contesta constituționalitatea articolului de lege care limitează dreptul la producerea și comercializarea de semințe țărănești, pornind de la principiu că dreptul la hrană – specificat explicit în Constituția Republicii Moldova – include neapărat și neechivoc dreptul la semințe și reproducerea lor.

La fel ca anul trecut, a doua zi a întâlnirii a fost dedicată vizitelor pe teren, respectiv la casa de semințe din Dâmbroca și în grădina familiei Zămoiu, precum și la casa de semințe (în construcție) din Vadu Pașii și în grădinile de permacultură îngrijite de Bogdan Suliman. Ne-a bucurat entuziasmul celor prezenți în a face schimb de bune practici de agricultură țărănească și salvare de semințe, precum și disponibilitatea de a împărtăși experiențele proprii și de a acumula cunoștințe noi. În timpul discuțiilor din cele două zile s-a remarcat interesul reînnoit al membrilor Grupului de lucru pentru dreptul la semințe pentru agroecologie, mulți participanți manifestând dorința de a fi incluși în Grupul de lucru pentru agroecologie.

Vizita la Vulcanii noroioși a fost o ocazie de a continua socializarea liberă, de a ne cunoaște mai bine și de a crea noi amintiri comune. În plus, a fost o experiență de agroturism local și am observat flora locală și endemică. Credem că aceste momente sunt importante pentru a întări legăturile dintre membrii, și a susține dezvoltarea comunității din cadrul asociației.

În urma acestui eveniment, Ramona Duminicioiu a fost invitată la Radio Antena Satelor în data de 7 septembrie. În cadrul interviului, ea a împărtășit poziția asociației vizavi de semințele țărănești și a vorbit despre întâlnirea Grupului de lucru pe semințe. Emisiunea se poate asculta integral aici. Antena Satelor a publicat și un material scris în urma acestui interviu, intitulat „Semințele tradiționale și țărănești, mai mult decât o marfă„.

Mulțumim gazdelor noastre neobosite – familiei Zămoiu, țărăncilor care au gătit pentru noi în Dâmbroca, și nu în ultimul rând lui Bogdan Suliman și bunicilor lui!

Datorită muncii noastre colective, semințele țărănești, agrobiodiversitatea și dreptul țăranilor și țărăncilor la semințe au viitor. Împreună pentru Dreptul țăranilor la semințe!

Galeria foto este disponibilă aici.

Materiale care au fost pregătite pentru participanții la întâlnire:

• Agenda evenimentului
• Catalogul distribuției de semințe Eco Ruralis 2022
• Declarația ONU privind drepturile țăranilor și a altor persoane care lucrează în mediul rural
• Tehnologiile viitorului și suveranitatea alimentară
• Legislația pe tema semințelor în Europa și Asia Centrală
• Integrarea drepturilor țăranilor la semințe în legislația europeană

Articolul Întâlnirea Grupului de lucru pentru Dreptul la semințe 2022 apare prima dată în Asociatia Eco Ruralis.