În încercarea de a aduce conceptul de agroecologie cât mai aproape de viața noastră de zi cu zi, dar și pentru a încuraja la reflecție asupra promovării viziunii agroecologice dincolo de granițele gospodăriilor noastre, Lars Veraart, țăran din satul Alunișu și membru al Comitetului de Coordonare al asociației, i-a adresat câteva întrebări lui Hanny van Geel, responsabilă de această temă în cadrul Confederației Europene Via Campesina.
Pe lângă rolul politic pe care Hanny îl are în mișcarea țărănească europeană, ea este țărancă de peste 30 de ani, în prezent producând hrană în cadrul unei cooperative din Olanda.
Cum ați descrie agroecologia?
Hanny van Geel: În declarația de la Evenstad, Confederația Europeană Via Campesina descrie Agroecologia drept un mod de viață și de interacțiune cu ceea ce ne înconjoară. Este, de asemenea, calea țăranilor spre realizarea suveranității alimentare. Noi înțelegem agroecologia ca pe un proces de transformare individuală și colectivă, mai presus și dincolo de tehnicile și practicile agroecologice. Scopul nostru este o agricultură bazată pe autonomie țărănească, independentă de combustibili fosili și petrol; un sistem agricol care protejează peisajele de culturi modificate genetic, brevete și substanțe chimice. Agroecologia atrage după sine o viziune cuprinzătoare, în cadrul căreia procesele și practicile sunt adaptate la condițiile locale, la toate nivelurile. Acest concept afectează și transformă toate aspectele vieții.
Declarația integrală poate fi citită AICI.
Agroecologia țărănească este cadrul inclusiv pentru a produce, transforma, distribui hrana și construi comunități și politici publice care să o susțină. Este o mișcare socială. Agroecologia este producția aflată în armonie cu natura, fără inputuri externe și în relație cu comunitățile locale. Agroecologia țărănească pune oamenii și natura în centru, și nu afacerile.
Este modelul agricol industrial mai eficient în hrănirea populației lumii?
De fapt, țăranii sunt cei care hrănesc lumea și tot ei sunt și aceia care folosesc metode agroecologice. Ei utilizează 30% din terenul agricol, hrănind 70% din populația lumii. Agricultura industrială hrănește 30% din populație, utilizând 70% din pământ. În modelul agricol industrial, fermierii sunt împinși către producția de materii prime pentru piața globală și pentru industria procesatoare, în loc să producă hrană pentru regiunile și oamenii lor. În modelul agricol industrial, fermierii devin dependenți de produse financiare precum împrumuturi și asigurări. Modelul industrial nu este eficient deloc, deoarece pagubele externe, precum degradarea solului, poluarea apei, pierderea biodiversității, pierderea locurilor de muncă în zonele rurale, migrația sezonieră nu sunt luate în calcul în model.
ECVC preferă să se refere la “agroecologie” ca la “agroecologie țărănească”. De ce? În prezent, cuvântul agroecologie este capturat de marea industrie. Industria consideră agroecologia drept o unealtă pentru a spăla imaginea modelului industrial. Industria promovează folosirea tehnologiei, a mașinilor și produselor (fertilizanți, chimicale) care sunt deținute de mari companii și cărora le oferă date, iar acest lucru este numit agroecologie. Industria foloseșt un discurs care pare tentant, așa cum sună agricultura de precizie, fertilizarea inteligentă șamd.
Agroecologia țărănească este un concept cuprinzător, care include producție, transformare, distribuție, construirea de comunități și politici publice. Agroecologia țărănească este calea pentru a realiza suveranitatea alimentară, cea care pune oamenii și mediul în centru, și nu interesele companiilor.
Ce muncă depune Confederația Europeană Via Campesina (ECVC) pentru a sprijini modelul țărănesc agroecologic?
ECVC construiește o rețea de școli de agroecologie, de schimburi de cunoștințe de la țăran la țăran și materiale educaționale pentru instruiri în agroecologie. În Rețeaua de Schimb de Cunoștințe în Agroecologie, grupurile membre pot împărtăși metodele proprii și pot învăța de la alți membri. Pot fi de interes practici agricole, folosirea uneltelor, dar și metodologii pentru instruiri, cum pot fi inițiate piețe sau vândute produse etc. Mai multe informații puteți afla și de pe site-ul dedicat: http://www.eurovia.org/eaken/. Este un website încă în dezvoltare, contribuția fiecăruia este importantă în procesul de a pune în comun cunoștințele noastre, ale tuturor.
Mai mult, ECVC construiește politici și căi pentru dezvoltarea de piețe locale, contribuie la creșterea conștientizării despre sistemele agroecologice, depunde muncă la nivel politic în privința rezistenței la pesticide. ECVC lucrează la nivelul Uniunii Europene și a Organizației Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO). În mișcarea Nyeleni Europa pentru Suveranitate Alimentară, lucrăm alături de alte organizații ale societății civile și mișcări sociale.
Ce sfat ați oferi membrilor Eco Ruralis pentru a lucra către un viitor în care agroecologia țărănească va fi pe primul plan?
Puneți pe hartă cunoștințele voastre tradiționale despre cultivarea și salvarea semințelor, creșterea și îngrijirea animalelor, procesarea producției vegetale sau animale, prelucrarea lor etc. Puneți bazele unor piețe locale și a unor comunități alimentare locale, implicați administrațiile locale, asociațiile civile, sindicatele. Creșteți conștientizarea la nivel local, prin organizarea de evenimente și acțiuni locale. Agroecologia crește de la nivelul oamenilor, de la firul ierbii peste tot în lume. Doar prin acțiune colectivă putem crea o mișcare puternică.
Mulțumim foarte mult, Hanny, pentru acest interviu!
