Luând la cunoștință ORDINUL Nr. 24 din 29.01.2021 pentru stabilirea dimensiunilor tipurilor de exploataţii de suine pe teritoriul României pus în dezbatere publică de către MADR, Asociația Eco Ruralis își exprimă cu mare îngrijorare poziția, transmițând astăzi 9 februarie 2021 la MADR următoarele comentarii:
1. Definirea categoriei exploatațiilor noncomerciale de suine prin art. 1, punctul a) este arbitrară, subminează economia locală, interesele a milioane de țărani și țărănci din România precum și securitatea alimentară, deoarece:
A. Limitarea la un efectiv de maximum 5 capete de porci la îngrășat exclude nejustificat posibilitatea reproducerii porcilor în sistem gospodăresc, necomercial. Considerăm că interdicția activității de reproducție a porcinelor din gospodăriile țărănești crește riscul asupra securității alimentare, creând transport inutil de animale vii de proveniență industrială, cu un fond genetic nediversificat, potențial inferior față de cele reproduse în gospodăriile populației, neadaptat condițiilor agroclimatice locale. Limitarea fondului genetic al efectivelor de suine la un număr redus rase crescute în sistem industrial reprezintă un risc asupra securității alimentare și sănătății publice deoarece virușii și bolile evoluează constant și e nevoie de o mare diversitate genetică animală pentru a răspunde eficient acestor probleme. Obligativitatea de a achiziționa purcei doar de la fermele comerciale, crează premizele dependenței de acestea, duce la perturbarea economiei locale circulare, a practicilor tradiționale și naturale de reproducere a animalelor și ar crește în mod nejustifcat și injust costurile financiare pentru micii producători. Înregistrarea porcinelor in SNIIA permite întocmirea certificatelor de sănătate a purceilor reproduși în gospodăriile țărănești și astfel se justfică permiterea reproducerii suinelor în gospodăriile țărănești.
B. Limitarea la un efectiv de maximum 5 capete de porci nu rezolvă problema pestei porcine. Considerăm că această limitare nu contribuie în mod pozitiv la obiectivul de control și stopare a virusului pestei porcine africane (PPA). Pe de o parte fermele industriale de porci sunt cele care au contribuit cel mai mult la răspândirea și agravarea PPA și au beneficiat de cele mai consistente compensații și beneficii, în timp ce gospodăriile țărănești au fost victime ale măsurilor de combatere a PPA, fiind marginalizate în procesul de compensare a pierderilor. Astfel e nevoie de o mai strictă monitorizare și reglementare a activității de creștere industrială a porcilor și nu de limitare a activității gospodărești, la scară mică.
C. Limitarea la un efectiv de maximum 5 capete de porci este arbitrară și subminează economia locală. Această limitare nu are la bază studii sau dovezi care să clarifice de ce numărul de 5 capete de porci este optim, realist și reprezentativ pentru creșterea porcilor în sistem gospodăresc, de subzistență. De asemenea, această limitare s-a făcut fără a consulta asociațiile de crescători de porcine, asociațiile de țărani și/sau de mici producători din România care sunt afectați. Descurajarea creșterii porcinelor în sistem gospodăresc are impact și asupra altor activități agricole, precum cultivarea de cereale sau a altor furaje pe terenurile arabile din fermele mici și mijlocii. Abandonul uneia din aceste activități are impact dezastruos și asupra altora, precum reducerea drastică a producției de hrană provenită din agricultură la scară mică, în condițiile în care cererea internă de alimente nu este pe deplin satisfăcută de producția internă. Este astfel necesară creșterea acestui prag, prin consultări directe cu asociațiile de mici producători.
D. Creșterea porcilor în sistem gospodăresc este sigură pentru sănătatea publică, sprijină economia locală și reprezintă o soluție pentru criza climatică. Produsele artizanale din gospodăriile țărănești reprezintă un segment de hrană care în țara noastră este încă la mare cerere și care este imposibil de înlocuit din punct de vedere calitativ cu produse agro-industriale. Prin comparație cu activitatea fermelor mari de porcine (în care există o concentrare enormă de capete de animale în spații închise, tratate intensiv cu medicamente și hrănite cu input-uri chimice ce poluează mediul înconjurător și afectează negativ viața cetățenilor satelor învecinate), în gospodăriile țărănești se asigură condiții superioare de bunăstare a animalelor, de protecție a mediului și de sustenabilitate a managementului deșeurilor de proveniență animală.
2. Definirea categoriei exploatațiilor comerciale de suine prin art. 1, punctul b) este o eroare deoarece elimină subcategoriile de exploatații comerciale care variază de la dimensiuni mici – medii – mari.
Este esențial să stabilim mai multe praguri deoarece atât condițiile de creștere a suinelor cât și impactul economic, social, de sănătate publică șamd sunt diferite. Standardele și măsurile de securitate sau măsurile fiscale trebuie adaptate pentru diferite dimensiuni de exploatații de creștere a suinelor. Așa cum sunt definite în art. 1 din Ordinul MADR în vigoare 528/2019, dimensiunile pentru exploatațiile de creștere a suinelor pe teritoriul României sunt mult mai realiste, după cum urmează:
b) exploatație (comercială) mică de creștere a suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 6 și 65 de capete de porcine;
c) exploatație (comecială) medie de creștere a suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv cuprins între 66 și 130 de capete de porcine;
d) exploatație (comercială) mare de creștere a suinelor – exploatație agricolă cu un efectiv de peste 130 de capete de porcine.
Eliminarea acestor categorii de exploatații comerciale crează premize de inegalitate și concurență neloaială între producătorii mici și cei mari. Omogenizarea categoriei de exploatații comerciale „indiferent de numărul de suine” reprezintă de facto condamnarea micilor producători pentru că va conduce la impunerea acelorași standarde și implicit la forțarea micilor producători de a renunța la o activitate tradițonală care le asigură atât hrana propriei familii, cât și un venit minim necesar pentru a supraviețui.
Fermele comerciale de porci și marile ferme industriale beneficiază în mod istoric de sprijin financiar substanțial din partea statului și astfel nu au nevoie de acest nou „cadou”, care distruge o parte foarte importantă a autonomiei gospodăriilor țărănești. Hrana care provine din gospodăriile noastre rurale, de subzistență și semi-subzistență, deține o mare pondere în asigurarea necesarului alimentar al populației țării și reprezintă, de asemena, o resursă strategică pentru menținerea securității și suveranității alimentare a României. În lipsa micilor producători de hrană, piața internă riscă să se destabilizeze complet în favoarea importurilor masive de alimente. În contextul actualei crize de sănătate, economice și alimentare agravate de Covid-19, spațiul rural este confruntat cu mari dezechilibre economice. Avem nevoie de sprijin mai mult ca oricând.
Noi, țăranii și țărăncile din asociația Eco Ruralis, solicităm astfel anularea proiectului de Ordin nr 24/2021 și menținera în vigoare a Ordinul MADR nr. 538/2019.
De asemenea, solicităm organizarea de consultări cu asociațiile de mici producători și producători de porci prin care să se evalueze în profunzime impactul social, economic și din punct de vedere al agrobiodiversității al felului în care sunt definite în prezent categoriile de exploatații ale suinelor prin Ordinul MADR nr. 538/2019. Modificările care ar putea fi făcute trebuie să fie adaptate la realiatea rurală a României, la nevoile micilor producători și la criza Covid-19 care a agravat sărăcia rurală și a arătat importanța economiei locale și a unui sistem alimentar local, diversificat, sănătos și nutritiv.
